Atitudini

Polonia lucrului bine făcut! Îl vrem pe președintele Poloniei, al nostru oricum e absent!

    In data de 16.01.2015, presedintia Poloniei a propus un proiect de lege pentru conversia in zloti a creditelor […]

 

 

In data de 16.01.2015, presedintia Poloniei a propus un proiect de lege pentru conversia in zloti a creditelor ipotecare in valuta, echivalente cu 42 miliarde dolari, luate de cetatenii polonezi, in timp ce parlamentul aceleasi tari a aprobat introducerea unei taxe anuale de 0,44% pe activele institutiilor financiare locale, informeaza Bloomberg. Mai mult, legea conversiei include si optiunea pentru darea in plata a bunului ipotecat, asa cum prevede si legea votata de curand de catre Parlamentul Romaniei, pe care presedintele Klaus Iohannis a intors-o spre reexaminare.

Ce sa spuna imprumutatii romani in valuta despre aceste noutati? Ca intr-adevar vedem si noi un lucru bine facut. DAR in Polonia. Ca am vrea sa fim polonezi sau macar sa avem un presedinte cum este cel al Poloniei. Presedintele Poloniei, Andrzej Duda, a promis in campania electorala ca va rezolva aceasta problema si, iata, la scurt timp dupa ce a fost investit in functie, s-a tinut de cuvant!

In Romania lucrului bine tacut si (ne)facut, ce se intampla? Se intampla ca oamenii mor din cauza sistemului bancar! Se intampla ca imprumutatii sunt executati silit in masa fara ca acela care a promis ca vom avea lucruri bine facute sa dea vreun semn ca-i pasa de cetateni. Sau ma insel , poate se referea la lucruri bine facute pentru sistemul bancar! Asa da, s-ar explica multe!

M-am gandit ca, in contextul acestor stiri care vin din Polonia, sa-i adresez presedintelui Iohannis o scrisoare in care sa-l intreb: dumneavoastra cand aveti de gand sa faceti ceva pentru cetatenii romani striviti de povara ratelor bancare? Am renuntat, fiindca mi-am amintit ca de un an scriem presedintelui si-l rugam sa ne acorde si noua putina atentie. Degeaba. Probabil nu are timp pentru noi, putinul timp care-i mai ramane intre doua calatorii si vizite consumandu-si-l in intalniri cu BNR si reprezentantii bancilor. Daca mai are cateva minute in plus, mai sunt si alte probleme deosebit de grave si profunde de rezolvat in societatea romaneasca, inainte de aceea a imprumutatilor: decoratii de dat, biciclisti carora sa le stai alaturi, mariri de salarii ale politicienilor (inclusiv al lui), de rezolvat de urgenta. Intelegem, patru stilisti pentru prima doamna costa!

Apoi mai sunt o groaza de urari de bine si de fericire de adresat, cu diverse ocazii. Astea cer timp. De exemplu: „avem responsabilitatea de a le asigura o copilărie fericită și un viitor mai bun copiilor din România. Ei sunt cei care vor deveni tinerii cu idealuri înalte și, mai apoi, adulții împliniți de care societatea noastră are atât de multă nevoie”. Nu-i usor sa zici de responsabilitate in tara iresponsabilitatii. Iata ce spune o mama CHF-ista (stiu ca n-ati citit, domnule Iohannis, probabil ca am citit numai noi, cei care stim, cei care simtim): „Copiii mei sunt nenorociti de banca. Copiii mei nu au acces la scoli bune, la haine, la minimul necesar. Copiii mei nu consuma produse bio. Sa va mai spun ca ma rog mereu sa nu se imbolnaveasca? Fiindca nu vom avea nicio sansa sa facem nici un fel de tratament. Nu mai mintiti, nu aveti de unde sa stiti ce inseamna sa fii parinte. Ce inseamna sa te uiti in ochii unui copil si sa nu poti sa-i indeplinesti o minima dorinta. Copila mea isi doreste sa-si serbeze ziua impreuna cu prietenii ei. Puteti sa simtiti cumva durerea din ochii ei, atunci cand ii spun: nu se poate?”. Cum stau lucrurile, domnule Iohannis? Va intereseaza? Ma scuzati, am uitat ca din motive independente de vointa dumneavoastra, nu aveti copii. Asta se poate intampla oricui. Dar faptele vorbesc: este o diferenta enorma intre ceea ce spuneti si ceea ce faceti, in ce priveste copiii nostri si viitorul lor.

Presedintele Poloniei, Andrzej Duda, compasiune pentru tragedia românească de  la Clubul Colectiv.

Presedintele Poloniei, Andrzej Duda, compasiune pentru tragedia românească de la Clubul Colectiv.

Apoi mai sunt lucrari de publicat. „Primul pas”, „Pas cu pas”, cine mai stie. Scuzati faptul ca nu va cunosc opera, sunt prea ocupata sa supravietuiesc in Romania. Pas cu pas spre dezastru. Sa ne asteptam ca in viitorul dumneavoastra volum vom vedea si cum domnul Sorin Frunzaverde v-a ajutat cu voturile ?

„Eu nu fac politică pentru persoane, eu fac politică pentru România”, zice onor domnul presedinte. Ce reprezinta, in opinia dumneavoastra, Romania? Un timbru filatelic? Un cadru desenat? Locul in care mai popositi din cand in cand, cu totul ocazional intre doua calatorii? Tara condusa de bancheri? Patru sau mai multi? A devenit clar ca noi oamenii nu contam, deci e un loc unde sunteti dumneavoastra presedinte. Inca, fiindca evident ca vom pleca, cei care nu mai rezistam, si veti ramane presedinte peste sistemul bancar, o clasa politica oarecare, ceva clientela, pensionari si o gramada de morti in cimitire. La popularea carora ajutati.

A, si sa nu uitam, mai sunteti ocupat si chiar nemultumit. Foarte nemultumit, in calitate de garant al statului de drept care ataca, prin contestatie in anulare, decizia defintiva si irevocabila a unei instante. Prin care decizie ati pierdut o casa aducatoare de mari venituri, incasand chirie ani de zile de la o banca, o casa pe care nu ati fi avut-o niciodata, daca nu s-ar fi intamplat niste chestii mai mult decat dubioase. Sa speram ca veti ramane vesnic nemultumit, fiindca avem stat de drept, nu-i asa? La averea dumneavoastra imobiliara, ce conteaza fraierii care in fiecare zi sunt aruncati in strada de catre bancile abuzive? Care fraieri v-au si votat, multi dintre ei (un ropot de aplauze in onoarea domnului Frunzaverde, va rugam! Eventual, o decoratie!)? De ce sa nu plecam la Miami sa ne calmam, sa ne bronzam? Oricum legea darii in plata ati trimis-o spre reexaminare, las’ sa curga executarile, ce daca ninge si oamenii ajung in strada? Ce daca sunt mii, zeci de mii? Ne spalam pe maini si planificam noul concediu.

Si asa, in general, sunteti bine? Prima doamna e bine? Ca noi nu suntem. As vrea sa pot sa va adresez o rugaminte, cum ar fi, de exemplu, sa-i faceti asa, in trecere, o vizita domnului Andrzej Duda, in Polonia, pentru inspiratie. Aveti idee ce ar fi insemnat, in Polonia, un numar atat de mare de sinucideri din cauza ratelor? Domnul Andrzej Duda a aprins lumanare pentru victimele de la Colectiv, dumneavoastra intoarceti o lege care poate miscora semnificativ numarul victimelor bancilor. Dar nu va mai rog nimic, probabil nu voi fi ascultata. Plus ca am un dezavantaj major: NU ma cheama Isarescu.

Nici o incheiere clasica nu pot sa fac. Daca as sti ca cititi, as spune doar atat: faceti ceva, in al treisprezecelea ceas! Surprindeti-ma sau plecati! Acum!

 

                                                                                                   Adriana N. (client bancar abuzat)

P.S.: Sa ma adresez domnului Mihalache?

2 Comments

  1. lalu

    Cred ca lui Mihalache ar trebui sa i te adresezi….Iohannis este mult prea ocupat,cu plecatul in concediu,cu prima doamna si ai grija sa nu cumva sa-l gasesti adormit si pe Mihalache,ca de aia li s-a trplat salariul! Muncesc foarte mult!

  2. romanul,fost manipulit

    Nu ne trebuie presedintele poloniei,ne trebuie un roman presedinte,nu jecmanitor,cu trecut de jecmanitor,care sa lupte pentru justitia sociala,si nu impotriva acesteea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*