Coruptie

Nadăș, satul furat cu totul!

  Pe românii din Ardeal i-au chinuit o mie de ani tot felul de cotropitori veniţi pe faţă sau conspiraţi, […]

 

Pe românii din Ardeal i-au chinuit o mie de ani tot felul de cotropitori veniţi pe faţă sau conspiraţi, dar noi tot acolo suntem. Aşa va fi şi cu Nadăş.

CAZUL NADĂŞ – MAFIA A LUAT SATUL NADĂȘ CU TOTUL ŞI ACUM, CU ACEEAŞI SENTINŢĂ ILEGALĂ VOR SĂ IA ŞI PĂRŢI DIN SATUL MINIȘEL.

Marţi, 24 noiembrie 2015, ora 10:00, COLŢEII, executorul GĂLUŢI, jandarmii şi alte forţe „iubitoare de dreptate şi susţinători ai drepturilor strămoşeşti ale Poporului Român” se vor prezenta să extragă fără nici un drept familia BIRIŞ de pe terenul pe care îl îngrijesc de zeci de ani să îl dea familiei COLŢEU cu forţa.

Vedem aici procedeul prin care se fură pământul românesc de către crima organizată strecurata de la vârf în jos în instituţiile Statului Român.

1. NICI UN CENTIMETRU PĂTRAT DE TEREN NU SE PUTEA MOŞTENI DE PE URMA LUI GROSS IOZEF.

În 1901, Gross Iozef câştiga la licitaţie prin executare silită (cum altfel) întreaga suprafaţă de teren a Satului Nadăş. Din 1913 până în 1948, sătenii şi comună au devenit proprietari a unor suprafeţe de pământ în urma reformelor agrare din 1913 când era încă stăpânirea Imperiului Austro-Ungar, cea din 1921, au mai cumpărat de la Gross Iozef şi în final, după moartea lui Gross Iozef, soţia sa Gross Elena (fosta Weiss), a vândut în 1939 restul de teren de 4,700 de ha la firma Forestieră Nadăş care avea ca acţionar majoritar un roman pe nume MICLOȘI, ce a fost naţionalizata în 1948.

După 1990, cu noua legislaţie, sătenii şi comună au început procesul anevoios de înregistrare a dreptului de proprietate.

În baza legislaţiei existente, singurii care ar fi putut avea vreo pretenţie ar fi putut fi moştenitorii acţionarului firmei Forestiera Nadăş dar nu asupra terenului ci asupra actiunilor, prin despăgubiri de la Fondul Proprietatea cum s-a întâmplat cu mulţi descendenţi ai acţionarilor firmelor naţionalizate, dar nici o persoană nu s-a manifestat în acest sens. Terenul fusese vândut cu totul până la 1939 iar legile actuale de retrocedare se aplică pentru ce s-a luat după 1945.

Harta Cigher - este foaia de harta topografica in care se gaseste parcela topo nr 1880/2 (inscrisa in CF 1241 Nadas conform sentintei judecatoresti). Din aceasta foaie se vede clar ca hotarul dintre satele Nadas si Minisel este reprezentat de drumul de pamant din lunca vaii Cigher, adica drumul de-a lungul vaii Cigher, care trece prin mijlocul campului (la acea vreme nu era construit drumul actual pietruit, situat pe partea stanga a vaii Cigher). Deci hotarul dintre cele 2 sate este prin fata salasului si gradinii, nicidecum drumul de coasta care urca din vale prin spatele salasului spre dealurile Miniselului.

Harta Cigher – este foaia de harta topografica in care se gaseste parcela topo nr 1880/2 (inscrisa in CF 1241 Nadas conform sentintei judecatoresti). Din aceasta foaie se vede clar ca hotarul dintre satele Nadas si Minisel este reprezentat de drumul de pamant din lunca vaii Cigher, adica drumul de-a lungul vaii Cigher, care trece prin mijlocul campului (la acea vreme nu era construit drumul actual pietruit, situat pe partea stanga a vaii Cigher). Deci hotarul dintre cele 2 sate este prin fata salasului si gradinii, nicidecum drumul de coasta care urca din vale prin spatele salasului spre dealurile Miniselului.

Cea pe care COLŢEII pretind că o moştenesc, MAIROVITZ ECATERINA nu a făcut nici o cerere de retrocedare pentru că ŞTIA BINE NU ERA NIMIC DE RETROCEDAT, deasemenea nici un alt descendent nu a făcut vreo cerere din acelaşi motiv.

Testamentul lui GROSS ELENA a fost întocmit la 19.05.1955, în Israel, iar cei 14 moştenitori ai primit 1/14 din averea rămasă. Una dintre moştenitoare a fost WEISS ELISABETA, mama lui MAIROVITZ ECATERINA. Executarea testamentului a fost finalizata de notarul JEAN MARC DELESSERT din Geneva ocazie cu care MAIROVITZ ECATERINA a primit în jur de două mii de dolari. Şi cu asta… basta.

NĂVĂLESC COLŢEII CA VÂRF DE ATAC AL MAFIEI ANTIROMÂNEŞTI.

2. PRIN FALSURI ÎŞI CONSTITUITE CALITATEA DE MOŞTENITORI

COLŢEII au cerut să li se retrocedeze întreaga suprafaţă a satului Nadăş de 8,742 de hectare pretinzând că sunt moştenitori ai lui GROSS IOZEF în baza unor acte ce precedau anul 1913, în baza unui testament semnat de către MAIROVITZ ECATERINA.

 

Există dovada că în 2002 MAIROVITZ ECATERINA avea 94 de ani şi era operată de bazin, osteoporoza din plin, avea cataractă senila adică cam… complet oarbă şi era surdă total dar… notarul MORARU ION a autentificat că respectiva persoană, nedeplasabila, surda şi oarba MAIROVITZ, s-a deplasat la birou la el, ar fi citit şi ar fi semnat testamentul prin care îi că îi declară pe COLTEU VIORICA şi COLTEU MIHAI ALEXANDRU moştenitori unici ai averii ei. Ca să întărească faslul, COLTEII obţin declaraţia autentificată de notarul VLAI ADRIAN a doi martori Domnii HOTARAN şi CRIŞAN ca Mairovitz chiar i-a desemnat pe COLȚEI moştenitori. În anul 2014, la solicitarea DNA Timişoara, CRIȘAN fiind decedat, doar domnului HOTARAN i se ia o declaraţie în faţa judecătorului unde declara că nu a făcut niciodată afirmaţiile autentificate de notarul VLAI ADRIAN.

3. LUCIU MARIANA DĂ COLȚEILOR ÎNTREG SATUL FĂRĂ CA SĂTENII SĂ ŞTIE.

În 2006, COLŢEII cer instanţă tot satul. În doar două termene, fără ca sătenii să participe întrucât că primarul a ţinut secret faptul că se desfăşoară un proces de retrocedare, nu se face nici o expertiză şi cu încălcarea tuturor procedurilor, LUCIU MARIANA dispune ca în baza unor acte dinainte de 1913 şi a Legii 247/2005 COLŢEII să primească tot satul, cu încălcarea tuturor prevederilor legii 247/2005 care se aplica numai la ce s-a luat după 1945. Deşi în recurs sentinţa se anulează, cu incălcarea legilor de către doi judecători de la Tribunalul Arad se admite Contestaţia în Anulare unulș dintre judecători fiind împotrivă. Astfel COLŢEII primesc satul în modul cel mai ilegal prin puterea funcţiei de judecător de către LUCIU MARIANA și ceilalți.

Dacă Primarul ar fi arătat în instanţă un singur document, de exemplu un extras de carte funciară în care este înscrisă Comuna Tauţ ca proprietară a 771 de hectare prin reforma agrara din 1921, MARIANA LUCIU nu putea pronunţa hotărârea din 2006 căci ar fi trebuit ca înainte, să fi anulat reforma agrara din 1921.

4. JUDECĂTORUL TRIPA DISPUNE ÎN 2009 ÎNREGISTRAREA ÎN CARTEA FUNCIARA A HOTĂRÂRII DIN 2006 cu încălcarea tuturor legilor dar mai ales, fără nici o expertiza sau cadastru.

5. MAFII ANULEAZĂ APĂRĂRILE SĂTENILOR

Cu pricepere infracţională, sătenii sunt păcăliţi să angajeze pentru apărarea făt de atacurile COLŢEILOR pe un avocat pe nume LUPU STELIAN, membru în mafie cu misiunea de a pierde toate procesele sătenilor, misiune pe care şi-o îndeplineşte cu brio până în 2013 când sătenii se prind că este un mare ticălos. Un detaliu, BIRIŞ IOVU i-a plătit lui STELIAN în 2012 suma de 22,000 ron să deschidă procese împotriva COLŢEILOR pentru constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor şi revizuiră a sentinţei date de MARIANA LUCIU în 2006 dar LUPU STELIAN a luat banii şi nu a făcut absolut nimic. I s-au cerut banii înapoi direct şi prin Baroul Arad dar nu li s-a răspuns nimic nici de către LUPU nici de către Barou.

6. COLŢEII TREC LA ATAC

Încep cu executări silite, LUPU STELIAN le pierde pentru că nu ataca titlul, respectiv sentinţa din 2006 în care sătenii nu au fost parte. ÎN cadrul Contestaţiei la Executare se poate ataca titlul de către cel executat dac nu a fost parte în dosarul în care s-a constituit titlul. Dacă într-un singur proces s-ar fi atacat titlul, şi nu se putea să se fi pierdut, toată şandramaua juridică se prăbuşea.

7. GRUPUL DE SOLIDARITATE ROMÂNEASCĂ se constituie în decembrie 2012,

Se implică în susţinerea sătenilor, începând astfel colaborarea sătenilor cu dna. av. Vasilica Coroiu;

Dna. Av. Coroiu a făcut un număr de acțiuni între care şi o plângere penală împotriva Familiei COLŢEU, a notarilor, şi a persoanelor implicate în retrocedarea satului, dosar penal aflat pe rolul DNA Timişoara cu nr. 1/P/2014.

DNA începe urmărirea penală a membrilor Familiei Colţeu la 27 februarie 2014 şi dispune măsura sechestrului asigurator asupra tuturor imobilelor preluate prin sentinţa din 2006 pronunţată de MARIANA LUCIU, toate bunurile firmelor lor, dispune predarea pădurii înapoi în posesia Romsilva, moment la care se constată imense tăieri ilegale de păduri şi un prejudiciu estimat de peste 20 de milioane de Euro;
Executările au continuat chiar în condiţii de urmărire penală și de instituire a sechestrului penal, culminând cu executarea din 10 noiembrie 2015 a conducătorului sătenilor BIRIŞ IOVU în baza unei sentinţe şi aceasta contra probelor, prin care s-a încuviinţat executarea, dată în 2012, înainte de implicarea GRUPULUI DE SOLIDARITATE ROMÂNEASCĂ

8. EXECUTAREA LUI BIRIŞ IOVU A FOST ÎNCERCATĂ PRIN URMĂTOARELE MIJLOACE NELEGALE:

1. În baza unor documente de executare falsificate de executorul Galut, fals de care toată lumea inclusiv jandarmii aveau cunoştinţă, existând un raport criminalistic, grafoscopic, care atestă falsul;

2. Faţă doar de un singur membru al familiei, pentru restul membrilor nu a existat nici o dispoziţie a sentinţei;

3. Și contrar unor hotărâri judecătoreşti care stipulau exact că nu are dreptul să intre în case şi nici asupra împrejmuirilor;

4. Sentinţa c e se pune în executare s-am dat în baza unei expertize topografice care reprezenta în fals granita satului Nadăş. Imobilul ce se vrea executat este în satul Minişel dar expertul Dămăcuș a făcut desene cu date falsificate şi a mutat graniţa între Nadăş şi Minişel astfel, ca imobilul să se afle în Nadăş sub autoritatea sentinţei data de MARIANA LUCIU în 2006.

Toate datele sunt preluate identic din documente oficiale puse la dispoziție de către săteni.

9. IATA CINE SUNT CEI CE AU LUAT NADĂȘUL PRIN FALSURI ŞI ILEGALITĂŢI ŞI CU ACEEAŞI SENTINŢĂ IAU ŞI PĂRŢI DIN ALTE SATE.

Mai jos pun o listă a membrilor vizibili ai grupului de crimă organizată care au conlucrat concertat pentru realizarea acestei monstruoase infracţiuni complexe, cu observaţia că cei vizibili sunt doar slugi docile ale adevăraţilor beneficiari ai complexului de infracţiuni a căror nume este bine ascuns de toţi participanţii…

1. MARIANA LUCIU – „Preşedinta” Judecătoriei Ineu
2. TRIPA AUREL – „Judecător” Judecătoria Ineu
3. OPREAN HOREA – „Judecător” Tribunalul Arad
4. IOAN TRIFA– „Judecător” Tribunalul Arad
5. LIANA JUNC– “Judecător” Tribunalul Arad
6. PLEŞ GHEORGHE – „Primarul” Comunei Tauţ
7. VLAI ADRIAN – „Notar” Arad
8. MORARU ION – „Notar” Arad
9. LUPU STELIAN – „Avocat”
10. GĂLUŢI ALEXANDRU – „Executor” judecătoresc Arad, adică mai pe românește …. CĂLĂU.
11. DĂMĂCUŞ GHEORGHE – „Expert Topograf”
12. COLŢEU VIORICA – „inginer judiciar” junior
13. COLŢEU MIHAI ALEXANDRU – soţul lui COLŢEU VIORICA
14. COLŢEU MIHAELA – „inginer judiciar” junior, fiica lui COLŢEU VIORICA
15. ILIEȘ SIMONA (fostă COLȚEU)… – „inginer judiciar” junior, fiica lui COLŢEU VIORICA
16. ILIEȘ ….. – asistent de „inginer judiciar” junior, soţul lui ILIEȘ SIMONA fiica lui COLŢEU VIORICA

                                                                                                                               Adrian GRIGORIU

               Să oprim abuzul asupra sătenilor din Nadăș

În mod cert, cei mai mulți dintre dumneavoastră nu ați auzit de satul Nadăș din comuna arădeană Tăuț. Nici eu nu auzisem, sincer să fiu, până în urmă cu ceva vreme, atunci când o știre de pe tv mi-a atras atenția. Pentru mulți, acest loc este doar un punct pe hartă, unul dintre sutele de sate ale României, dar pentru cei 1.200 de locuitori locul se numește ACASĂ.

O casă pe care unii încearcă din răsputeri să le-o fure. Concret, în baza unei sentințe judecătorești definitive și irevocabile, emise în grabă, în cadrul unei singure ședințe de judecată, sentință nejustificată, un număr de persoane care, fără a aduce vreo dovadă, pretind a fi urmași ai unui grof maghiar, Iosif Grosz, au câștigat în instanță întreg satul, cu locuințele sătenilor, terenurile agricole ale acestora, pădurile și pășunile, ba chiar și terenul bisericii și cimitirului din sat.

În total este vorba de peste 8.700 de hectare, din care 5.000 reprezintă pădure, pădure care, în prezent, poate fi considerată cel mai mare ocol silvic pivat din România. Sentința a fost emisă în anul 2006 și, de atunci, locuitorii din Nadăș trăiesc cu teama că, în orice moment, noii proprietari le pot dărâma locuințele evacuându-i de pe pământul unde moșii și strămoșii lor au trăit generații întregi. Textul sentintei poate fi citit aici: CAZUL NADAS Dosar 457 246 2006 sentinta 657-30.03.2006

Grupul de inițiativă condus de Adrian Grigoriu, din care am făcut parte împreună cu doamna Georgeta Alexandrinna Mihail și alte persoane, i-a vizitat pe locuitorii din Nadăș în urmă cu câteva zile, în încercarea de a desluși ițele unui caz în care abuzul, tupeul, corupția și lipsa oricărei urme de morală și-au dat mâna pentru a-i deposeda pe acești oameni de singura lor avuție: pământul de sub picioare și țarinile strămoșești.

Aceștia ne-au povestit cum sunt amenințați, iar pământul care până mai ieri le-a fost sursă de hrană, de venit și loc de odihnă veșnică pentru părinții lor, este exploatat după bunul plac al urmașilor grofului maghiar. De altfel, sutele de mii de euro pe care aceștia din urmă le încasează anual de la APIA par să fie una dintre adevăratale mize ale întregii povești. După unele estimări, mai bine de 840.000 de euro ar intra, anual, în conturile presupușilor urmași.

Cazul Nadăș a fost adus în atenția presei, în urma cu câteva săptămâni, la inițiativa domnului avocat Stelian Lupu, cel care, de altfel, este implicat în mod direct în situația de acolo, acordându-le sprijin juridic locuitorilor. Știrea nu a stârnit prea multe reacții din partea opiniei publice la acea vreme, dovadă în acest sens stând faptul că, în cadrul întâlnirii noastre cu sătenii din Nadăș, aceștia ne-au informat că nicio altă asociație sau instituție nu s-a implicat în caz pentru a le proteja drepturile și a semnala și cerceta abuzul grosolan și fățiș îndreptat împotriva lor. După publicarea de către noi a știrii, interesul a crescut, zeci, chiar sute de români din țară și din străinătate menifestându-și interesul față de situația disperată a locuitorilor din satul la care facem referire.

 

Istoria cazului și opiniile avocaților:

 

Doamna avocat Vasilica Coroiu, după o analiză atentă a cazului despre care vorbim, a avut amabilitatea să ne schițeze un tablou de ansamblu al situației de la Nadăș, însoțit de pertinenta opinie a domniei sale:

 

I. ASPECTE DE NELEGALITATE PRIVIND SUCCESIUNEA

 

La data de 23.04.1923 IOSIF GROSZ şi soţia acestuia s-au prezentat la notarul public EUGEN BELEŞ, în faţa căruia au întocmit un testament cu nr. 63/1923 prin care, urmare a faptului că nu aveau descendenţi, şi-au lăsat reciproc întreaga avere.

În testament se menţionează:’’ ne numim reciproc unul pe altul şi anume, dacă subsemnatul Iosif Grosz aşi muri mai curând de cât soţia mea născută Helena Weisz atunci o numesc de moştenitoarea mea generală pe soţia mea….. asupra întregei mele averi mobile şi imobile şi asupra valorilor mele de orice fel. Iar în caz dacă subsemnata soţia lui Iosif Grosz născută Helena Grosz aşi muri mai curând decât soţul meu Iosif Grosz atunci tot aşa îl numesc de moştenitorul meu general pe soţul meu Iosif Grosz…’’

În cuprinsul acestui testament, se menţionează şi numele moştenitorilor care vor fi după decesul acestora, fiind nominalizaţi 18 moştenitori: Weisz Alexandru, Weisz Arminiu, Szerdachely Spitzer Andrei, Grosz Eleonor, Reisz Frideric soţia lui Hunazlich Dionisie născută Fischer Serenna, soţia lui Winert Izso născută Spitzer Adela, soţia lui dr. Kardos Geza născută HOLTZENER Elisabeta, Holzner Ladislau, soţia lui Krausz Vilhelm născută Holtzner Lili soţia lui Mairovitz Martin născută Weisz Elisabeta, Fischer Antoniu, Sandor Spitzer Ibolya, soţia lui Geza Szerenyi născută Littmann Ann, soţia lui Szasz Arthur născută Litmann Margore soţia lui Fried Alador născută Spitzer Roza.

În anul 1935 Weisz Helena, văduvă după decesul lui Grosz Iosif întocmeşte un codicil la testamentul anterior nr 78/1935, prin acest codicil, se menţin numele celor 18 moştenitori, dar este de reţinut că se precizează ca executarea testamentară să se amâne cu 2 ani şi dacă este necesar cu încă doi ani, întrucât după cum suţine: ’’averea este încopciată în multe greutăţi.’’

Reclamanţii: Colţeu Mihai Alexandru şi Colţeu Viorica, care în mod ilicit fără nici o legitimitate apar ca fiind moştenitorii familiei Grosz, ca moştenitori testamentari ai lui MAIROVITZ ECATERINA, născută Szerenyi fără ca instanţa prin s. civ. nr. 657/2006, pronunţată de Judecătoria Ineu în Dosarul nr. 457/2006, să identifice acest testament şi în acelaşi timp să constate dacă a fost sau nu respectat dreptul de opţiune succesorală instituit de art. 700 din vechiul cod civil aplicabil care era de 6 luni de la data decesului.

Analizând testamentele lăsate de soţii GROSZ, se poate constata că Weisz Sara care apare în Certificatul de calitate de moştenitor autentificat la Notarul Public Adrian Vlai din Arad sub nr. 5 /31.01.2003 ca fiind soră a defunctei Grosz Helena nu este nominalizată în testament.

În atare situaţie este cert că certificatul de calitate nr. 5/31.01.2003, constituie un fals grosolan, urmârindu-se prin această manieră ca falşii moştenitori ce sunt identificaţi cu reclamanţii Colţeu să intre ilicit în posesia unei averi fabuloase de peste 8700 ha pădure iar lăcomia s-a întins şi asupra gospădăriilor sătenilor.

Toate aceste aspecte au fost total ignorate de către instanţe la nivelul celor două grade de jurisdicţie, fond si recurs, hotărârile pronunţate nefiind date în numele legii ci în numele fărădelegii.

Mai mult, la 19 Mai 1955 Helen Weisz, fiind într-un sanatoriu din Ierusalim în Israel, întocmeşte un alt testament, unde sunt în parte schimbate numele moştenitorilor, dar nici în acest testament nu se regăsec numele celor care apar în testamentul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01. 2003, întocmit de notarul Adrian Vlai, care desigur că numai în complicitate cu reclamanţii a întocmit un astfel de certificat.

Presupusa soră a defunctei Grosz Helena, Weisz Sara, de asemenea, nu se regăseşte în acest testament.

Total neverosimil şi contrar dispoziţiilor Leg. 119/1996 privind actele de stare civilă.

În certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.03.2003 se precizează de dl notar că Grosz Helena, născută Weisz, ar fi una şi aceeaşi persoană cu Wisz Johana, Weisz Sara, este aceeaşi persoană cu Weib Szaly, iar Popper Gyulane Litmann Anna, născută Littmann este aceeaşi persoană cu Littmann Anna Josefine, fost căsătorită Szereni.

Este mai mult decât aberant să putem conchide că o diferenţă atât de substanţială dintre nume ar putea identifica o persoană ca fiind una şi aceeaşi, aşa cum se susţine de către notar, urmare probabil a unor declaraţii care nu pot fi decât false şi care nu au fost verificate de notar care conform Leg. 36/1995 are această obligaţie, identitatea unor persoane neputând fi probată decât cu actele de stare civilă.

În toate testamentele întocmite de soţii Grosz, numele şi prenumele acestora sunt trecute în mod clar, neexistând nici o literă care să demonstreze că Helena, s-ar fi numit şi Johana aşa cum s-a menţionat în acest certificat de calitate care a constituit actul de bază în temeiul căruia s-a solicitat retrocedarea terenurilor şi fără scrupule a unui sat întreg, care de fapt nu au aparţinut unor persoane fizice ci în parte unei persoane juridice FORESTIERA NĂDAŞ, societate pe acţiuni.

Conform dispoziţiilor Leg. 119/1996 starea civilă a unei persoane, este indivizibilă şi imprescriptibilă, având caracter personal.

Dacă se aprecia că întradevăr Helena Weisz este una şi aceeaşi cu Johana, trebuia să se formuleze o acţiune de stare civilă, astfel ca prin hotărâre judecătorească să se ateste acest fapt pentru a nu se ajunge ca pe calea liberului arbitru să fie schimbată identitatea unei persoane.

În Certificatul de calitate nr. 5/31.01.2003, se consemnează faptul că Grosz Helena a decedat în Israel, la data de 21.07.1955 ori în astfel de situaţie având în vedere data emiterii certificatului 2003, trebuie avute în vedere dispoziţiile Leg. 105/1992, privind dreptul internaţional privat.

Ori legătura de rudenie cu defuncta este o problemă ce ţine de regulile stării civile, ori stabilirea calităţii de soră a lui Weisz Sara este o condiţie prealabilă a stabilirii vocaţiei sale succesorale. Dovada stării civile şi puterea doveditoare sunt reglementate de legea locului unde s-a întocmit ultimul testament 19.05.1955 Tel-Aviv, neplicându-se astfel legea română conform art. 161 alin. 4 din Leg. 105/1992.

Starea civilă reprezintă mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice prin indicarea calităţiilor personale, starea civilă cuprinzând mai multe elemente necesare pentru identificarea persoanelor, certificate de naşatere, certificate de deces, certificate de căsătorie, adopţie, etc…

Atât instanţa cât şi notarul nu au făcut în speţă decât să favorizeze pe infractorii care terorizează pe sătenii din Nădaş care au întabulate drepturile de proprietate din 1910.

II.    ASPECTE DE NELEGALITATE PRIVIND RETROCEDAREA UNOR BUNURI IMOBILE CE AU APARŢINUT SOCIETĂŢILOR COMERCIALE.

Instanţa de fond face o apreciere generică fără a fi investită, încălcând astfel grosolan principiul disponibilităţii, precum şi procedura specială instituită de Leg. 18/1991având în vedere că obiectul acţiunii îl constituie Plângere împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene Arad de aplicare a Leg. 18/1991 nr. 553/14.12.2005, fără nici o motivare în drept, nesocotind prevederile imperative ale 261 pct. 5 c. pr. civ. constată că proprietarii tabulari au încheiat acte fictive de transmitere a acţiunilor Societăţii Forestiera Nădaş, fără ca nimeni să fi investit instanţele să constate fictivitatea acestor acte.

La data constituirii Societăţii Forestiera Nădaş era în vigoare Codul Comercial din 1887 care prevedea că vânzarea de acţiuni reprezintă acte de comerţ, acţiunea fiind definită ca fiind o parte din capitalul social.

Potrivit art. 126 din Cod, Societăţile comerciale erau persoane juridice.

Art. 158 din cod era deosebit de explicit :’’ Fundatorii nu îşi vor putea stipula decât o participaţie din beneficiul net care să nu depăşească 6% din suma totală a acestuia, după deducerea cotelor de armotizare şi rezervă’’

Art. 168 prevedea:’’ Bunurile aduse ca aport în societate devin proprietatea societăţii.’’

Art. 195 completează:’’ În societatea pe acţiuni capitalul social este reprezentat prin acţiuni care pot fi nominative sau la purtător.’’

 În raport de această reglementare este mai mult decât evident că falşii moştenitori reclamanţi COLŢEU MIHAI ALEXANDRU şi COLŢEU VIORICA, nu aveau nici o posibilitate legală de a li se reconstitui un drept de proprietate, asupra unor bunuri imobile ce se aflau în proprietatea unei persoane juridice.

Preluarea de către reclamanţii COLŢEU a peste 8700 ha pădure inclusiv vatra unui sat cu mormintele, biserica şi casele oamenilor, nu constituie decât un act abuziv, neexistând un act de voinţă liber exprimat cre să poată justifica existenţa unui raport juridic între transmiţător care era în speţă o persoană juridică şi dobânditor o persoană fizică care nu deţine nici o calitate în raport cu proprietarul de drept Societatea Forestiera Nădaş.

Instanţa de fond susţine o ficţiune aberantă care nu poate fi numită juridică, precizînd la fila 4 din sentinţa 657/2006 că terenurile, casele, biserica şi cimitirul din satul Nădaş pe care dna. magistrat cu nonşalanţă le-a acordat reclamanţilor ar reprezenta :’’ cotă reprezentând procentul corespunzător numărului de acţiuni pe care le-a deţinut Grosz Elena.’’

Ori este de notorietate că un asemenea raport juridic nu poate lua fiinţă numai printr-un act de voinţă a unui terţ, aşa cum a procedat instanţa de judecată care s-a substiuit legiuitorului creând o cu totul altă situaţie juridică decât cea reală, în totală contradicţie cu probele de la dosar.

Leg. 10/2001 şi Leg. 247/2005 prevăd măsuri reparatorii de imobile sau active confiscate abuziv de Statul comunist. În baza acestor reglementări moştenitorii industriaşilor Malaxa şi Max Auschint nu au primit fabricile înapoi cu toate că erau moştenitorii legali ai acţionarului majoritar şi nu moştenitori fictivi ca în prezenta speţă aceştia au primit pentru acţiunile deţinute despăgubiri în valoare de peste 1 miliard de lei convertite în acţiuni la Fondul proprietatea.

Potrivit reglementărilor stabilite de Leg. 10/2001 şi 247/2005, orice acţionar al unei societăţi pe acţiuni putea fi despăgubit dar cu condiţia să figureze în registrul acţionarilor la data de 11 iunie 1948 atunci când a intrat în vigoare leg. 119/1948, privind naţionalizarea.

Prin modul în care s-a derulat procesul, se constată o pasivitate care o putem califica drept crimnală a autorităţilor care aveau îndrituirea şi competenţa de a afla adevărul în acest caz şi de a aplica legea în spiritul şi litera sa.

 

Specificații de reținut

 

Domnul avocat Stelian Lupu a identificat unele elemente tehnice care atestă faptul că, în urma unor reforme agrare din perioada 1910-1946, terenurile au intrat în posesia sătenilor, iar parte din pădure în proprietatea SC Forestiera Nadăș, astfel că cererea așa-zișilor moștenitori din prezent ai lui Iosif Grosz de a intra în posesia terenurilor deținute cândva de groful maghiar este una neîntemeiată. Cronologic, vă prezentăm situația terenurilor de pe raza satului Nadăș în intervalul de timp amintit:

– în 1910 sătenii și satul aveau în proprietate 1650 hectare, iar familia Grosz 6550, diferența de cca. 500 hectare era vatra satului, ce aparținea tot a oamenilor.

– în 1913, în urma reformei lui Franz Iosef, sătenii și Composesoratul au primit cca. 1200 hectare din terenul familiei Grosz, prin sentința Tribunalului Arad din 1925.

– în 1926, în urma legii de Reformă Agrară adoptată în 1921, Statul a intrat în proprietatea a 715 hectare din terenul familiei Grosz.Textul deciziei în urma Reformei din 1945 aici: CAZUL NADAS reforma 1921 Nadas . Planul de exploatare din perioada 1939-1940 este disponibil aici: CAZUL NADAS plan exploatare 1939-1940

-în 1946, ca urmare a legii Reformei Agrare din 1945, orfanii de război, invalizii, văduvele și veteranii de război au primit cca. 720 hectare din terenul SC Forestiera Nadăș, care, între timp, în 1939, cumpărase terenurile la licitație publică de la familia Grosz. Textul deciziei în urma Reformei din 1945 aici: CAZUL NADAS reforma 1945 Nadas

-o ciudățenie este reprezentată de faptul că, în prezent, suprafața de 8700 de hectare este împărțită pe 102 nr.topo conform sentinței nr. 657-30.03.2006  în condițiile în care întreaga suprafață a satului are 8700 de hectare, dar sunt minimum 2100 nr. topo în registrul cadastral – un fapt imposibil din punct de vedere tehnic și legal.

Suprafața totală a satului Nadăș este de 8.762 hectare.  Detalii privind suprafața actuală , potrivit Registrului Cadastral, aici: CAZUL NADAS Suprafata Nadas cf Registru Cadastral

Planul de exploatare arată suprafața colectivității și a composesoratului, în 1939. Reforma din 1921 arată suprafața expropriată în favoarea Statului din averea lui Grosz. Reforma din 1945 arată că, înainte de 1945, Societatea Forestieră Nadăș avea 8340 iugăre (cca.4800 de hecatre), iar după acest moment cel mult 4100 de hectare. Tot în Reforma din 1945 există plângere penală Societatea Forestieră Nadăs în care, la paginile 3 și 4, se arată suprafețele comunei, cele ce aparțin sătenilor și cele din posesia composesoratului.

 

Ce este de făcut

 

În acest moment, așa-zișii urmași ai grofului Grosz au sentințe cu executare împotriva a aproximativ 20-30 de proprietari din Nadăș, deși casele de pe terenuri au fost construite de către aceștia din urmă, oameni care plătesc taxe și impozite pe proprietăți. Având în vedere modul în care persoane strecurate în sistemul de stat au cooperat în înfăptuirea acestui abuz instituțional organizat și pentru a nu prejudicia cercetările aflate în derulare la diferite nivele, la recomandarea avocaților, pentru un timp vom dezvălui doar o parte dintre documente și vom menține confidențialitata unor nume a celor implicați.

Putem spune că la Oradea și București s-a constituit un grup de avocați din partea bună și activă a Neamului, care acționează concertat pentru oprirea și restabilirea legalității consecințelor. Sătenii, prin avocat, au depus deja contestații la deciziile de executare și multe alte acțiuni sunt inițiate și în curs de inițiere atât în civil, cât și în penal, împotriva celor care au participat la acest jaf realizat prin abuz instituțional organizat. Cerem, de asemenea, Ministerului Public să se autosesizeze și din oficiu, să inițieze orice acțiune civilă și penală în favoarea sătenilor și a restabilirii ordinii de drept în baza competențelor conferite de Constituția României.

Scopul demersului nostru este, pe lângă imediatul ajutor oferit sătenilor din Nadăș în vederea rezolvării acestei situații extrem de neplăcute, acela de a trage un semnal de alarmă asupra acestui tip de acțiuni îndreptate abuziv împotriva unor comunități mici de proprietari, considerate de speculanți, aventurieri și funcționari corupți din sistem drept fieful nimănui pe care-l pot folosi după bunul plac. Pericolul public reprezentat de o acceptare a situației așa cum este ea în prezent este cu atât mai mare cu cât, în lipsa unor acțiuni de combatere, poate conduce la crearea unui precedent ce ar putea fi invocat de zeci sau sute de moștenitori, mai mult sau mai puțin reali, ai marilor proprietari de pământ din urmă cu câteva zeci de ani.

                                                                                                Valentin ROMAN

 

3 Comments

  1. Cozmin

    Decizia judecatorilor este una proasta, e clar.Dar la toata povestea au contribuit primarul Ples Gh., BCPI Ineu, experti topografi, unii de pe la Arhivele Nationale, executori etc. Caracatita e mare!

    Chestiunea este foarte grava si nu e de glumit cu asa ceva. Vorbim despre vieti de oameni, despre istorie, despre destine. E vorba nu doar despre despre viitorul comunitatii din Nadas, este vorba despre viitorul acestei tari.

  2. Iovan

    Judecatorii ar fi trebui sa „retrocedeze” Colteilor si pe nadaseni cu tot cu cele 8700 ha. In felul acesta nu mai era nicio problema!

  3. ipu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*