Noua variantă a Legii Offshore reprezintă un veritabil act de trădare națională!

  PSD-ul și Dăncilă – victimele sau complicii lui Iohannis? 

La fix o lună după ordinele primite de Klaus Wermer Iohannis de la Trump (știu, corect politic ar fi fost să spun la „discuțiile purtate de cei doi Președinți la Washington” – numai că nu mai avem timp de străvezii ipocrizii!) pe subiectul „investițiilor americane în energie din România”, iată că guvernul PSD pare să se fi conformat directivelor transmise via Cotroceni și a scos de sub masă un set de modificări la Legea Offshore, modificări pe care nici Tudose la dictarea lui Exxon Mobile nu le-ar fi scris mai bine și mai favorabil pentru exploatatori. Practic, PSD a capitulat pe capitolul #Resurse! Și a cedat tot. Noua variantă a Legii Offshore este scandaloasă și reprezintă fără doar și poate un veritabil act de trădare națională. Aici nu e niciun dubiu! România va pierde cel puțin 20 miliarde Euro. De fapt, cetățeanul român va pierde și puținul care îi mai rămânea în urma Legii Offshore în varianta Dragnea. În zilele care urmează o să reluăm pas cu pas demonstrația cu privire la fiecare articol ce se vrea a fi modificat și vom vedea efectele absolut dezastruoase ale acestor modificări legislative catalogate de viermii din presa cumpărată ca fiind o „Şansă nouă pentru gazele din Marea Neagră”…

Până atunci revine cu aceleași întrebări legitime pe care le-am pus și acum un an în urmă: cui profită această lege și de ce Statul român, statul care ar trebui să ne reprezinte și să ne apere drepturile și interesele noastre cetățenești, reglementează strict în defavoarea sa și a cetățenilor săi și doar în favoarea unor companii străine?

Și, până la urmă, DE CE ȘI CU CE DREPT RENUNȚĂ REPREZENTANȚII ROMÂNIEI LA AVEREA CETĂȚENILOR ROMÂNI – căci noua variantă a Legii Offshore nu face nimic altceva decât să exproprieze de resursele sale poporul român în favoarea exploatatorilor bogățiilor noastre?

Mai mult, prin noua Lege offshore legiuitorul român (?!?) este pe cale să renunțe benevol (?!?) și pentru totdeauna la un atibut exclusiv al suveranității sale: dreptul de a reglementa fiscalitatea în domeniul exploatării gazelor din Marea Neagră, explicitând detaliat pe aproape o pagină ce nu va mai putea modifica niciodată în interesul poporului român Parlamentul României… adică NIMC, NICIODATĂ!!!

Punerea în scenă a acestei trădări a fost atent regizată. Chiar zilele trecute niște ticăloși pedanți au apărut sub emblema Academiei Române, maculând astfel o instituție simbol a României, și au prezentat un sondaj în care ne spuneau că peste 75,6% dintre Români vor exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sondajul a omis să întrebe însă cetățeanul român dacă este de acord să cedeze gratuit și pentru totdeauna gazele care vor fi exploatate în Marea Neagră! Poate pentru că aces sondaj a fost realizat de INSCOP (“întâmplător” o casă de sondaj patronată de Remus Ștefureac, consilier și apropiat al lui George Maior – fost șef SRI și actual ambasador în SUA) la comanda abjectelor cozi de topor de la Institutul de Științe Politice Și Relații Internaționale Ion IC Brătianu…

Căci un lucru e cert: România nu va atinge nimic, absolut nimic din resursele sale atâta vreme cât:

„Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:

* au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere offshore, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceasta și prin utilizarea oricăror proceduri alese de titular pentru selectarea cumpărătorilor și pentru încheierea contractelor cu aceștia, indiferent de identitatea sau locația cumpărătorului, în acord cu principiile UE de piață liberă;

* nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la pret, comercializare si/sau vanzare a hidrocarburilor, cu exceptia prevederilor legale obligatorii ale Uniunii Europene sau impuse prin prezenta lege;”

Toate cele de mai sus sunt clare ca lumina zilei.

Un singur lucru nu înțeleg încă: cineva din interiorul PSD încearcă asumat să o saboteze pe Viorica Dăncilă chiar acum, înainte de intrarea în campania electorală pentru Prezidențiale? Și dacă da, cine? Căci discuțiile referitoare la locul de muncă al soțului doamnei Dăncilă din cadrul OMV vor reveni imediat în actualitate… iar cu un asemenea subiect oferit adversarilor săi politici (ei înșiși dispuși oricând la asemenea hiclenii), turul II se îndepărtează de candidatul Dăncilă precum speranțele noastre că vom putea beneficia vreodată de ce e al nostru.

Sau poate Viorica Dăncilă a cedat pur și simplu șantajului făcut de Klaus Werner Iohannis și a acceptat termenii capitulării României în fața lui Donald Trump și ai lui Exxon Mobile “discutați” de Președinte acum câteva săptămâni la Washington?

În defintiv, doamna Dăncilă, nici nu îmi pasă dacă sunteți victima unui șantaj sau sunteți complice la trădare… Trădarea rămâne Trădare! Indiferent dacă o săvârșești din proprie inițiativă sau dacă o faci din slăbiciune sau sub șantaj! Iar istoria nu iartă trădătorii!

Vă spun doar că 20 miliarde Euro este un preț mult prea mare pentru un bilet de avion spre Washington!

Post script. Două întrebări nu îmi mai dau pace în acest weekend:

Mai sunt și jurnaliști sau doar cozi de topor în presa din România? Și…

Chiar s-a dus la pușcărie pentru nimic Dragnea?

Vă atașez în cele ce urmează propunerile de modificări ale legii offshore… sau cum abjecția și trădarea pot fi cuprinse și sintetizate în câteva cuvinte:

„Proiect de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și Legii Petrolului nr. 238/2004

Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

1. La art. 2 alineatul (1), după litera l) se introduc două noi litere, literele m) și n), cu următorul cuprins:

Art.2. – (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. m) regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare vizeaza urmatoarele:

(I) impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la art. 19;

(II) baza de calcul a impozitului pe profit aplicabila activităților privind resursele naturale prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi;

(III) orice impozit, taxă, contribuție inclusiv, dar fără a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri şi/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, în mod specific sectorului petrolier;

1. n) modificare a regimului de redevențe și a regimului fiscal – prevazuta la art. 21 cuprinde următoarele:
2. I) introducerea de noi redevențe, contribuții, taxe și impozite, inclusiv, dar fară a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri şi/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier. In acest sens, impozitele, taxele si contributiile aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele si contributiile aplicabile unui numar limitat de sectore de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui numar limitat de agenti economici, definiti pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profitului.
3. II) majorarea cotelor procentuale de redevența petroliera sau modificarea pragurilor de productie bruta aferente acestor cote, stipulate in fiecare acord petrolier la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau modificarea bazelor de impozitare ori a metodei de calcul a redevențelor petroliere datorate pentru operațiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate de Legea petrolului nr. 238/2004 cu modificarile si completarile ulterioare la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

III) majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre impozitele, taxele și contribuțiile aplicabile la data intrării in vigoare a prezentei legi sectorului petrolier;

1. IV) introducerea de noi impozite, taxe, contributii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului.
2. Art. 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

3. Art. 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 19. –

(1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore, exclusiv costurile de transport, inmagazinare si alte costuri logistice şi preţul de 100 de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

1. a) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
2. b) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
3. c) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
4. d) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
5. e) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
6. f) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
7. g) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

(5) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(6) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului energiei, cu avizul ANRM.

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi alte investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(9) Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum şi valoarea investiţiilor, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.

(10) În cazul înstrăinării investiţiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) şi (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream proporţional cu raportul dintre valoarea investiţiilor cedate şi valoarea investiţiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referinţă în care a fost acordată.

Alineatul (11) se abrogă.

Alineatul (12) se abrogă.

4. Art. 20 se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:

* au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere offshore, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceasta și prin utilizarea oricăror proceduri alese de titular pentru selectarea cumpărătorilor și pentru încheierea contractelor cu aceștia, indiferent de identitatea sau locația cumpărătorului, în acord cu principiile UE de piață liberă;

* nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la pret, comercializare si/sau vanzare a hidrocarburilor, cu exceptia prevederilor legale obligatorii ale Uniunii Europene sau impuse prin prezenta lege;

* vor fi exceptati de la prevederile OUG 114/2018 si OUG 19/2019.

Art. 20^2.

Prin derogare de la prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi si pana in 31 decembrie 2021, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piaţa angro, au obligaţia să oferteze, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în baza unor produse standardizate anuale, trimestriale si lunare si in baza unui calendar prestabilit in conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, o cantitate de gaze naturale care nu poate fi mai mare decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie livrata pe piata angro, în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.

5. Art. 21 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.21. –

(1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific prevăzute la art.18 și art.19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri, pe toată durata acordurilor.

(2) Cota procentuală prevăzută la art. 20^2 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.

6. Art. 25 alineatul (1) litera n) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 25. – (1)

100. n) nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 20^2, cu amenda de la 100.000 la 10.000.000 lei.
101. ANEXA nr. 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

ANEXA nr. 2 – Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore

În funcţie de nivelul preţului mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:

1. În cazul în care PMPC este între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = ISO- VID

ISO = CI * VS

VS = (PMPC – PB) * VGC

VID = min (VI, 0,6 * ISO)

IVST – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;

ISO – impozitul suplimentar offshore calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale în urma practicării unor preţuri PMPC între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz;

CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [30% – conform art. 19 alin.(3) lit. (a)], aplicabilă în urma practicării unor preţuri PMPC între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat din vânzarea gazelor naturale, cu preţuri PMPC între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv;

PMPC – preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore;

PB – preţ de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru preţuri PMPC între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv este 100 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VGC – volumele de gaze din producţia internă din perimetrele offshore vândute;

IPC – indicele anual al preţurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Naţional de Statistică din Romania;

VID – valoarea investiţiilor în segmentul upstream deductibile

VI – valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream aşa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează lunar cu valoarea VID dedusă;

2. În cazul în care PMPC depăşeşte 115 lei /MWh, ajustat cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = ISO – VID

ISO = CI * VS

VS = (PMPC – PB) * VGC

VID = min (VI, 0,6 * ISO)

ISO – suma impozitelor suplimentare offshore, calculate pentru fiecare interval de preţ conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g), respectiv:

ISO = ISO1 + ISO2 +…+ ISOi

ISOi se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificaţii:

CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale, pentru fiecare interval de preţ corespunzător conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g);

PB – preţ de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu IPC;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat pentru fiecare intervalul de preţ corespunzător.

Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preţ de vânzare de 120 lei/MWh, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:

IVST = ISO – VID = 6,25 – 3,75 = 2, 5 lei

ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 = 0,30*15 + 0,35*5 = 6,25 lei

VID = 0,6*ISO = 0,6*6,25 = 3,75 lei

CI1 = 0,30 – cota de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. a), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

CI2 = 0,35 – cota de impozitare (35%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. b), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VS1 = (115 – 100)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferenţă între 115 lei/MWh şi 100 lei/MWh, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VS2 = (120 – 115)*1 = 5 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferenţă între PMPC (120 lei/MWh din exemplul dat) şi 115 lei/MWh (preţul de bază minim al intervalului), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020.

Legea Petrolului nr. 238/2004

1. Art. 49 paragraful (4) din Legea 238/2004 se modifică și va avea următorul conținut:

(4) Calculul contravalorii redevenţei petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare se face pe baza preţurilor de vânzare – cumpărare exclusiv costurile de transport, inmagazinare si alte costuri logistice. In măsura în care petrolul nu face obiectul unei operaţiuni de vânzare – cumpărare în luna de producţie, calculul contravalorii redevenței petroliere reglementate în prezenta lege se face pe baza unor prețuri de referință stabilite de autoritatea competentă, cu respectarea următoarelor principii:

(a) pentru țiței si condensat, prețurile de referință se vor baza pe prețul ţiţeiului Brent aferent perioadei de referinţă pentru care titularii de contracte de concesiune/acorduri petroliere datorează redevenţa petrolieră, luând in considerare ajustări ale prețului pentru diferențele de calitate între sortimentele de ţiţei produse în România și ţiţeiul Brent şi pentru costurile de transport pentru sortimentele de ţiţei produse în România de la punctele de măsurare pentru determinarea producţiei brute de petrol până la cea mai apropiată piață unde aceste sortimente de ţiţei pot fi tranzacționate; aceste costuri vor fi definite de metodologia de calcul a preţului de referinţă, care va fi stabilită prin ordin emis de preşedintele autorităţii competente în temeiul prezentei legi.

(b) pentru gazele naturale, prețul de referință se va baza pe prețul mediu ponderat al tuturor operaţiunilor de vânzare – cumpărare pentru vânzarea gazelor naturale raportate la ANRE de către titularii de acorduri petroliere pentru perioada de referință; din prețul raportat se deduc costurile de transport, înmagazinare și alte costuri definite in metodologia de calcul a preţului de referinţă, care va fi stabilită prin ordin emis de preşedintele autorităţii competente în temeiul prezentei legi, precum și taxa pe valoare adăugată şi orice alte taxe, impozite sau contribuții.

(c) pentru cantităţile de petrol utilizate pentru consumul tehnologic al titularilor de acorduri petroliere, inclusiv cantităţile necesare desfăşurării activităţilor asimilate celor de exploatare, preţul de referinţă va include o reducere faţă preţul de referinţă determinat pentru restul de cantităţi de petrol. Acest factor de reducere va fi definit de metodologia de calcul a preţului de referinţă, care va fi stabilită prin ordin emis de preşedintele autorităţii competente în temeiul prezentei legi.

Preţurile de referinţă vor fi stabilite prin ordin emis de presedintele autoritatii competente si vor fi publicate de autoritatea competentă lunar.”

                                                                                                               Dan CHITIC