Atitudini

„Nu voi aveaţi un lup ca steag de luptă / Când mai erați un neam și un popor?”

              Mai știți? De două mii de ani capul plecat, Vi s-a tot spus […]

 

            Mai știți?

De două mii de ani capul plecat,
Vi s-a tot spus că sabia nu îl taie,
Voi ați crezut,iar „Ei” v-au aruncat
În capul ploconit, găleți cu zoaie.

Vă credeți încă neam de Brâncoveni
Ce nu s-au închinat la nici un pașă?
Când stați cu mâna-ntinsă la pomeni
Vă place supușenia asta lașă?

Nu voi aveaţi un lup ca steag de luptă
Când mai erați un neam și un popor?
Coloana vertebrală vă e ruptă
Și-aţi câștigat statut de cerșetor?

Nu vă treziți din somnul cel de moarte?
Vă-ntreabă Ștefan, Mircea și Mihai.
Un venetic de țară vă desparte
Și n-o să mai aveți „Gura de Rai”.

Pe rând, v-ați tot trădat conducătorii,
Pe Brutus îl aveți în ADeNeu?
Voi ridicați în slăvi toți vânzătorii,
De țară, neam, copii și Dumnezeu.

V-au înrobit străinii fără arme,
Ei știu că nu mai sunteți luptători,
Sunteți o populație care doarme
Și-aţi devenit, din vulturi,niște ciori.

Tinerii morți s-aveţi azi libertate,
I-ați și uitat, nici nume nu mai au,
Ei n-au murit pentru certificate,
Atât știau: „Doar lașii se predau!”

V-au luat tot ce-ați avut, dar nu vă pasă,
Le mulțumiți că încă v-au lăsat
Dreptul să respirați la voi acasă,
Dacă veți sta cu capul aplecat.

Aveți copii? Vă pasă dacă mâine,
Vor rătăci și ei printre străini?
Să-și caute bucata lor de pâine,
Cu un destin de veșnici peregrini?

Vă pasă dacă ei din depărtare,
Se-ntorc acasă doar la-nmormântări?
Tânjind după a voastră sărutare,
Și-ntâmpinaţi în prag de lumânări?

Creșteţi nepoți cu taţii duși prin lume,
Cu mamele argate la stăpâni
Și ca o națiune de legume,
Vă e rușine că sunteți români.

Mai știți mirosul pâinii coaptă-n spuză?
Mai știți cum sună buciumul pe deal?
Sau doar neputincioși ca o lăuză,
Vă așteptați fatidicul final?

Mai știți cum așteptați pe Moș Crăciunul,
Nerăbdători la geamul înghețat?
Voi nu vedeți nepoți cu Halloweenul,
Cum îl înlocuiesc pe Moș, treptat-treptat?

Mai știți de Paști când vă-mbrăca mamaia,
Cu haine noi pentru împărtășit?
Mai știți cum se ruga să vină ploaia?
Da-i mult de-atunci și biata,a murit.

                                Romeo Serafim
                              06 Octombrie 2019

5 Comments

  1. alex

    Frumoasa poezie! Cata tristete se desluseste printre randuri! Au uitat romanii sa mai lupte oare? Ne pasa ca am ajuns o populatie? Oare cati romani adevarati mai sunt in tara noastra? Pacat ca aceste lucruri nu dor, caci ar trebui sa ne doara! Ar trebui sa ne doara pana in adancul fiintei noastre, sa gemem de durere, ca sa ne trezim ” din somnul cel de moarte”!

  2. Malus Dacus

    O poezie zdrobitor de puternica, dar nemeritat injositoare pentru poporul roman,
    In prima strofa “De doua mii de ani capul plecat…” as putea spune ca dimpotriva au fost nenumarate momente istorice cand am stat cu capul sus si cu spinarea dreapta! Cel mai recent moment a fost Epoaca Nicolae Ceausescu.
    La strofa cinci “Pe rând, v-ați tot trădat conducătorii, Pe Brutus îl aveți în ADeNeu?” Nu pot sa spun ca toti marii nostri conducatori au fost tradati. Pe Mircea, pe Stefan spre exemplu cine i-a tradat?

    Versuri pe care le public mai jos sunt aproape necunoscute.
    Totusi sunt atat de adevarate, dar si insufletitoare:

    ECHIPA MORTII
    de Nicu Iancu – Sibiu

    Suntem echipa mortii,
    Din Moldova azi venim,
    Aruncat e zarul sortii,
    Ori învingem, ori murim.

    Purtam cu noi stindardul,
    Unei sfinte noi credinti
    Pe el este scris cu sânge
    Fapte mari ai biruinti.

    E jale multa-n tara,
    Caci strainul e stapân,
    Cersetor la el acasa
    A ajuns bietul român.

    De aceea azi la lupta,
    Noi pornit–am sa scapam
    Patria de toti tâlharii
    Cinstea iar s-o întronam.

    În rând cu Capitanul
    Bucurosi ne vom jertfi,
    Peste lesurile dusmane,
    Tara noua vom cladi.

    Cu zâmbetul pe buze
    Moartea-n fata o privim,
    Caci suntem echipa mortii,
    Ori învingem, ori murim.

    Gasiti si cantecul aici:
    https://www.youtube.com/watch?v=rIU3-9ZclXs

  3. Îmi iubesc tara foarte mult si cred ca orice român ce simte românește ar trebui să o iubească la fel si sa nu înceteze niciodată în a o apara si îmbunătăți atat cat natura permite ! Tu omule aici in aste versuri nu arăți că iti iubești tara scuze ca o spun răspicat dar este adevărul pt ca daca o iubeai nu îi critic-ai oameni români cei ce alcătuiesc neamul românesc și tara noastra românească . Toate cele bune va urez !

  4. Dan Chiorean

    Prima conditie de apartenenta la un neam e sa-i cunosti limba. …”critic-ai” NU este pe romaneste!
    Romanii au fost, sint si vor fi demni, nobili, curajosi! Faptul ca in actuala componenta nationala sint fooarte multi alogeni si pentru ca la conducerea vremelnica a tarii au ajuns tigani si judei este alta poveste.

  5. Constantin

    Trist dar adevarat,mai toti uita cine sintem,de ce sa intimplat aici de 8000 de ani unde ne indraptam ce se intimpla cu tineri nu mai este cineva interesat sa traga cu tara fara sa îsi umple conturile trist cei care mai pot sa faca ceva sa se stringa intr-o asociatie si sa lupte asa cum se lupata inainte e greu dar nu imposibil,ascultati melodia danseaza ursul romînesc a lui tudor gheorghe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.