Istorie

Mișcarea Legionară – o pagină mereu ascunsă și interzisă a istoriei României (VI)

                     CRONOLOGIE LEGIONARĂ                 […]

 

                   CRONOLOGIE LEGIONARĂ

                                                 1927

24 Iunie (Ziua Sf. Ioan Botezătorul, ziua de Sânziene) – CORNELIU ZELEA CODREANU înfiinţează LEGIUNEA „ARHANGHELUL MIHAIL” împreună cu: ION I. MOŢA, RADU MIRONOVICI, ILIE GÂRNEAŢĂ, CORNELIU GEORGESCU, la Iaşi, în str. Florilor nr. 26.

20 Iulie – moare Regele Ferdinand; se instituie un Consiliu de Regenţă pentru principele minor Mihai

10 Iulie – Congresul Conducătorilor Mişcării Studenţeşti – la Mănăstirea Neamţului

1 Aug. – apare nr. 1 din revista Legiunii, „PĂMÂNTUL STRĂMOŞESC

15 Sept. – revista „Pământul Strămoşesc” publică principiile de organizare a Legiunii

Oct. – ANDREI C. IONESCU întemeiază primul cuib legionar din Bucureşti; primele şedinţe s-au ţinut la Căminul studenţesc Sf. Voievozi

15 Oct. – revista „Pământul Strămoşesc” are 2586 abonaţi

8 Nov. – primii legionari depun LEGĂMÂNTUL pentru lupta în cadrul Legiunii (CĂPITANUL, MOŢA, MIRONOVICI, GÂRNEAŢĂ, C. GEORGESCU, GH. CLIME, ION BANEA, MILE LEFTER, NICULAE TOTU, TRAIAN COTIGĂ) şi primesc săcuşorul cu pământ

10 Dec. – Congresul UNSCR (Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini Români) are loc la Oradea

                                                    1928

Iarna – Organizare de cuiburi

Primăvara vara – tabără de muncă la cărămidăria din Ungheni împreună cu Frăţiile de Cruce pentru ridicarea Căminului cultural creştin, muncă la grădina de zarzavat pentru hrană şi comerţ cu zarzavat pentru a căştiga bani pentru Legiune

Toamna – Căpitanul îşi deschide birou de avocatură la Ungheni pentru acoperirea lipsurilor materiale

                                                   1929

3-4 Ian. – prima adunare a şefilor de cuib din toată ţara – la Iaşi (existau cca 40-50 cuiburi)

4 Ian. – întemeierea Senatului Legiunii

20 Ian. – Căpitanul (Corneliu Zelea Codreanu) ţine o conferinţă la Centrul Studenţesc Bucureşti despre Generaţia Nouă

Vara – două marşuri organizate de Căpitan cu legionarii şi cu tinerii din Frăţiile de Cruce, pentru educarea acestora în spirit legionar: responsabil, ordonat, corect, curajos, muncitor.

Nov. – legionarul ANDREI C. IONESCU este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti

1-3 Dec. – Congresul UNSCR la Craiova, unde Andrei C. Ionescu conferenţiază despre mişcările studenţeşti dominate de însufleţirea Căpitanului; după Congres, legionarii defilează în costume naţionale, în grup compact, sub comanda lui ION BANEA

10 Dec. – Biserica Sf. Anton (Curtea Veche) din Bucureşti este aleasă ca biserica studenţimii (duhovnicul studenţimii fiind preotul N. Georgescu-Edineţi)

15 Dec. – prima întrunire publică legionară organizată de Căpitan în Moldova, la Bereşti, Slivna, Comăneşti, Găneşti (în afara jud. Iaşi); în zilele următoare are loc marşul pe Valea Horincii (jud. Cahul – Basarabia)

23-27 Dec. – marşul de propagandă legionară organizat de Căpitan în Ardeal, la Ludoşul de Mureş, Gheţa, Gligoreşti, Gura Arieşului (Turda)

                                              1930

20 Ian. – marş legionar în jud. Tecuci organizat de Niculae Totu

Ian.-Febr. – marşul de propagandă legionară organizat de Căpitan în Basarabia, la Oancea şi Cahul

Febr. – Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului, intră în Mişcarea Legionară, devenind membru al Senatului Legionar

26 Ian. – prof. Traian Brăileanu, membru în Senatul Legionar, conferenţiază în Bucureşti despre Legiune

25 Martie – manifestaţie împotriva comunismului organizată de Căpitan în sala Societăţii Tinerimea Română

10 Apr. – ciocniri sângeroase între invalizii de război şi jandarmii guvernului ţărănist, studenţimea participând alături de invalizi, iar Căpitanul se înscrie ca apărător al studenţilor arestaţi cu acest prilej

13 Apr. – înfiinţarea GĂRZII DE FIER – organizaţia de tineret pentru lupta împotriva comunismului (s-au înscris, până la urmă, doar legionarii)

8 Iunie 1930 – Prinţul Carol devine regele României (Carol al II-lea)

Iunie-Iulie – ţăranii din Borşa (Maramureş) se revoltă împotriva exploatatorilor străini

Iulie – marşul proiectat în Basarabia de Căpitan este interzis de autorităţi

1-3 Dec. – Congresul UNSCR la Brăila

8 Nov. – inaugurarea primului sediu din Bucureşti al Legiunii (Calea Victoriei nr. 40, sediu închiriat)

                                               1931

11 Ian. – Guvernul prezidat de Ion Mihalache, şeful Partidului Naţional Ţărănesc, dizolvă Legiunea şi Garda de Fier, arestându-l pe Căpitan şi pe alţi legionari: Mile Lefter, Ion Banea, Niculae Totu.

27 Febr. – judecarea şi achitarea Căpitanului şi a celorlalţi, dar Garda de Fier şi Legiunea rămân dizolvate în mod abuziv, contrare sentinţei judecătoreşti definitive (apărarea a fost asigurată de Ion I. Moţa, C. Georgescu etc.)

6 Martie – comandantul legionar TRAIAN COTIGĂ este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti

31 Aug. – Garda de Fier candidează la alegerile parţiale din jud. Neamţ sub numele de „Gruparea Corneliu Zelea Codreanu” şi obţine 11 300 voturi, iar Căpitanul este ales Deputat de Neamţ în Parlamentul României

                                          1932

Ian. – Ion Zelea Codreanu, membru al Senatului Legionar, candidează din partea Grupării Corneliu Zelea Codreanu la alegerile parţiale din Tutova

Martie – Guvernul prezidat de Iorga – Argetoianu dizolvă din nou Garda de Fier, sediile sunt sigilate, se fac arestări, iar Căpitanul, deşi era deputat în Parlamentul României din partea Grupării Corneliu Zelea Codreanu, este împiedicat să vorbească în Parlament; alegerile parţiale din Tutova sunt amânate pentru 17 Apr.

18 Apr. – Ion Zelea Codreanu este ales Deputat de Tutova (din partea Mişcării) în Parlamentul României

Iunie – căderea guvernului Iorga

Iulie – legionarii candidează la alegerile generale şi câştigă cinci locuri de deputat în Parlamentul României, Căpitanul fiind deputat de Cahul şi Ion Zelea Codreanu – deputat de Bârlad

10 Dec. – Căpitanul înfiinţează gradul de comandant legionar şi înaintează la acest grad prima promoţie de legionari: ION BANEA, ION DUMITRESCU-BORŞA, NICULAE TOTU, ANDREI C. IONESCU, TRAIAN COTIGĂ, ION BELGEA.

                                          1933

Mai – se alcătuieşte „echipa morţii” (adică echipa de sacrificiu, dispusă a primi moartea, hotărâtă a merge înainte pentru lupta naţionalistă românească, trecând prin moarte) care străbate ţara în marşuri şi cântece, făcând propagandă Mişcării Legionare.

21 Mai – apare CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB de Corneliu Zelea Codreanu (sub titlul Fascicola legionarului)

10 Iulie – digul de la Vişani

Iulie – tabăra legionară de muncă de la Roşcani (jud. Cahul – Basarabia)

4 Aug. – începe construcţia sediului legionar Casa Verde, din Bucureştii Noi, sub conducerea comandantului legionar, principele Alecu Cantacuzino; planurile de construcţie au fost întocmite de Constantin Iotzu, asistentul arh. Ion Mincu

23 Nov. – studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat de jandarmi la Constanţa în timp ce lipea afişe pentru Garda de Fier (în vederea alegerilor generale din decembrie).

28 Nov. – legionarul Niţă Constantin este asasinat de autorităţi

9 dec. – legionarul N. Bălăianu este asasinat de autorităţi

– , şeful Partidului Naţional Liberal dizolvă Garda de Fier, sediile legionare sunt devastate, se fac 18 000 de arestări ilegale în toată ţara, împiedicând astfel Garda (care depusese candidaturi în toate judeţele) să participe la alegerile din 20 Dec.

29 Dec. – I. Gh. Duca este împuşcat pe peronul gării Sinaia de NICADORI (Nicolae Constantinescu, Ion Caranica şi Doru Belimace), apoi Nicadorii se predau autorităţilor

– este asasinat de poliţişti Sterie Ciumetti, secretarul Căpitanului

                                              1934

5 Apr. – judecarea şi achitarea Căpitanului şi a conducerii Mişcării Legionare în procesul I. Gh. Duca; sunt condamnaţi Nicadorii la muncă silnică pe viaţă

15 Mai – tabăra legionară de muncă de la Giuleşti

Iunie-Oct. – tabăra legionară de muncă din com. dealul Negru (jud. Cluj)

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă pe muntele Rarău

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă la Cotiugenii Mari (jud. Soroca – Basarabia)

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă de la Avereşti („Golani”), lângă Roman-Neamţ

Nov. – Căpitanul Emil Şiancu, comandant legionar, apărătorul moţilor în procesul acestora cu exploatatorii străini, este achitat la Curtea cu juri din Bucureşti

17 Dec. – Ion I. Moţa participă la Congresul Fascist de la Montreux (Elveţia)

                                            1935

17-19 Apr. – Congresul UNSCR – la Craiova

Apr. – întemeierea Asociaţiei Generaţiei Mişcării Studenţeşti de la 1922 sub conducerea lui Ion I. Moţa

5 Iunie – Căpitanul înfiinţează PARTIDUL „TOTUL PENTRU ŢARĂ” (ca expresie politică a Mişcării Legionare) sub conducerea gen. GH. CANTACUZINO – GRĂNICERUL

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă de la Carmen Sylva condusă de Căpitan

Iunie-Aug. – tabăra legionară de muncă de la Drăgăşani

Iunie-Oct. – tabăra legionară de muncă din Giurgiu

Iunie-Sept. – tabăra legionară de muncă de la mănăstirea Izbuc (jud. Bihor)

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă de la mănăstirea Buga (jud. Lăpuşna – Basarabia)

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă de la Aciliu (jud. Sibiu)

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă de la mănăstirea Arnota

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă din com. Lat Laz (jud. Alba)

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă din com. Marca (jud. Sălaj)

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă din com. Valea Mare (jud. Bălţi – Basarabia)

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă din com. Ineu (jud. Arad)

Aug.-Sept. – tabăra legionară de muncă Iancu Flondor (jud. Storojineţ)

Aug.-Oct. – tabăra legionară de muncă din com. Nicoreşti (jud. Tecuci)

Aug. – tabăra legionară de muncă din com. Baciu (jud. Braşov)

Sept. – începe tabăra legionară de muncă de la Cluj – Ardealul tânăr legionar, sub conducerea lui Ion Banea (durează până în Nov. 1936)

Sept.-Oct. – tabăra legionară de muncă de la mănăstirea Mamu (jud. Vâlcea)

4 Oct. – Sf. Sinod interzice taberele legionare de muncă pentru biserici

29 Sept. – Căpitanul înfiinţează COMERŢUL LEGIONAR

14 Nov. – Căpitanul înfiinţează Cooperativa Legionară din Bucureşti

6 Dec. – Căpitanul începe scrierea primului volum din celebra carte „PENTRU LEGIONARI”, la Carmen Sylva (cartea o termină în apr. 1936 şi o publică în oct. 1936); în perioada cât a lipsit din Bucureşti l-a lăsat locţiitor pe prof. univ. VASILE CRISTESCU la sediul central legionar din str. Gutenberg nr. 3

                                     1936

Martie – Ion I. Moţa publică culegerea sa de articole „Cranii de lemn

3-5 Apr. – Congresul UNSCR – la Tg. Mureş

Mai – deschiderea taberei legionare de muncă de la Rădăuţi sub conducerea prof. Tr. Brăileanu

16 Iulie – Mihail Stelescu, fost comandant legionar (exclus din Legiune pentru încercarea repetată de a-l asasina pe Căpitan) este împuşcat de o echipă de 10 legionari (DECEMVIRII); aceştia s-au predat apoi autorităţilor şi au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.

Iulie-Sept. – tabăra legionară de muncă de la Carmen Sylva condusă de Căpitan

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă de la Băile Herculane

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă de la Hotarele (jud. Ilfov)

Iunie-Sept. – tabăra legionară de muncă de la Cărpiniş (Sibiu)

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă de la Călineşti-Topoloveni Muscel (Argeş)

Iulie-Oct. – tabăra legionară de muncă „Ardealul tânăr legionar”

Aug. – tabăra legionară de muncă de la Susai (Predeal)

26 Oct. – Căpitanul înfiinţează CORPUL MUNCITORESC LEGIONAR sub conducerea ing. GH. CLIME

6 Nov. – Căpitanul înfiinţează Asociaţia „PRIETENII LEGIUNII” sub conducerea prof. comandant legionar EUGEN IONICĂ

24 Nov. – echipa legionară condusă de gen. Gh. Cantacuzino – Grănicerul şi formată din: av. Ion I. Moţa, dr. av. V. Marin, av. N. Totu, preot I. Dumitrescu-Borşa, ing. Gh. Clime, diplomat Al. Cantacuzino şi ec. Bănică Dobre pleacă în Spania ca luptători împotriva comunismului

6 Dec. – Căpitanul întemeiază cel mai înalt grad legionar: Buna Vestire şi înaintează în acest grad pe: ION I. MOŢA, GH. CLIME, RADU MIRONOVICI, ILIE GÂRNEAŢĂ, MILE LEFTER şi C. GEORGESCU.

                                            1937

13 Ian. – ION I. MOŢA şi VASILE MARIN mor eroic pe frontul anticomunist din Spania, la Majadahonda

13 Febr. – funeraliile Moţa – Marin şi înhumarea acestora în mausoleul de la Casa Verde din Bucureştii Noi

26 Febr. – guvernul desfiinţează căminele şi cantinele din toate centrele universitare, măsură îndreptată împotriva studenţimii care se orienta în proporţii din ce în ce mai mari spre legionari

1 Martie – guvernul închide toate Universităţile din ţară

14 Iunie – începe construcţia noului sediu legionar din str. Gutenberg nr. 3 (lângă cel vechi care devenise neîncăpător)

15 Sept. – campania de strângere a fierului vechi

26 Sept. – finalizarea şi sfinţirea Casei Verzi din Bucureştii Noi; are loc o expoziţie de presă legionară

Oct. – GEN. GH. CANTACUZINO – GRĂNICERUL se stinge din viaţă şi este condus pe ultimul drum pământesc de o masă imensă de bucureşteni şi de coloane legionare

Ing. comandant al Bunei Vestiri GH. CLIME devine şeful PARTIDULUI „TOTUL PENTRU ŢARĂ”

Oct. 1937 – Căpitanul inaugurează Consumul Legionar Obor (Bucureşti)

Oct. 1934 – Căpitanul inaugurează Pensiunea Legionară din Predeal

1 Nov. 1937 – Căpitanul inaugurează Restaurantul Legionar din Bd. Basarab (Bucureşti)

7 Nov. 1937 – Căpitanul inaugurează Restaurantul Legionar Muncitoresc din cartierul Griviţa (Bucureşti).

22 Nov. 1937 – Căpitanul inaugurează Restaurantul Legionar din Bd. Elisabeta (Bucureşti)

2 Dec. – Partidul Totul Pentru Ţară depune candidaturile legionare în vederea alegerilor generale în 72 de judeţe

10 Dec. 1937 – Căpitanul inaugurează primul magazin legionar de stofe şi manufactură din Bucureşti.

14 Dec. – este asasinat legionarul Mihai Ţurcanu (în campania electorală)

20 Dec. – ultimele alegeri libere – Partidul Totul Pentru Ţară obţine locul II pe Bucureşti şi locul III pe ţară, având dreptul la 66 locuri în Parlament, în condiţiile în care s-au furat din urne cca. 700 000 de voturi pentru legionari (după cum a declarat Eugen Cristescu – director în 1937 în Serviciul Secret de Informaţii – la procesul gen. I. Antonescu din 1946)

                                                     1938

10 Febr. – instaurarea dictaturii carliste şi desfiinţarea Partidului Totul Pentru Ţară (odată cu toate celelalte partide) (ATENŢIE: A fost desfiinţat doar Partidul Totul Pentru Ţară – expresia politică a Mişcării Legionare, iar nu Mişcarea)

OBSERVAŢIE: Nimeni nu a desfiinţat niciodată Mişcarea Legionară care, prin definiţie, ca orice altă Mişcare, nu poate fi decât auto-înfiinţată sau auto-desfiinţată (de la sine); nu se pot interzice decât manifestările politice ale unei Mişcări.

17 Apr. – CĂPITANUL este arestat în noaptea de 16-17 apr. (de Florii) pentru scrisoarea particulară trimisă lui Nicolae Iorga prin care îl numeşte pe acesta „incorect sufleteşte” şi este condamnat abuziv – pentru „ultragierea unui consilier regal” (Iorga devenise consilier regal „peste noapte”) la 6 luni detenţie; deţinut la Jilava

Mai – Căpitanului i se intentează încă un proces (rămas în analele Justiţiei ca un trucaj grosolan, fără probe) .

  – sute de legionari sunt închişi în lagăre, la Miercurea Ciuc şi Vaslui, printre care şi MIRCEA ELIADE, prof. NAE IONESCU etc.

25-27 Mai – Căpitanul este condamnat la zece ani muncă silnică; deţinut la închisoarea Râmnicu Sărat.

Tot în cursul primăverii se formează Comandamentul „de prigoană” pentru menţinerea legăturilor între legionarii rămaşi nearestaţi (structura acestuia fiind instabilă din cauza arestărilor ulterioare; din acesta au făcut parte: Ion Belgea, Radu Mironovici, Constantin Papanace, Iordache Nicoara, Nicoleta Nicolescu, Vasile Cristescu, Alecu Cantacuzino şi Horia Sima.)

Notă: Toţi aceştia au fost arestaţi, mai puţin Horia Sima.

18 Iunie – prof. univ. Vasile CRISTESCU şi av. Al. CANTACUZINO evadează în timp ce erau transportaţi din lagărul Miercurea Ciuc spre Jilava şi preiau conducerea Comandamentul „de prigoană”

Iulie – procesul (de asemeni trucat şi fără probe, similar cu al Căpitanului) a nouăsprezece fruntaşi legionari: ing. Gh. CLIME, dr. av. I. BANEA, prof. univ. V. CRISTESCU, av. Al. CANTACUZINO, dr.av. Tr. COTIGĂ, dr.teolog Gh. FURDUI, ec. Gh. ISTRATE, av. M. POLIHRONIADE, av. N. TOTU, prof. Eugen IONICĂ, cpt. rezervă Emil Şiancu, prof. Sima Simulescu, av. Al. Ch. Tell, ec. Bănică Dobre, dr. Paul Craja, dr. Şerban Milcoveanu-preşed. UNSCR, av. Radu Budişteanu, ing. Virgil Ionescu, Gh. Apostolescu, Serafim Aurel.

1-28 Nov. – au loc o serie de atentate stupide, săvârşite din ordinul lui HORIA SIMA care făcea legătura între Comandamentul „de prigoană” şi legionarii liberi, transmiţând cu de la sine putere ordine, fără ştirea  Comandamentului „de prigoană” şi în pofida ordinului lansat de CĂPITAN încă din febr. şi reînnoit din închisoare, de linişte şi tăcere (o bombă la sinagoga din Timişoara, incendierea unor fabrici de cherestea, aruncarea în aer a castelului de apă din Cluj etc., culminând cu atentatul asupra rectorului Facultăţii din Cluj, Ştefănescu-Goangă).

NOTĂ: Cei din Comandamentul „de prigoană” trebuiau să stea ascunşi pentru că erau arhicunoscuţi de poliţie, iar legătura între ei şi legionarii din ţară rămaşi liberi trebuia să se facă prin cineva necunoscut, iar cum Horia Sima s-a „oferit” pentru acesta, a fost acceptat.

29-30 Nov. – în noaptea noaptea Sf. Andrei CĂPITANUL ESTE ASASINAT prin strangulare de jandarmi (împreună cu Nicadorii şi Decemvirii), lângă pădurea TÂNCĂBEŞTI (kilometrul 30 pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti), la vârsta de 39 de ani .

                                                  1939

7 Ian. – explozia laboratorului legionar de produse explozibile din str. Căpitan Oarcă, condus de lt. N. Dumitrescu după indicaţiile lui Horia Sima (deşi Comandamentul de prigoană era condus de prof. Vasile Cristescu) şi sunt arestaţi 18 legionari

26 Ian. – prof. VASILE CRISTESCU este împuşcat de poliţişti în locuinţa unor prieteni, fiind trădat din dispoziţia lui Horia Sima (pentru ca Sima să poată parveni apoi la conducerea Mişcării nestingherit de comandanţii legionari mai importanţi decât el)

4 Febr. – Horia Sima fuge la Berlin, trecând frontiera ungară, predând legăturile cu legionarii liberi lui Mihai Vârfureanu care s-a dovedit a fi agent al Siguranţei

5 Iunie – Miti Dumitrescu (cel ce-l va ucide pe Armand Călinescu) pleacă de la Berlin spre ţară

10 Iulie – comandanta legionară NICOLETA NICOLESCU, colaboratoare apropiată a Căpitanului şi adeptă a liniei de non-violenţă trasate de Căpitan este asasinată de poliţie, fiind trădată tot din dispoziţia lui H. Sima; tot în iulie comandantul legionar Victor Dragomirescu, şeful Corpului Studenţesc Legionar este ars de viu în Crematoriu

NOTĂ: În toată perioada ian. – aug. sunt prinse şi asasinate de autorităţi câteva zeci de legionari

15 Aug. – Horia Sima vine clandestin în ţară pentru atentatul asupra lui Armand Călinescu

21 Sept. – Armand Călinescu este împuşcat de Miti Dumitrescu (la Podul Elefterie)

21/22 Sept. – MASACRUL ELITEI LEGIONARE – asasinarea de către autorităţi a legionarilor aflaţi în lagăre şi închisori, plus a câte trei legionari fruntaşi din fiecare judeţ (inclusiv a lui Miti Dumitrescu şi a echipei lui).

Trupurile neînsufleţite au fost expuse timp de trei zile în pieţele publice şi populaţia a fost adunată la „spectacol”!!

În noaptea de 21/22 sept. 1939 a fost asasinată 90% din elita legionară a CĂPITANULUI (90% din cadrele de concepţie şi conducere).

26 Oct. – Sima fuge din nou la Berlin, trecând frontiera iugoslavă

                                                1940

15 Mart. – moare prof. NAE IONESCU la vârsta de 49 ani, în condiţii dubioase

28 Mart. – venirea la Berlin a lui RADU MIRONOVICI şi Constantin Stoicănescu

19 Mai – aflând de tratativele de destindere între legionari şi Carol al II-lea, duse de conducătorii legionari din ţară, Horia Sima se întoarce clandestin în ţară pentru a se afla el în fruntea acestor tratative; este arestat

13 Iunie – H. Sima este eliberat

23 Iunie – Horia Sima cere înscrierea legionarilor în Partidul Naţiunii creat şi condus de Carol al II-lea, în pofida liniei legionare

28 Iunie-4 Iulie – Horia Sima este Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, acceptând un post mult mai mărunt decât refuzase Căpitanul ; guvernul s-a remaniat la 4 iul. 1940

28 Iunie – Dictatul de la Viena, prin care România cedează Basarabia URSS-ului

4 Iulie-7 Iulie – Horia Sima este Ministrul Cultelor în Guvernul Ion Gigurtu, acceptând colaborarea cu asasinul principal al Căpitanului şi elitei legionare

30 Aug. – al doilea Dictat de la Viena, prin care România cedează Ardealul Ungariei

3 Sept. – încercarea (nereuşită) de revoluţie legionară la Bucureşti, Braşov şi Constanţa

Legionarii au încercat declanşarea unei revoluţii, atacând instituţiile publice la Braşov, Constanţa şi Bucureşti şi cerând abdicarea lui Carol al II-lea vinovat de politica greşită care dusese la cedarea Ardealului şi Basarabiei.

Populaţia s-a solidarizat cu Mişcarea Legionară, având loc mari demonstraţii de stradă, iar Armata a refuzat să tragă în manifestanţi. Sub presiunea evenimentelor, Carol al II-lea i-a acordat puteri depline gen. Ion Antonescu care i-a garantat plecarea din ţară în siguranţă.

Încercarea de revoluţie legionară a eşuat, aşa cum mărturiseşte însuşi iniţiatorul ei, Horia Sima, în „Sfârşitul unei domnii sângeroase”. Norocul a constat în faptul că Armata a refuzat să tragă în manifestanţi, iar Carol al II-lea s-a speriat şi a fugit.

 În timpul acestor evenimente, Horia Sima se afla la Braşov, vrând să fugă din nou în străinătate (vezi „Sfârşitul unei domnii sângeroase” de Horia Sima), dar aflând vestea abdicării lui Carol al II-lea (5 sept. 1940), s-a întors, culegând laurii.

6 Sept. – abdicarea lui Carol al II-lea şi preluarea conducerii Statului de către gen. I. Antonescu

14 Sept. – Horia Sima este numit de gen. I. Antonescu Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi devine, totodată, în condiţii dubioase, pentru o perioadă, Conducătorul (Comandantul) Mişcării a cărei elită fusese masacrată în proporţie de 90% în urmă cu un an.

6 Oct. – reînhumarea tocmai la Predeal a elitei legionare masacrate în sept. 1939 (pentru a nu umbri proaspăta popularitate a noului conducător al Mişcării, H. Sima)

12 Nov. – ION ZELEA CODREANU, tatăl CĂPITANULUI, membru al Senatului Legionar, este primit cu focuri de armă de acoliţii lui SIMA la sediul Mişcării Legionare din str. Gutenberg nr. 3

23 Nov. – România aderă la Pactul Tripartit (Germania, Italia, Japonia)

25-27 Nov. – dezgroparea osemintelor CĂPITANULUI, Nicadorilor şi Decemvirilor şi reînhumarea acestora la Casa Verde din Bucureştii Noi

27 Nov. – rejudecarea procesului trucat din 1938 al CĂPITANULUI şi al celorlalţi legionari fruntaşi, achitarea şi reabilitarea acestora post-mortem.

27 Nov. – împuşcarea deţinuţilor de drept comun de la Jilava (o parte dintre asasinii elitei legionare) de către un comando trimis de Sima (aşa cum s-a demonstrat ulterior), pentru a nu se afla despre colaborarea lui cu Mihail Moruzov, şeful Serviciului Secret de Informaţii (care se afla şi el deţinut la Jilava), colaborare avută pentru obţinerea conducerii Mişcării Legionare prin asasinarea elitei legionare, Sima pretextând că împuşcarea ar fi făcut-o „legionarii revoltaţi la vederea trupului neînsufleţit al Căpitanului”

ION ZELEA CODREANU, tatăl CĂPITANULUI, Patriarhul Legiunii, membru al Senatului Legionar ia atitudine publică faţă de Sima: „Îţi retrag tot creditul moral pe care ţi l-am acordat.”

28 Nov. – împuşcarea lui N. Iorga şi Virgil Madgearu de către o echipă condusă de Traian Boeru; de menţionat că asasinii nu au fost sancţionaţi de H. Sima (care era conducătorul Mişcării), deşi nu procedaseră în conformitate cu linia legionară (nu se predaseră autorităţilor, aşa cum făcuseră Nicadorii şi Decemvirii, pentru a nu implica Mişcarea Legionară în acţiunea lor)

– secehestrarea, din ordinul lui H. SIMA, a comandantului legionar al Bunei Vestiri, preot ION DUMITRESCU-BORŞA şi a fraţilor CĂPITANULUI, Horia şi Decebal, în scopul de a fi „lichidaţi”; aceştia scapă prin intervenţia mamei Căpitanului la gen. I. Antonescu

(De notat totodată că în perioada Statului Naţional-Legionar familiile fraţilor Căpitanului – Horia şi Decebal – au fost prigonite din ordinul lui H. Sima, încercându-se în repetate rânduri de către membri ai Poliţiei Legionare intrarea prin efracţie în casele acestora şi tăindu-li-se -la propriu- firele telefonice).

30 Nov. – reînhumarea trupului neînsufleţit al Căpitanului (şi cele ale Nicadorilor şi Decemvirilor care au fost strangulaţi odată cu el) la Casa Verde din Bucureştii Noi.

                                            1941

14 Ian. – H. Sima este invitat împreună cu gen. I. Antonescu la Hitler, dar refuză, fără a justifica

19 Ian. – mare manifestaţie studenţească şi muncitorească legionară în Bucureşti, din ordinul lui H. Sima, ca urmare a destituirii ministrului de Interne legionar, gen. Const. Petrovicescu

20 Ian. – gen. I. Antonescu destituie şi prefecţii (legionari)

21-23 Ian. – aşa-zisa „rebeliune legionară” – prefecţii legionari refuză să se supună destituirii (să predea instituţiile pe care le conduseseră); de menţionat că H. Sima, în tot acest interval a stat ascuns, aşteptând desfăşurarea evenimentelor, fără să intervină, cum ar fi trebuit, în calitate de Conducător al Mişcării Legionare:

– n-a ordonat retragerea din faţa Armatei, conform liniei legionare trasate de CĂPITAN care evitase întotdeauna asemenea război fratricid pt. a nu da ocazia duşmanilor să invadeze ţara,

– n-a încercat împăcarea cu gen. I. Antonescu,

– nici măcar n-a organizat lupta, lăsându-i pe legionari fără comandă, să se „descurce” – într-o organizaţie în care prima ordinul şi disciplina.

23 Ian. – legionarii renunţă la luptă

Ian. – H. Sima fuge în Germania în cufărul maşinii lui Andreas Schmidt (reprezentantul etnicilor germani din România); este condamnat în contumacie la moarte

Ian. – Febr. – se porneşte o nouă represiune împotriva cămăşilor verzi. 10 000 de legionari sunt arestaţi, alţii, după un simulacru de proces, executaţi.  

Alţi conducători legionari părăsesc ţara, iar noii oaspeţi sunt internaţi în lagăre: Rostock, Buchenwald, Dachau.

14 Febr. – Statul „Naţional Legionar” este anulat oficial prin decret-lege de către gen. I. Antonescu

                                              1942

16 Dec. – Sima fuge din Germania în Italia, dar este arestat şi adus din nou în Germania; cu această ocazie, alte câteva mii de legionari sunt arestaţi în ţară

                                             1943

1 Ian. – Horia Sima încetează de a mai fi conducătorul (Comandantul) Mişcării Legionare, prin hotărârea Forului Legionar de la Dachau (format din Comandanţii Bunei Vestiri) care decide preluarea conducerii Mişcării şi refacerea Mişcării Legionare fără Horia Sima şi acoliţii acestuia.

                                            1944

Aug. – legionarii din Germania sunt eliberaţi din lagăre (de către autoritățile germane?)

23 Aug. – Regele Mihai I ordonă arestarea mareşalului I. Antonescu, iar guvernul nou înfiinţat sub conducerea gen. Constantin Sănătescu declară armistiţiu

25 Aug. – România intră în război împotriva Germaniei

După 23 aug. 1944 Sima este chemat de Hitler pentru organizarea rezistenţei româneşti contra înaintării sovietice. Sima acceptă şi organizează un guvern în exil la Viena la 10 dec. 1944 şi ulterior o Armată Naţională, care să lupte în continuare alături de Germania.(A luptat?)

                                          1945

8 Mai – capitularea Germaniei şi sfârşitul guvernului în exil al lui H. Sima, guvern care practic n-a realizat nimic.

                                         1946

Iulie – Mareşalul I. Antonescu este „judecat” de un aşa-zis tribunal al poporului şi împuşcat

Nov. – Partidul Naţional Ţărănesc condus de Iuliu Maniu căştigă alegerile, dar acestea sunt deturnate de comunişti în favoarea lor.

Începe rezistenţa în munţi împotriva comuniştilor (ia sfărşit definitiv în 1954)

                                       1947

30 Dec. – Regele Mihai I este silit de comunişti să părăsească ţara

                                       1948

Iuliu Maniu este „judecat” de un aşa-zis tribunal „al poporului” – adică de comunişti – şi condamnat la închisoare unde moare în 1954

Noaptea de 14/15 Mai – 10 000 de legionari sunt arestaţi; vor fi schingiuiţi şi vor muri cu miile în închisorile comuniste, fără nici un proces sau cu simulacre de procese; rudele şi prietenii lor vor fi închişi, persecutaţi şi terorizaţi zeci de ani, iar istoria falsificată.

                                     1954

În data de 8 aug.1954 are loc Congresul Legionar de la Erding pentru SANCŢIONAREA ABATERILOR LUI HORIA SIMA de la spiritualitatea legionară, considerându-l pe acesta decăzut din orice funcţiune în cadrul Mişcării şi deci fără drept de a vorbi în numele ei. 

De notat că fostul Comandant legionar, Horia Sima, dă o „circulară” prin care „înfierează” legionarii din Argentina pentru că aceştia îl părăsiseră in corpore, datorită abaterilor sale de la doctrina legionară! (aşa se „scrie” istoria!). Similar a procedat Sima în cazul tuturor celor care l-au contestat (I. Dumitrescu-Borşa, Const. Papanace, Ilie Gârneaţă, V. Iasinschi), iar în 1940, când preotul I. Dumitrescu-Borşa, în calitate de Comandant legionar al Bunei Vestiri (cel mai înalt grad legionar) îi atrăsese atenţia asupra denaturării liniei Căpitanului, Sima îl exclusese din Mişcare).

Sursa http://www.zelea-codreanu.com/Istoria_Interzisa/index.htm

Articole anterioare:

Mișcarea Legionară – o pagină mereu ascunsă și interzisă a istoriei României (V)

Mișcarea Legionară – o pagină mereu ascunsă și interzisă a istoriei României (IV)

Mișcarea Legionară – o pagină mereu ascunsă și interzisă a istoriei României (III)

Mișcarea legionară – o pagină mereu ascunsă și interzisă din istoria României (II)

Mișcarea Legionară – o pagină mereu ascunsă și interzisă a istoriei României (I)

2 Comments

  1. Marian

    ”28 Iunie – Dictatul de la Viena, prin care România cedează Basarabia URSS-ului” – de fapt evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei după ultimatumul URSS ca urmare a pactului Ribbentrop- Molotov.

    ”30 Dec. – Regele Mihai I este silit de comunişti să părăsească ţara” – de fapt Mihai Pripitu părăsește țara în urma negocierilor purtate cu rușii.

  2. O cronologie legionară „completată” cu falsuri istorice îndreptate împotriva Comandantului Horia Sima. Să nu uităm că, în septembrie 1940, mai trăiau din cei 5 întemeietori ai Mişcării Legionare, 3 Comabdanţi ai Bunei Vestiri: Rqadu Mironovici, Corneliu Georgescu şi Ilie Gârneaţă. Toţi 3, cât şi întrega Mişcăre Legionară, l-au recunoscut pe Horia Sima drept noul conducător al Legiunii Arhanghelul Mihail.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*