Pamflet

Ne vom întoarce!

  Este ora 17:36, aștept trenul. Lângă mine, doi negri care-și fac, pe rând, poze lângă un afiș publicitar: „Jeep […]

 

Este ora 17:36, aștept trenul. Lângă mine, doi negri care-și fac, pe rând, poze lângă un afiș publicitar: „Jeep Grand Cherokee, aventura ta începe acolo unde alții renunță…”.

M-am născut și am crescut la Ploiești, la Constanța și Predeal. Am studiat la Brașov, Timișoara și Namur (Belgia). Am o familie normală, compusă dintr-un bărbat, o femeie-eroină și trei copii creștini. Doi bărbați sau două femei, în ciuda lui Mark Zuckerberg, rămân tot doi bărbați sau două femei.

Am un loc de muncă convențional, o viață fără excese, fac sport, citesc  fără ochelari, n-am cont pe facebook, nu sunt tăiat împrejur la creier. Nu trăiesc la „maximum”, nu am Merțan, nici beemveu, nu mă îmbrac în jeanși, nu am „adidași” Nike și nici tatuaje pe brațe. Nu-mi plac filmele americane, care, în fapt, sunt orientale, nici pe Soroș, Coca-cola, Cioloș, democrația reprezentativă, colonialismul Occidental, care, în fapt, e tot oriental… Iohannis, sașii, Alex Velea, U.D.M.R., Dragnea, manelele și U.E., care, în fapt, sunt tot orientali.

De curând am aflat că Robert Schuman și Jean Monnet n-au avut un vis, nici Luther de altfel, doar primeau fonduri de la „Chase Manhattan” – documentele de la Lausanne au fost desecretizate.

Nu am fost niciodată în rătăcire la Ierusalim, Iisus a blestemat acest loc! Creștinismul s-a născut la Golgota, nu votez!, sângele e viitorul nostru.

Nu spun niciodată „ochei” în loc de „da”, și nici „ciao” în loc de „Doamne ajută”. Nu cumpăr nimic din Kaufland, urăsc revoluția din ’89 cu pasiune căci a născut ProTV-ul care ne urăște.

Mă atrage în mod deosebit arhitectura din Auschwitz și, cu prisosință, clima continental temperată face bine rasei mele. Nu-mi place Parisul negru și maro, prea oriental pe gustul meu, iar eu m-am îndrăgostit la Gălbezeni, fără aport cultural, deci sunt un anti-republican convins.

Domnilor „naționaliști”, problema nu ține de Iohannis sau Dragnea, nici de economie, Isabela, Petronela, păduri sau câmpie – sunt doar cauzele multifactoriale… În schimb, iată o cheie de înțelegere: avortul este o crimă abjectă, cea mai strigătoare la Cer, însă legalizată și încurajată, idem pentru antiromânismul de stat, dar antipatia față de jidovi e ilegală în Europa!!!

În cercurile avizate, nu la adevărul.ro, se spune că, Mircea Cărtărescu întreținea o relație intimă cu Conchita Wurst pe vremea când acesta a câștigat Eurovi-„Sionul”, apoi a murit! Javrele vor să se reproducă intensiv, musai să se amestece: Ardealul se vrea Catalonia, Clujul Barcelona, Sibiul neue Nurenberg și Timișoara se mai gândește… Oare, Brașovul pleacă cu vaporul spre Constantinovul?

Intelectualii din România, preponderent, oricât se screm, sunt proiecte politice în desfășurare.

Românii îi iubesc pe străini, mult! Străinii îi urăsc pe români, și mai mult!  Dacă tot sunteți morți în picioare, măcar nu vaccinați copiii că-i omorâți și pe ei!

Menționez că nu am înțeles niciodată la ce face referire Nicolae Furdui Iancu când spune: „Noi suntem români / Noi suntem aici / În veci stăpâni” – cine sunt românii ăștia, care sunt stăpâni în România și, mai ales, ce înțelege dânsul prin „În veci stăpâni” – care stăpâni, pe ce, unde? E clar, România nu se află doar sub ocupație mediatico-politică, economică ș.a.m.d., ci și sub ocupație populară.

Prin urmare, poate să mă renege ca pe un referendum, oricum, sunt liber, cartela de cetățean mi-a expirat!

Am scris timp de 9 minute și 43 de secunde, ceas, cu gândul la strămoșii mei. Negri deja visează că ne calcă cu jeep-ul, doar 60 de mii de euro îi mai desparte de acest deznodământ… 17:45, trenul intră în  gară!

Ne vom întoarce!

                                                                                                                     Iancu BREBAN

 

    Ne vom întoarce într-o zi

                                   de Radu Gyr

Ne vom întoarce într-o zi,
Ne vom întoarce neapărat.
Vor fi apusuri aurii,
Cum au mai fost când am plecat.

Ne vom întoarce neapărat,
Cum apele se-ntorc din nori
Sau cum se-ntoarce, tremurat,
Pierdutul cântec, pe viori.

Ne vom întoarce într-o zi…
Și cei de azi cu pașii grei
Nu ne-or vedea, nu ne-or simți
Cum vom pătrunde-ncet în ei.

Ne vom întoarce ca un fum,
Ușori, ținându-ne de mâni,
Toți cei de ieri în cei de-acum,
Cum trec fântânile-n fântâni.

Cei vechi ne-om strecura, tiptil,
în toate dragostele noi
Și-n cântecul pe care și-l
Vor spune alții, după noi.

În zâmbetul ce va miji
Și-n orice geamăt viitor,
Tot noi vom sta, tot noi vom fi,
Ca o sămânță-n taina lor.

Noi, cei pierduți, re-ntorși din zări,
Cu vechiul nostru duh fecund,
Ne-napoiem și-n disperări,
Și-n răni ce-n piepturi se ascund.

Și-n lacrimi ori în mângâieri,
Tot noi vom curge, zi de zi,
în tot ce mâine, ca și ieri,
Va sângera sau va iubi.

 

1 Comment

  1. Dan Alexandru

    Foarte interesant și impresionant……și adevărat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*