Puncte de vedere

Ne-a iubit vreodată „Maica” Rusia? (IV)

                              Convulsii la Moscova şi Bucureşti […]

                              Convulsii la Moscova şi Bucureşti

Idealul nostru este o comunitate mondială de state, bazate pe domnia legii, state care să-şi subordoneze activităţile de politică externă legii internaţionale(M.S. Gorbaciov, preşedinte al U.R.S.S. între 1985-1991).

Pentru ca omenirea să fie cât mai „pregătită” să treacă de la un şoc la altul, zguduită de crize şi de orgolii aparent ireconciliabile, este nevoie de nişte lideri antihrişti care, în antiumanismul lor, să fie bine „înfipţi” în Mafia masonică şi, bineînţeles, să aibă suficientă cruzime în a înlătura orice obstacol din calea implementării noii ordini mondiale. În Răsărit, „opera” de distrugere a generaţiilor, concepută de kominterniştii U.R.S.S., pare astăzi în curs de estompare sub imprevizibilul Putin, cu menţiunea că la Kremlin încă se mai reglează conturile cu pistolul, încă afaceriştii vor să îi ţină pe politicieni sub control, cum ar fi cazul asasinării viceprim-ministrului B. Nemţov sau al aruncării în derizoriu a atitudinii preşedintelui B. Elţân în maşinaţiunile de acaparare frauduloasă a Gazprom – cea mai mare companie energetică din lume. Şantajul, sub spectrul compromiterii şi pierderii funcţiei, este deci la ordinea zilei: după ce Elţân (protectorul lui Putin) l-a avertizat discret pe un afacerist – la un dineu extern – să lase Gazprom în pace, a doua zi Presa aservită a Moscovei sublinia că preşedintele era beat, că a făcut Rusia de ruşine la acel protocol! Nu ştiu cum s-au rezolvat în cele din urmă intrigile, dar cert este că Gazprom figurează în România ca o firmă rusească relevantă, cu toate că relaţiile politice ruso-române, foarte refractare, i-au făcut pe oficialii de la Kremlin să încheie un tratat cu România abia în 2003 (la 8 luni după ce N.A.T.O. anunţa oficial acceptarea României ca membru şi la peste un deceniu după ce Rusia încheiase tratate similare cu Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi Ungaria), să decidă o vizită oficială în România la 19 ani după lichidarea stalinistă a lui Ceauşescu (a venit preşedintele Putin) şi să manifeste o constantă răceală diplomatică (ostentativă) faţă de americanizarea militară a României! Deocamdată, însă, cu toate declaraţiile (mă refer la cele scandaloase) cu care l-a aţâţat fostul preşedinte Băsescu, preşedintele Putin nu şi-a pierdut cumpătul… Chiar zâmbeşte când aude de scutul de la Deveselu, conştient că în problema României se poate înţelege destul de relaxant cu „stăpânii” noştri de la Washington…

                                            Disensiuni (deocamdată) regionale

Toate sistemele de securitate colectivă la nivel mondial acum se află în ruine. Nu mai există nici o garanţie internaţională de securitate pentru nimeni. Şi entitatea care le-a distrus are un nume: S.U.A. (…) Rusia vede izbucnirea războiului global ca aproape inevitabil (…) Puterea Rusiei nu se bazează pe elite şi pe afaceri încheiate de ele în spatele scenei, ci pe voinţa poporului” (preşedintele V. Putin, Conferinţa de la Clubul Valdai din Soci, 2014).

Intenţia Ocultei de a construi o lume nouă, anarhică, ne-a făcut să asistăm perplecşi la nenumărate prefaceri radicale, anti-statale, care au generat o degringoladă internaţională aproape generalizată! Evident, nici „Maica” Rusia nu avea cum să fie o excepţie de la acest scenariu planetar destabilizator! Rând pe rând, într-un ritm ameţitor, s-au pus în discuţie – pe fondul nesocotirii documentelor care garantau ordinea de drept – redefiniri de frontiere, retrocedări de teritorii, revendicări de bunuri şi valori istorice, impuneri de axiome psiho-comportamentale rupte radical de trecutul măreţ al omenirii. Astfel, în timp ce Duma de Stat a Rusiei demarează procedura recuperării celor 3 trilioane de € de la Germania în contul despăgubirilor de război, oficialii de la Kremlin sunt puşi şi ei în situaţia delicată de a vedea cum S.U.A. vor extinderea influenţei N.A.T.O. şi răspândirea ciumei homosexuale, cum U.E. îşi înăspreşte sancţiunile faţă de ruşi, cum ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) vor compensaţii pentru samavolnicia ocupaţiei sovietice, cum Bulgaria şi-ar dori şi ea amplasarea de rachete defensive, cum Republica Moldova stă îngrijorată de o eventuală invazie rusă, cum România – în virtutea Rezoluţiei A.P.C.E. – a anunţat oficial (prin ministrul de externe C. Diaconescu) faptul că s-au reluat negocierile privind Tezaurul confiscat (demers dezavuat de miniştrii de externe ruşi S. Lavrov şi A. Lukaşevici)! Ruşii lui Putin sunt însă, în toate problemele, pe poziţii ferme! Dar… În condiţiile în care ştim totuşi cine şi cum a ridicat şi a prăbuşit U.R.S.S., se poate conchide, indiferent de amploarea tensiunilor internaţionale, că Rusia şi S.U.A. sunt, în definitiv, doi actori într-o scenetă a cărei regie este semnată ocultic…

Prof. Costel Neacşu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*