Puncte de vedere

Nu România este Guantanamo!

  Motto: „Omul actual este stupid și inform, amestec de veselie infantilă și tristețe de animal bolnav.” (Petre Țuțea) Este […]

 

Motto: „Omul actual este stupid și inform, amestec de veselie infantilă și tristețe de animal bolnav.” (Petre Țuțea)

Este foarte neplăcut să constați că, pe fondul în care se duce un adevărat război împotriva copiilor nenăscuți și născuți, televiziunile noastre se întrec – pentru a crea un profil de om superficial – în promovarea unor emisiuni umoristice de cea mai proastă calitate. De fapt, nu mă îndoiesc că scopul ascuns chiar acesta și este: îndobitocirea populației, ca să fie manipulată mai ușor. Este clar că se urmărește ca România să aibă în lume o imagine cât mai nefavorabilă, din care să rezulte că barbaria umană este la ea acasă fie că vorbim de criminalitate și desfrâu, fie că suntem mediatizați ca niște părinți tribalici numai „buni” de renunțat la propriii copii și de a-i maltrata până la … exterminare! Așa se explică de ce, în 2006, ziarul Financial Times numea România „Guantanamo pentru copii”, titrând aberațiile că îi maltratăm pe copii și chiar le refuzăm înmormântarea! Sigur că, mistificând și exagerând grosolan pe acest subiect, televiziunile noastre au și ele „interesul” să marșeze pe o propagandă de cea mai joasă speță, ca să poată „”justifica” astfel politica oficială prin care Statul Român a fost obligat de mai multe oficialități internaționale să accepte scoaterea din țară între 1990-99, în condiții din cele mai suspecte, a aproximativ 30.000 de copii. Pentru cei care nu înțeleg ce anume înseamnă condiții suspecte, aș dori să precizez că, în presa internațională, s-a vehiculat abuzarea multor copii români traficați, lăsați de izbeliște de familiile care îi adoptaseră sau chiar fiind  omorâți pentru a li se prevala organe (astfel, în 2001, autoritățile române au demarat o anchetă, vizând o rețea de infractori israelieni, care falsificau acte de adopție pentru copiii destinați Israelului, întru prevalarea organelor)!

Nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat cu cei 30.000 de copii români, forțați de traficanți externi și interni să ia calea pribegiei în lume, dar ar fi bine ca opinia noastră publică să înțeleagă că România a fost silită, de la cele mai înalte niveluri internaționale, să-și ia mâna de pe proprii copii și, astfel, să ne facem părtași la tragedia unor copilași absolut nevinovați. „Tributul” zecilor de mii de copii români, dat Înaltelor Porți Mondiale, a fost posibil datorită presiunilor externe exercitate – ca să le exportăm sânge nevinovat, adică ființe inocente și lipsite de apărare – de către președintele francez J. Chirac (a făcut demersuri, pe lângă președintele E. Constantinescu și prim-ministrul V. Ciorbea, ca omul preferat, C. Tăbăcaru, să fie numit secretar de stat pentru adopții în Guvernul României), R. Prodi (președintele Comisiei Europene), A.G. Robles (comisar european pentru drepturile omului), J. Kerry (fost candidat la Președinția S.U.A), S. Mazur (fost ambasador al Israelului la București) etc.

Da, stimați cititori, aceștia sunt o parte din oamenii care au generat exodul copiilor români, în ambientul pocnetelor de artificii ale demersurilor ca România să fie inclusă pe orbita N.A.T.O. și U.E., în această lume de calvar! O lume în care „partenerul strategic”, S.U.A. a făcut presiuni pe lângă Guvernul României ca și homosexualii să poată înfia copii. Mulțumim însă lui Dumnezeu că un raportor european, d-na Emma Nicholson, a reușit (prin studierea problematicii) să determine România a stopa adopțiile internaționale și a le restricționa, așa încât copilașii noștri să nu mai fie victime ale traficanților (pedofili etc).

Sigur, este regretabil că mai sunt cazuri și la noi de părinți iresponsabili, dar de aici și până la a compara România cu o închisoare a copiilor abuzați este o cale destul de lungă! Și avem suficiente dovezi că, pentru copiii noștri traficați, Guantanamo a început pentru ei după ce au plecat din România tocmai în acele țări care își permit să ne dea nouă acum lecții de democrație și de apărare a drepturilor omului…

Prof. Costel NEACȘU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*