Ancheta

PNL – Patriciu, grup infractional si mizeria din presa autointitulata ,,independenta”

<p><b>MOGULUL COSTACHE, CEA MAI MARE OPERAȚIUNE DE SPĂLARE<br /> DE BANI DIN ULTIMII 20 DE ANI<br /> ȘI LEGĂTURILE SALE CU MAFIA DIN RUSIA</b></p>
<p>Din analiza informaţiilor deţinute de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor - informaţii pentru care le mulţumim avertizorilor din S.R.I. şi S.I.E. - au rezultat indicii temeinice de spălare a banilor, în legătură „cu operaţiunile efectuate de cetăţenii români Patriciu Dan Costache, Sorin Marin şi Mihaela Rodica Marin, prin intermediul grupului de firme Rompetrol". Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a transmis către principalele Servicii Secrete ale României, Informarea nr. S/II/427, din care rezultă ca „O.N.P.C.S.B. a descoperit cea mai amplă operaţiune de spălare de bani din ultimii 19 ani, derulată prin intermediul grupului de firme Rompetrol, condus de omul de afaceri Dan Costache Patriciu".

Arta circuitelor şi fluxurilor financiare prin care s-au plimbat banii pînă le-a pierdut Fiscul urma este impresionantă, ea cuprinzînd 22 de firme, 3 fundaţii şi 9 persoane fizice. De menţionat că Guvernul Năstase a salvat pe bani publici Grupul Rompetrol de la faliment, transformîndu-i datoriile de 600 de milioane de dolari către stat în obligaţiuni. În altă ordine de idei, un alt Serviciu Secret – de această dată cel al Republicii Moldova – ne-a pus la dispoziţie schema prin care se demonstrează implicarea lui Patriciu în spionajul economic rusesc, împreună cu alte personaje din mediul autohton.

O analiză la prima vedere a „operaţiunilor suspecte” constatate indică faptul că, în cauză, ar putea fi vorba de spălarea a cel puţin cîteva sute de milioane de dolari, aspect care urmează a fi stabilit definitiv de organele judiciare. Pentru exemplificare, prezentăm cîteva dintre situaţiile care au atras atenţia Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, dar şi a profesionaliştilor din zona intelligence:

1) În zilele de 27.07.2000 şi 7.08.2000, SC Rompetrol Rafinărie-Rafinărie Vega S.A. (actuala S.C. Rompetrol S.A.) a transferat la extern, către societatea Rompetrol International Ltd suma totală de 5.000.000 dolari. Transferul a fost efectuat în baza unui contract de cesiune de creanţe, care a avut ca obiect cesionarea creanţelor deţinute de Rompetrol International Ltd asupra concernului de stat Turkmengaz (în valoare de 10.641.793 dolari). Preţul cesiuni a fost stabilit la 5.000.000 dolari. Pînă la data de 30.03.2001, Rompetrol Rafinare Vega S.A. a mai alimentat conturile aceleiaşi societăţi cu încă 5.485.000 dolari.

2) La data de 15.01.2002, Rompetrol Group NV (societate olandeză, care desfăşoară comerţ cu petrol şi produse petroliere şi are calitatea de intermediar în relaţiile dintre Rompetrol Rafinare-Complexul Petromidia S.A. şi partenerii externi) a transferat suma de 12.000.000 dolari în contul societăţii Rompetrol Rafinare-Complexul Petromidia S.A., cu titlul de majorare de capital social. Această sumă a fost supusă unei operaţiuni de transfer şi i s-a dat o altă destinaţie, prin crearea unui depozit în valută. Depozitul a fost lichidat a doua zi şi suma a fost folosită pentru achitarea unor furnizori externi (Glencore International A.G. şi Naftex Bulgaria).

3) La data de 17.01.2002, Rompetrol Petromidia a încasat suma de 9.000. 000 dolari de la Rompetrol Group NV, tot cu titlul de majorare de capital social, sumă care a fost transferată în aceeaşi zi societăţii deponente. În urma verificările efectuate de Garda Financiară, a rezultat că în contabilitatea societăţii Petromidia nu există documente justificative în baza cărora s-a efectuat această plată externă. În această situaţie, suma de 9.000.000 dolari a fost folosită de Rompetrol Group NV în interes propriu şi nu în interesul societăţii româneşti.

4) La zilele de 16 şi 17.07.2002, S.C. Rompetrol S.A. a încasat suma totală de 30.000.000 dolari de la Rompetrol Group NV şi de la Rompetrol International Ltd. Conform informaţiilor furnizate de Garda Financiară, a rezultat că această sumă ar fi fost încasată în baza unui contract de cesiune de creanţe externe incerte, însă documentul justificativ nu există în evidenţele contabile ale societăţii. Suma totală de 30.000.000 a fost supusă schimbului valutar, care a fost depusă ca aport de capital social la S.C. Rompetrol Petromida S.A., în condiţiile în care S.C. Rompetrol S.A. avea obligaţii fiscale neplătite la bugetul de stat. După ce a fost încasată suma adusă ca aport, administratorii S.C. Rompetrol Petromidia S.A. au folosit-o pentru plata materiei prime livrate de Rompetrol Group NV Olanda (25.400.000 dolari) şi pentru serviciile prestate de o altă firmă din grup, S.C. Rominserv S.A. Bucureşti (3.500.000 dolari). Aşa cum reiese din cele prezentate mai sus, din suma totală de 51.000.000 dolari, care a fost investită în România de societatea olandeză Rompetrol Group NV, suma de 46.400.000 dolari a fost transferată înapoi la extern (34.400.000 dolari către Rompetrol Group NV şi diferenţa către alţi furnizori). Pentru suma de 9.000.000 dolari nu există documente justificative în baza cărora s-a efectuat plata externă. De asemenea, în perioada analizată, din conturile deschise de Rompetrol Group NV în România a fost transferată la extern, în conturile proprii şi în conturile societăţii Rompetrol International Ltd., suma totală de 59.322.723 dolari.

5) La data de 18.10.2002, o fundaţie din Liechtenstein, respectiv Tudori Fondation, a încasat, într-un cont deschis în România (la Banca Italo Romena), suma de 6.600.000 dolari de la OMV Austria, cu specificaţia plată parţială acţiuni Rompetrol. După data de 22.10.2002, suma menţionată mai sus (respectiv 6.600.000 dolari) a fost utilizată de cetăţeanul Sorin Marin (reprezentantul fundaţiei), pentru alimentarea conturilor personale. În principal, banii au avut următoarele destinaţii finale: depozite bancare (peste 60 miliarde lei), credite restante (peste 22 miliarde lei), titluri de stat (peste 20 miliarde lei şi 310.000 dolari); Sorin Marin şi Mihaela Rodica Marin au retras în numerar peste 25 miliarde lei şi 182.400 dolari; Dan Costache Patriciu – peste 11 miliarde lei; Fundaţia Noua Europă – peste 4 miliarde lei; la care calitatea de preşedinte şi membru fondator o deţine Andrei Pleşu, iar printre membrii Consiliului de Administraţie se regăsesc Victor Babiuc, Andrei Pippidi, Helga Junkers ş.a. De asemenea, este important de menţionat şi, totodată, suspect faptul că o sumă însemnată de bani a ajuns, în final, în conturile a 5 membri fondatori ai Gazetei Academia Caţavencu: Mihai Liviu Giorgică – 2.184.228.357 lei; Doru Buşcu – 1.851.671.340 lei; Toma Mircea Valentin – 1.685.583.540 lei; Cornel Ivanciuc – 1.543.118.818 lei; Ioan Morar – 1.361.493.733 lei, iar 549.496.780 lei în conturile Academiei Caţavencu.

Din informaţiile primite rezulta că între Dan Costache Patriciu şi Sorin Marin există o legătură foarte strînsă, cel de-al doilea fiind omul de încredere al primului. De asemenea, exista legături de afaceri (la extern) şi între societăţile OMV Austria şi Rompetrol Group NV Olanda, întrucît:

– Rompetrol Group NV Olanda a transferat o parte din bani în conturile proprii deschise în Austria (deşi are sediul în Olanda); – OMV Austria a transferat în România suma de 6.600.000 dolari cu specificaţia „plată parţială preţ de cumpărare Rompetrol”. În această situaţie este posibil ca o parte din banii care au fost scoşi din România (fără justificare economică), prin intermediul grupului de firme Rompetrol, să fi fost introduşi ulterior în ţară, prin intermediul grupului OMV Austria, pentru a fi spălaţi.

Pe de altă parte, Serviciul de Informaţii de Securitate (S.I.S.), principalul serviciu secret al Republicii Moldova a pus la dispoziţie o schemă extrem de interesantă, în care Dinu Patriciu apare ca un important pion în spionajul economic rusesc, împreună cu personaje publice din Rusia, România şi Moldova. În anii 2004-2005, grupurile Patriciu şi Vântu s-au întrecut parcă în a-i alimenta conturile ziaristului Sorin Roşca Stănescu, prin diverse firme interpuse. „Indicii temeinice de spălare de bani”, aceasta este concluzia inspectorilor Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, care au cotrobăit prin conturile lui Sorin Roşca Stănescu. Suma totala care ar fi fost „reciclata” se ridica la 553.500 de euro, în condiţiile în care directorul ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, a rulat, în anii 2004-2005, peste o suta de miliarde de lei, 1,2 milioane de euro şi sute de mii de dolari.

Cât de mult se întinde reţeaua Patriciu?!  Iată politicienii care s-au intersectat cu Patriciu, în ultimii 18 ani!

1. Călin Popescu Tăriceanu. A deţinut funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al companiei Rompetrol Downstream, în perioada 18 februarie 2003-16.03.2004. Retragerea lui Călin Popescu Tăriceanu din Rompetrol Downstream cu doar două săptămâni înainte de listarea acţiunilor Rompetrol la Bursa de Valori Bucureşti, soldată cu un dosar penal privind manipularea bursieră, a ridicat numeroase întrebări privind implicarea fostului prim-ministru în tranzacţii bursiere din poziţia de persoană iniţiată, căci, pe 15 aprilie 2004, Tăriceanu vinde acţiuni pe Bursă în valoare de 15 miliarde de lei, însă numele său nu a fost implicat în voluminosul dosar penal, în care apar numele lui Attila Verestoy, Dinu Patriciu, Camelia Voiculescu, Sorin Pantiş şi Sorin Roşca Stănescu.
Firma de brokeraj prin care s-au realizat majoritatea tranzacţiilor a fost TVM, controlată de Atilla Verestoy şi Dinu Patriciu.

Alt nume vehiculat în scandalul tranzacţiilor este cel al lui Victor Eros, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care a fost, în anii 1999-2000, membru în rafinăria Vega Ploieşti, actuala Rompetrol, dar şi vicepreşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, poziţie din care a contribuit la cumpărarea rafinăriei Petromidia de către Dinu Patriciu.

2. Ludovic Orban – ministrul transporturilor în Guvernul Tăriceanu. Ludovic Orban a fost membru în Consiliul de Administraţie al Rominserv, în intervalul 20.12.2002-08.06.2005, companie controlată de Rompetrol, fiind înlocuit în această funcţie chiar de Dinu Patriciu.

3. Adrian Semcu, parlamentar, sef al P.N.L. Prahova, fondator şi, apoi, administrator la Romcalor, companie preluată de Rompetrol.

4. Norica Nicolai, parlamentar şi membru marcant al P.N.L.

Norica Nicolai a fost administrator ROM OIL, preluată de Rompetrol de la General Oil Company Braşov, în anul 2002. Norica Nicolai a fost membru în C.A. al Rom Oil între 29.07.2003 şi 28.08.2003, adică după ce compania a fost preluată de către Dinu Patriciu.

5. Teodor Atanasiu – fost ministru al apărării şi preşedinte al A.V.A.S.

Teodor Atanasiu a fost membru în Consiliul de Administraţie al Palplast S.A., în intervalul 11.08.2003-21.12.2004, pe când compania sibiană era deja controlată de Dinu Patriciu.
Cum a ajuns şef al A.V.A.S., Teodor Atanasiu a scos Petromidia din monitorizarea postprivatizare, înlesnindu-i lui Dinu Patriciu vânzarea companiei către kazahi.

6. Teodor Meleşcanu – ministrul Apărării Naţionale.

Teodor Meleşcanu a fost membru în Consiliul de Administraţie al Rompetrol S.A. începând cu 22 septembrie 2003. S-a retras din această funcţie în data de 19 decembrie 2004, odată cu alegerea sa ca parlamentar, fiind înlocuit cu bancherul Dan Corneliu Pascariu, preşedinte al HVB Banc, fost administrator al Bancorex în intervalul 1991-1994.

7. Sorin Sebastian Potânc, fost secretar de stat în Ministerul Industriei sub premierul Radu Vasile.

Este director general al Rompetrol Rafinare, din 2003 până în 4 aprilie 2006. Potânc a fost asociat cu fostul ministru al finanţelor şi al agriculturii, Decebal Traian Remeş, sub mandatul căruia Waverton Investment BV, firma olandeză controlată de Dinu Patriciu, a cumpărat de la Ministerul Finanţelor compania Petros S.A. Ploieşti, devenită ulterior Rompetrol Well Service.

8. Radu Boroianu, fost vicepreşedinte al PNL, eminenţa cenuşie a liberalilor şi unul din consilierii lui Viorel Cataramă. Boroianu a mai fost ambasadorul României în Elveţia, între anii 1997-2000, interval în care se parafează scandalosul contract pentru modernizarea Porţilor de Fier.
Radu Boroianu a fost administrator al Rompetrol Well Services S.r.l., între 30.11.2002 şi 24.09.2003.

9. Victor Babiuc, fost ministru al apărării sub Guvernul Radu Vasile. Babiuc a fost administrator în compania Ecomaster-Servicii Ecologice.

A fost coacţionar cu Dinu Patriciu, europarlamentarul P.S.D. Adrian Severin şi cu parlamentarul Radu F. Alexandu în firma AVIRAD SRL.

10. Marius Nicoară – lider P.N.L. Cluj, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Marius Nicoară a fost acţionar cu un procent în compania Administrator INT, înfiinţată în 1998, controlată de Patriciu şi Verestoy, cea care a preluat administrarea Fondului Dunărea, adică mecanismul de recuperare a creanţelor Băncii Agricole, o afacere de 150 de milioane de dolari la acel moment. Administrator INT a încercat să preia societatea de asigurare ASTRA de la F.P.S. în anul 2000.

11. Adrian Severin – fost ministru de Externe în Guvernul Ciorbea, fost membru P.D. (F.S.N.), prezent şi în primul Guvern, condus de Petre Roman.

Adrian Severin este, în prezent, europarlamentar P.S.D. şi vicepreşedintele Institutului Social Democrat Ovidiu Şincai, fundaţie care a primit de curând statutul de fundaţie de utilitate publică de la Guvernul Tăriceanu, adică dreptul de a beneficia de fonduri bugetare.
Adrian Severin a fost şi consultantul lui Dinu Patriciu în controversata problemă a creanţei libiene, preluată, în 1999, în condiţii oneroase de Rompetrol în dauna statului român, pentru care Dinu Patriciu este anchetat de autorităţile judiciare din România. Patriciu este suspectat de procurori că din banii de pe urma creanţei ar fi cumpărat ulterior afacerea Petromidia, cea care l-a făcut miliardar în euro.

12. Cătălin Predoiu, actualul ministru al justiţiei.

Cătălin Predoiu a fost cel care i-a formulat în 1999 opinia legală pe baza căreia Dinu Patriciu a decis să-şi însuşească creanţa libiană.
Este avocatul grupării Dinu Patriciu-Sorin Marin încă din 1996, fiind de-a lungul timpului chiar asociat cu cei doi afacerişti în mai multe companii sau administrator în companiile acestora.
Cea mai importantă companie în care Cătălin Predoiu a fost asociat şi administrator este S.G. Internaţional S.A., chiar firma prin care Dinu Patriciu a preluat controlul asupra Rompetrol şi, implicit, asupra banilor din creanţa libiană. S.G. Internaţional a fost sprijinită să cumpere Rompetrol de către Sorin Ovidiu Vîntu, prin firma Gelsor, care devenise acţionar semnificativ al Rompetrol în 1998, după ce cumpărase acţiuni de la salariaţii companiei. S.G. Internaţional a fost la un pas să fie executată silit de A.V.A.B. în anul 2001, pentru nerambursarea unui credit de peste 9 milioane de dolari la Banca Agricolă.
În acea perioadă, cei care se ocupau încă de recuperarea creditelor neperformante ale Băncii Agricole erau chiar Dinu Patriciu şi Atilla Verestoy, prin comapnia Administrator INT.

13. Laszlo Borbely, fost ministru al lucrărilor publice în Guvernele Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu şi Tăriceanu.

Borbely este în prezent ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în Cabinetul Tăriceanu. Borbely a fost numit de Patriciu, în anul 2001, drept administrator al companiei Ecomaster-Servicii Ecologice S.A., controlată de Rompetrol.
În Ecomaster, Borbely i-a avut colegi pe Victor Babiuc şi pe parlamentarul liberal, Radu Spiridon Cojocaru, implicat adânc în scandalul SAFI.
Fiul lui Radu Spiridon Cojocaru, Alexandru, a fost numit de premierul Tăriceanu (partener şi el în afacerea SAFI), consilierul său personal, după care l-a desemnat administrator în Fondul Proprietatea.

14. Radu F. Alexandru. Fost parlamentar P.D. şi P.N.L.

Radu F. Alexandru a fost partener cu Dinu Patriciu în afacerea AVIRAD, înfiinţată în 1993, cu Adrian Severin şi Victor Babiuc şi alţi avocaţi de la casa de avocatură a ultimului.
Afacerea a fost vândută de cei trei controversatului afacerist din Republica Moldova, Constantin Iavorski, supranumit şi regele păcurii din România, pentru contractele uriaşe cu Termoeletrica privind aprovizionarea de păcură. Constantin Iavorski a fost ministru al resurselor în Republica Moldova şi este suspectat de strânse legături cu K.G.B., fiind prieten cu fostul premier moldovean, Ion Sturza, preşedintele Rompetrol Moldova şi artizanul vânzării companiei către KazMunaiGaz.

15. Cristian Boureanu – parlamentar P.D.-L.

Ca şi Radu F. Alexandru, Cristian Boureanu a trecut în tabăra susţinătorilor lui Traian Băsescu, după izbucnirea scandalului Băsescu-Patriciu-Tăriceanu. Cristian Boureanu a fost administrator în afacerea Rompetrol S.A.

16. Daniela Crăsnaru, fost preşedinte al Consiliului Naţional al P.N.L., în anii ’90. Daniela Crăsnaru a condus Editura Ion Creangă, patronată de Dinu Patriciu şi de bancherul Dan Pascariu, administrator şi el al Rompetrol S.A.

17. Atilla Verestoy, parlamentar U.D.M.R.

Una dintre cele mai complexe legături de afaceri a lui Dinu Patriciu este cu liderul UDMR, Attila Verestoy, unul dintre cei mai bogaţi politicieni români şi cel mai important sponsor al U.D.M.R. Attila Verestoy a fost partenerul de afaceri al lui Dinu Patriciu în cele mai controversate afaceri ale acestuia – casa de brokeraj TVM, actuala Eastern Securities, implicată în scandalul tranzacţiilor bursiere din 2004, care i-au adus mai multe acuzaţii penale lui Dinu Patriciu.
TVM a devenit Eastern Securities după ce în acţionariatul ei a intrat şi banca ungurească OTP, care a vrut să cumpere B.C.R. în anul 2002.
În conducerea TVM a figurat ca administrator şi Rudas Erno, partenerul de afaceri al premierului Tăriceanu în firma Automotive Trading Service. Rudas Erno a fost prezentat în presă ca fiind fostul şef al spionajului maghiar în România înainte de 1989.
Tot la fosta TVM este director şi Mihaela Chirovici, soţia lui Eugen Ovidiu Chirovici, şeful uneia dintre marile loji ale masoneriei române.
Attila Verestoy a fost partenerul lui Dinu Patriciu în compania Administrator INT, care a preluat, sub guvernarea C.D.R., administrarea Fondului Dunărea, adică recuperarea creanţelor Băncii Agricole.

18. Dan Voiculescu. Liderul P.C. a fost implicat adânc în tranzacţiile bursiere cu acţiuni Rompetrol din 2004, prin fiica sa Camelia. În aceeaşi vreme, pe piaţa românească avea loc o ciudată legalizare a relaţiilor mai vechi de afaceri dintre Dinu Patriciu şi Dan Voiculescu. Atunci Dan Voiculescu a preluat acţiuni la o afacere a lui George Copos, proaspăt membru al P.C., iar Dinu Patriciu s-a asociat cu George Copos în compania Yacht Club Eforie. Ulterior, George Copos a devenit vicepremier în Guvernul Tăriceanu, de unde a demisionat în urma scandalului Loteria.

19. Fundaţia Institutul pentru Liberă Iniţiativă.

Este una dintre cele mai active fundaţii din viaţa politică românească, fiind unul dintre cei mai importanţi sponsori oficiali ai P.N.L. din ultimii ani. Ca fondatori ai asociaţiei îi găsim pe: Crin Antonescu, Cristian Boureanu, Dan Radu Ruşanu, Călin Popescu Tăriceanu, Dinu Patriciu, Victor Babiuc, Radu F. Alexandru, George Şerban, Iolanda Stăniloiu, Adina Vălean, Norica Nicolai, Nicolae Ionescu, iar în Consiliul Director pe: Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Cristian Boureanu, Dan Radu Ruşanu, Crin Antonescu.
Fundaţia a funcţionat în anul 2002 pentru o scurtă perioadă ca administrator la una din companiile din Grupul Rompetrol.

 

Grupaj de informaţii realizat de Tudor BLAGA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*