Colimator

Nasoliile clanului Năsui

           Dinastiile trentenarului: Claudiu Năsui Claudiu Iulius Gavril Năsui a împlinit 34 de ani în luna […]

 

         Dinastiile trentenarului: Claudiu Năsui

Claudiu Iulius Gavril Năsui a împlinit 34 de ani în luna mai și, după alegerile europarlamentare, a fost prezentat de către unul dintre colegii de partid (USR) drept posibil premier al României. Pentru că tânărul deputat Năsui, ales deputat pe listele USR în București, în 2016, este exact acel model de tânăr de care țara are nevoie, acel tip de tânăr din categoria burdujilor, pregătiți din vreme pentru a face lucruri importante pentru țară.

Claudiu Năsui a făcut Liceul Francez „Anna de Noailles” din București, liceu unde taxele anuale sunt de 6.823 de euro. Dar banii nu sunt o problemă pentru familia Năsui, iar asupra acestui lucru vom reveni.

După liceu, promițătorul domn Năsui și-a luat licența în economie la Universitatea Paris-Dauphine și, apoi, a făcut un master la Universitatea „Luigi Bocconi”. Cu astfel de studii înalte, și cu stagiaturile făcute la BT Securities și la Banca Națională, Claudiu Năsui a început să lucreze în mediul privat. Nu mai mult de un an în fiecare loc de muncă: PricewaterhouseCoopers, BCR, Five Advisory Group. Perioada cea mai lungă a carierei a petrecut-o, însă, la firma familiei, Muntenia Global Invest. Pachetul majoritar al Muntenia Global Invest este deținut de către unchiul, mătușa și vărul domnului Năsui, iar deputatul deține, el însuși, 9% din acțiuni. În urma unui control al ASF, la Muntenia Global Invest au fost identificate nereguli finaciare ce frizau spălarea de bani, însă lucrurile s-au lămurit/mușamalizat cu eleganță.

Dar averea familiei Năsui nu vine din această firmă de brokeraj, ci ea are rădăcini adânci în perioada de jefuire a României din anii de glorie 1990-1991.

În 1986, la un an după nașterea lui Claudiu Iulius Gavril, Dorel Năsui, tatăl acestuia, „fuge“ din țară, în SUA. În mod inexplicabil, nici fratele său și nici cumnata, unul economist principal în Centrala Peștelui, cealaltă angajată într-o firmă de comerț exterior, nu au de suferit în urma fugii lui Dorel Năsui, într-o epocă în care a avea rude în străinătate era un păcat capital.

În SUA, Dorel Năsui lucrează pentru Motorola, iar în 1990 revine pe cai mari în România, ca reprezentant al companiei americane, alături de fratele său, Simion Ștefan Năsui. Cei doi vând, în două tranșe, Ministerului Apărării, condus de către Victor Atanasie Stănculescu, echipamentele Motorola la prețuri supraevaluate, producând un prejudiciu de 8.053.147 USD. Mai mult, bagă în combinație și Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, pe care o chelesc de valuta aflată în conturi. În același mod achiziționează echipamente Motorola de la frații Năsui și Ministerul de Interne și SRI. Afacerea cu armata a fraților Năsui devine dosar penal. Însă dosarul este tergiversat, iar în 2002 faptele se prescriu și toți inculpații scapă cu fața curată.

Iată cum la baza înaltelor studii în străinătate ale deputatului Năsui stau banii furați de la statul român. Sigur, nu i-a furat Claudiu Năsui, ci familia lui, alături de care, ulterior, deputatul a lucrat cu mândrie. Pe vremea aceea nu apăruseră inițiative de genul „Fără penali în familie“. Ca și în cazul îmbogățirii familiei Burduja, averea lui Dorel Năsui nu este străină de aripa protectoare a Securității. Și, uite-așa, oamenii noi din politica românească nu sunt nimic altceva decât copiii oamenilor vechi, ai acelora care ne-au tras la greu de prin buzunare și înainte, dar și după 1989.

                                                                                                           Patrick André de HILLERIN

Sursa: CAȚAVENCII

 

3 Comments

  1. Cornel-Dan Niculae

    În plus:
    Doru Năsui (zis şi Dorel Năsui) – „tatăl“ USR-istului Năsui (eu nu am putut verifica această informaţie, căci din informaţiile oficale la care am ajuns, liderul USR Năsui nu îşi dezvăluie numele părinţilor),
    adică Doru (Dorel) Năsui, cel implicat în afacerea murdară Motorola din 1990. este un om al Cotroceniului iohannist. Este, în primul rând, un fost politician ţărănist aripa Radu Sârbu.
    Radu Sârbu este, din informaţii credibile şi demonstrate de fapte, fost colaborator al Securităţii înainte de 1990, când raporta către şeful Securităţii Cluj, Constantin Ulpiu Mladin – „nea Costică Mladin“, care, Radu Sârbu, susţinătorul lui Iohannis de mai târziu, a infiltrat PNŢ-CD şi a ajuns şeful privatizărilor (vânzărilor către străini) a companiilor de stat („întreprinderile“) româneşti.
    Mladin a fost adus în Bucureşti în 1997 de Radu Sârbu (cel care în 2019 se află într-un proiect de nou Partid Ţărănesc, afiliat lui Iohannis pentru prezidenţiale) şi împreună, atunci, în anii ’90, au privatizat o mare parte din economia României – ca preşedinte al FPS / Fondul Porprietăţii de Stat, Radu Sârbu, iar Mladin ca intermedia şi „consilier“ al lui Sârbu la FPS, inclusiv pe relaţia cu SRI (Mladin, fost colonel de Securitate, cerea SRI să urmărească liderii sindicali care obiectau la privatizări, inclusiv pe mine).
    Doru (Dorel) Năsui (colaborator secund al lui Radu Sârbu în mereu „nou PNŢ“, mai este implicat, alături de Marius Bostan (alt ex „ţărănist de ruşine“, ministru în guvernul Cioloş), după ce Iohannis a devenit preşedinte al României, şi în mişcarea RePatriot, coordonată de la Cotroceni de către consiliera prezidenţială Sandra Pralong.
    Acest Năsui, „unul dintre liderii comunităţii româneşti din Statele Unite ale Americii“ (fost cu misiune de la Securitate în anii ’80 în SUA, conform Caţavencii), avea acum câţiva ani în proiect să înfiinţeze la Cluj aşa-zisa „Camera de Comerţ Transilvania-Chicago“, proiect încă în lucru, al lui şi al Fundaţiei Pro West, iar site-ul.stiri.ong/ (ŞtiriOng, controlat de FDSC-ul lui Karen Fogg, ONG-ul „mamă“ finanţator al celorlalte OeNGeuri de „societate civilă românească“ prin granturi din SUA şi UE) este un promotor al companiei Emerson, ce a intrat la Cluj după 2007, prin Motorola adusă de Năsui.
    Ideea unei forţe politice prezentate ca ONG a celor care se întorc în România după ce au fost plecaţi în Occident (mai ales de dinainte de 1990 şi mai ales în SUA) a fost exprimată de Sandra Pralong din anul 2010, în cartea De ce m-am întors în România, unde folosea despre aceştia termenul de repatriaţi, „Noii Patrioţi“/„Noii Paşoptişti“, „Mai români decât românii“ sau „Întoarcerea fiilor nerisipitori“, pentru ca în final ideea ei să se concretizeze în organizaţia RePatriot (care îşi zice şi „Repatriot – Repatriere prin Antreprenoriat“ sau Re>Patriot), înfiinţată şi condusă din 2015 de Marius Bostan, fost ministru în guvernul Cioloş şi, mai înainte, în anii ’90, aflat la putere în guvernarea ţărănisto-cederistă, inclusiv în guvernul Isărescu.
    Iar în această RePatriot, la ale cărei plenare participa mereu Sandra Pralong, ca reprezentantă a preşedintelui Iohannis, probabil, apare şi afaceristul evreo-germano-„românul“ IT-ist George Roth (al cărui fiu, Andrei Roth, este în conducerea TechSoup, firma angajată de ex-ambasadorul evreu al SUA la Bucureşti, M. Gitenstein, să creeze mişcarea Restart Romania cu Elena Calistru în frunte, adică mişcarea #Rezist de azi, ultramanifestă din 2017; TechSoup este condusă la nivel global de alt evreu „activist pentru drepturile omului“, Daniel Ben-Horin, adept al „revoluţiei globale web“, cu funcţia de „Chief Instigator“).
    Pralong se întâlneşte nu numai cu aceasta (uneori chiar la Palatul Cotroceni), ci şi cu „alţi afacerişti româno-americani“, precum Doru Năsui (Dorel Năsui), cel cu afacerea penală Motorola de la începutul anilor ’90. (Creierul „afacerii Motorola“ este un alt evreu român stabilit în Silicon Valley din San Francisco, Robert Deutsch, fiul nomenclaturistei Olga Deutsch, o evreică comunistă care a lucrat cu celebra Ghizela Vass la „Secţia Externă“ – numită şi „Relaţii Internaţionale“ – a conducerii Partidului Comunist, cât timp acesta a condus România).
    „Repatriot“ împărtăşeşte în foarte mare măsură aceeaşi ideologie cu #rezist (deşi au şi o componentă conservator-naţionalistă) şi chiar se întâlneşte în diverse acţiuni publice cu promotoarea #rezist Elena Calistru de la ONG-ul neoprogresist Funky Citizens.
    În octombrie 2016, în cadrul unei acţiuni a RePatriot, Sandra Pralong îl primea ca gazdă pe George Roth la Palatul Cotroceni (la preşedinţia României), ca „reprezentant al Diasporei“, alături de Dorel Năsui şi de Ilinca von Derenthall, director executiv la banca LGT, deţinută de familia princiară de Liechtenstein („repatriotismul“ Ilincăi Derenthall, emigrată din România în Germania în 1990, consta în dorinţa deschiderii de filiale româneşti LGTl ea este membră şi în clubul de lobby / influenţă şi manipulare creat şi finanţat de George Soros numit Consiliul European pentru Relaţii Externe / European Council on Foreign Relations, în care a devenit membru în 2016 şi preşedintele României Klaus Iohannis, după care Iohannis s-a retras formal, aflând că nu are dreptul constituţional – ca preşedinte -să participe la asemenea găşti).
    La evenimentul de la Cotroceni din octombrie 2016, germano-evreul George Roth cerea, în calitate de consul onorific în San Francisco al României (funcţie în care fusese numit în 2007 de preşedintele Traian Băsescu) mai multă solicitudine şi atenţie din partea statului român pentru „Diaspora“, în subsidiar pentru organizaţia „Romanian American Business Network Silicon Valley“, înfiinţată de el la San Francisco, între ai cărei membri secreţi (peste 500 ) o mare parte nu provin din România, ci sunt „americani interesaţi de România“ pentru afaceri pecuniare sau politice (?).
    Nu ar trebuie să fie de mirare, de aceea, că George Roth şi-a şi chemat în 23 aprilie 2018 membrii organizaţiei din Silicon Valey la o întâlnire politică la un hotel din San Francisco cu Vlad Voiculescu, lider al partidului lui Dacian Cioloş, fostul premier tehnocrat impus de preşedintele Iohannis, deşi un „consul“ nu ar trebui să facă politică.
    Iar gruparea lui Dacian Cioloş, alături de USR-ul neoprogresist, s-a situatmereu alături de mişcarea stradală #rezist, ca şi gruparea RePatriot, mai discretă, dar dirijată tot de Sandra Pralong.

    • Cornel-Dan Niculae

      Am scris grabit (revoltat-nervos), asa ca rectific: omul Securitatii care a condus penetrarea Partidului National Taranesc in anii ’90, omul „din spate”, Mladin Ulpiu Constantin, o a fost seful SRI Cluj dupa ’90. Inainte a fost colonel de Securitate la Brasov, iar in informatiile (acte) pe care le detin si pe care nu le-am facut publice (in vreo prezentare publica, pana acum), la „revolutia” din decembrie 1989 „nea Costica Mladin” fusese detasat la Bucuresti de la Brasov si locat intr-un bloc din jurul CC-ului (poate ca participat la operatiunile psihologice militare – poate gresesc). L-am cunoscut personal in 2003-2004 dupa ce el ma urmarise informativ din 1997. L-am oprit pe strada in Bucuresti, in zona lipscani, eu fiind cu unul din cei pe care el il credea prieten (directorul Manu Gheorghe de la Restaurantul Cina) si caruia ii daduse chipurile o afacere. Facea nea Costica Mladin (Secu/SRI): „Am fost bun in toate partile!. V-am dat si voua restaurantul!” (Mintea – vandusera catre israelieni -, dar se incurca in cate facusera si credea ca „a facut bine”). Probabil si acum cei ca ei sunt convinsi ca fac bine. O ultra gasca aproape iresponsabila condusa de la Cotroceni de pioni (regina) precum Sandra Pralong

  2. Vasile Zarnescu

    Excelent articol și excelente comentarii. Ceea ce revine la vorba mea: „Să ne americanizăm!” (cf. https://www.justitiarul.ro/sa-ne-americanizam/ ; https://www.incorectpolitic.com/sa-ne-americanizam/; https://ioncoja.ro/singura-solutie-americanizarea/).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*