Peste un sfert de milion de dosare cu A.N., în anul 2007!

Ministerul Public, în anul 2007, a înregistrat cele mai slabe rezultate din istoria sa postdecembristă.
Această ruşinoasă dar şi alarmantă stare de fapt a fost abil escamotată de Procurorul General al României. Codruţa Kövesi a prezentat recent jurnaliştilor Raportul de activitate al Ministerului sub forma unui „bilanţ”.

În locul tradiţionalei conferinţe de presă, în care ziariştii puteau cere explicaţii pentru eşecul Parchetului General (PG), în 2007, Kovesi s-a folosit de „anestezicul Băsescu”, lăsăndu-l pe acesta să politizeze evenimentul.

Preocupaţi doar de frazele cu sămânţă de scandal rostite de Băsescu, doar pentru a-i irita pe anumiţi moguli de presă, ziariştii nu au mai avut timp să întrebe de ce au rămas, de pildă, peste un sfert de milion de cauze cu A.N. (autor necunoscut), de ce – într-o ţară sufocată de corupţie şi imoralitate - dintr-un total de 47.787 de persoane trimise în judecată doar un procent infim de 1,1% au fost inculpate pentru infracţiuni de corupţie.

Trucul politizării celui mai important eveniment judiciar al Ministerului Public (MP) a ţinut în faţa jurnaliştilor acreditaţi la PG. A doua zi, în presa scrisă, 90% din spaţiile alocate bilanţului PG a fost ocupat doar cu pasaje din discursul lui Băsescu. Nici un ziar şi nici o televiziune nu au semnalat însă indicatorii profesionali dezastruoşi înregistraţi, în anul 2007, în munca unor procurori ajunşi sub „papuc politic” din cauza aberantelor schimbări legislative, operate de fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, în anul 2005, la cererea preşedintelui Băsescu. Să focalizăm aceşti indicatori ai eficacităţii muncii procurorilor.
Se va observa că bilanţul pe anul 2007 este unul negativ la aproape toţi indicatorii statistici, raportaţi la cei din anii perioadei 1990-2004.

124.263 de caziere muşamalizate

Raportul MP pe anul 2007 arată că „procurorii au soluţionat 462.397 dosare, dintre care 36.820 prin rechizitoriu, fiind trimişi în judecată 47.787 inculpaţi”. Sunt mulţi, sunt puţini aceşti inculpaţi, care ar trebui să reprezinte încununarea muncii profesioniste a procurorilor anchetatori? în anul 2006, au fost 62.943 de inculpaţi; în anul 2005 (la început de guvernare Alianţa DA) - 59.407 de inculpaţi; în anul 2001 (la început de guvernare PSD) - 81.948 de inculpaţi; în anul 1998 (în plină guvernare CDR) - 99.920 de inculpaţi; în anul 1997 (la început de guvernare CDR) -119.222 de inculpaţi; în anul 1992 (la început de guvernare PDSR) - 91.375 de inculpaţi; în anul 1990 (sub regim FSN) - 52.715 de inculpaţi. În contrast cu scăderea alarmantă a numărului de inculpaţi trimişi în judecată se află un alt indicator care a cunoscut modificări la fel de ciudate sub ministeriatul Kovesi.

Astfel, numărul de persoane cărora procurorii le-au aplicat celebra amendă administrativă prevăzută de art.18 indice 1 din Codul Penal a cunoscut un record absolut în anul 2O07, acesta fiind de 124.263 Numărul de amenzi administrative prin care procurorii i-au iertat pe mulţi infractori de cazier penal sau de închisoare a fost în anul 2004 de 96.976, iar în anul 1997 de 49.644. Prin urmare, în timpul regimului Băsescu, marele „luptător” cu mafiile şi grupurile de interese din România s-a înregistrat, în realitate o scădere în ofensiva antiinfracţională a parchetelor (adică număr mic de inculpări) şi o creştere alarmantă de muşamalizări de dosare penale tratate doar cu simbolice amenzi administrative.

Înşelăciuni iertate de procurori

în ultimii ani, patrimoniul funciar, imobiliar, financiar şi economic al diverselor instituţii de stat sau al unor societăţi private a fost ţinta unor jafuri cum numai în România post comunistă se puteau petrece. Deşi astfel de infracţiuni şi de infractori au existat din belşug, Ministerul Public raportează la indicatorul inculpaţi care au jefuit patrimoniul cifra de 18.476 pentru anul 2007, cifra de 24.510 pentru anul 2006, cifra de 39.027 pentru anul 2003, cifra de 56.213 pentru anul 1998, cifra de 65.715 pentru anul 1994. Tot într-o scădere accentuată se află indicatorul inculpaţilor trimişi în judecată pentru înşelăciune, o infracţiune omniprezentă în societatea noastră, aceştia fiind în număr de 1.635 pentru anul 2007. Anul 2005 a înregistrat, în munca procurorilor, un număr de 1.768 inculpaţi pentru înşelăciune; anul 2004 - 2.106 de inculpaţi; anul 2001 — 3.116 de inculpaţi; anul 1998 - 3.153 de inculpaţi, anul 1997 - 3.781 de inculpaţi; anul 1994 - 2.123 de inculpaţi. Sub ministeriatul Kovesi, procurorii au arătat îngăduinţă mare şi pentru tâlhării. PG raportează pentru anul 2007 un număr de 2.262 de inculpaţi trimişi în judecată pentru această infractiune.de tâlhărie. Scăderea este vizibilă dacă o raportăm: la anul 2004, cu 3.032 de inculpaţi; la anul 2000, cu 3.432 de inculpaţi, la anul 1997, cu 4.095 de inculpaţi; la anul 1994, cu 3.925 de inculpaţi; la anul 1990, cu 2.552 de inculpaţi.

Doar un inculpat pentru foloase necuvenite

Uluitoare sunt datele referitoare la capitolul corupţia mică, mai precis la acţiunile procurorilor din parchetele obişnuite, competenţi să instrumenteze dosare cu acte de corupţie în care se vehiculează sume mici sau diverse foloase ce nu intră în sfera de activitate a DNA. Astfel, la capitolul „cauze de corupţie soluţionate de unităţile de parchet, altele decât DNA” s-au înregistrat doar 170 de rechizitorii (deci medie de aproximativ patru cauze de judeţ!). Şi mai uluitoare este consemnarea următoare, extrasă din pagina 37 a raportului PG: „primire de foloase necuvenite — un inculpat, faţă de niciunul în anul 2006”.

1.757 omoruri rămase fără autor

De-a dreptul stupefiante sunt datele de la capitolul „Cauze cu autori necunoscuţi”. În limbajul popular se numesc A.N.-uri. Adică dosarele care au rămas fără autor identificat... „În evidenţa parchetelor au rămas nesoluţionate, la sfârşitul anului 2007, un număr de 264.511 cauze cu autori necunoscuţi, reprezentând 24,5% din totalul cauzelor de soluţionat, din care 1.757 la infracţiunea de omor”, se arată în pagina 44 a raportului MP. Surprinzător de mic este nivelul indicatorului ce reflectă activitatea procurorilor DIICOT în materie de combatere a infracţiunilor de spălare de bani. După ce se laudă că au soluţionat 432 de astfel de cauze, procurorii DIICOT au consemnat în raportul Kovesi că „dintre acestea au fost soluţionate cu rechizitoriu un număr de 18 dosare”.

598 de corupţi sancţionaţi doar administrativ

Sunt cifre năucitoare dacă ne raportăm la amploarea fenomenului de spălare de bani în România ultimilor ani. Totul pare o comedie în cifre şi date statistice, dar în realitate acestea semnifică eşecul unui sistem judiciar, controlat direct de preşedintele Băsescu prin şefii din structura MP.

O altă mare „realizare” a parchetelor din România este consemnarea din pagina 38 a raportului: „Faţă de 598 de învinuiţi, cercetaţi pentru infracţiuni de corupţie, s-au aplicat prevederile art.18 indice 1 CP, ca sancţiuni cu caracter administrativ”.

Silviu ALUPEI