Observator

Președintele morții

  Dacă ar avea aripi, Klaus Iohannis s-ar roti în văzduh deasupra tragediilor, ca un corb care adulmecă moartea. Dar […]

 

Dacă ar avea aripi, Klaus Iohannis s-ar roti în văzduh deasupra tragediilor, ca un corb care adulmecă moartea. Dar n-are, așa că e nevoit să țopăie de la un accident la altul, ca o broască de lemn, însetată de sînge. Vă amintiți? „A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă.” Proverbul fascist, întrebuințat de Iohannis la izgonirea lui Victor Ponta de la guvernare, rîcîia politic în suferința de la Colectiv. „Corupția ucide”, recita de pe prompter profitorul, cu aerul că focul a fost pus de Ponta, despre care i-au spus lui procurorii că e corupt.

Apoi, pe 10 august 2018, discursul despre morți a fost lăsat în sertar, fiindcă violențele din stradă n-au produs cuvintele necesare. S-au limitat la intoxicații și vînătăi, așa că, după cîteva rotocoale, vulturii hoitari trimiși în inspecție s-au întors la Cotroceni ducînd în cioc vestea cea proastă a rănirilor ușoare. A fost o zi de doliu pentru opera politică a președintelui, silit să-și exprime ideile doar prin celălalt cuvînt, penalii.

Dar a venit accidentul de sîmbătă, cu zece morți și șapte răniți la primul bilanț, exact în buza campaniei pentru noul mandat. Iohannis, care flămînzise o vreme, a sărit direct în balta de sînge, încălțat cu pantofii de alegeri: „Lipsa de infrastructură ucide precum și corupția. Nepăsarea criminală a pesediștilor costă vieți.

Moartea e bună oricînd, își face treaba mereu. Atît a înțeles din politică și din viață asul meditațiilor la fizică. Adeptul „României normale” nici nu tresare cînd pune în aceeași propoziție dispariția definitivă a omului și îndemnul la vot.

Ca și mizerabilul de Alexandru Cumpănașu, Iohannis leagă direct victimele de contracandidații săi, ca să mai stîrnească un pic de ură, să mai injecteze venin într-o populație otrăvită deja. După el și după Cumpănașu, politica e îndreptățită să-și potrivească umanitatea în funcție de procentul vizat. Dar e de înțeles. În fond, omul ne-a prevenit: „Deci, alții au investit în copii, noi am investit în immobile.”

Corupția e o combinație de cuvinte și împrejurări prin care și Băsescu, și Iohannis au ajuns la Cotroceni. Corupția – penală și morală – le-a fost leagănul politic. Fără ea nu aveau ce spune. Subiectele lor, știința lor, valoarea lor individuală lipseau. Fără corupție, Iohannis ar fi vorbit despre case și Băsescu despre băutură.

Dar corupția și-a sleit rezerva de ură, așa că în scenă e invitată moartea. Sînt monitorizate basculantele și TIR-urile cu șoferi adormiți care pot intra pe contrsens. Se fac, probabil, liste cu microbuzele ticsite și cu cluburile aglomerate. Se stă cu ochii pe manifestații, pe grupările care pot obține prețiosul mort.

Goe cel sîngeros are nevoie de cadavre, mintea lui de fost și viitor președinte nu poate produce nici speranță, nici pace, nici optimism. Vorbind despre viață nu poți dezbina, nu poți instiga, nu poți flutura ura ca pe un certificat de realegere.

Dacă tot se bat românii pe legile Justiției, poate se gîndește cineva să introducă în Codul Penal și infracțiunile practicate de Iohannis la vedere: vampirism politic împotriva civililor, profanare de sentimente și foloase macabre necuvenite.

Dă-te jos de pe morți, Klause! Ieși din sicriul lor, werner ce ești!

                                                                                                                Doru BUŞCU

Sursa: Cațavencii

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*