Arhivate

Printr-un studiul pentru reabilitarea CET Brasov, „danezii” de la ESA capuseaza bani publici

 Societatea daneză ESA (Energz Saving Agency SA), care a convins Consiliul Local Braşov să-i aprobe, recent, studiul pentru reabilitarea sistemului centralizat de termoficare braşovean, care presupune investiţii de aproape 200 de milioane de euro, nu este tocmai daneză, mai mult chiar scopul declarat al acesteia se apropie mai mult de cuvântul „căpuşare” a bugetului de stat, deocamdată, cel al judeţului şi municipiului Braşov.

 Companie daneză condusă de… braşoveni

 În componenţa conducerii ESA nu există nici un denez. Gabriela Plopeanu, directorul executiv  al Agenţieie de Dezvoltare Durabilă a municipiului Braşov este directorul general al ESA, Dumitru Cuibar, fost director al CET Braşov ce l-a precedat pe actualul director, este director tehnic, Claudia Hriscanu, asistent director general, Ana-Maria Damian – director economic, Adrian Martişca – asistent director tehnic, iar Dorin Drăgoi este, de asemenea, asistent director tehnic. Toţi aceştia reprezintă staff-ul de conducere al ESA, potrivit site-ului oficial al companiei.  
ESA are ca acţionari într-adevăr o companie de utilităţi din oraşul danez Hostebro, respectiv Vestforsyning Erhverv A/S, care deţine 51% din acţiuni. IØ (Fondul de Investitii pentru Europa Centrală şi de Est al Guvernului Regatului Danemarcăi) care promovează investiţiile daneze în Europa Centrală şi de Est, deţine la rându-i 46% din acţiunile ESA. Darobi Center SRL reprezintă centrul româno-danez de afaceri şi idei inovatoare din România, înfiinţat de autorităţile locale din Braşov şi Centrul de Dezvoltare Danez, Nupark, deţine 1% din acţiunile ESA. Consiliul Judeţean Braşov şi Consiliul Municipiului Braşov au fiecare câte un procent din acţiunile ESA.  

Domeniu de activitate vizează bugetul de stat  
Domeniul de activitate declarat al ESA se referă la implementarea de proiecte de eficientizare energetică în: distribuţia de apă, furnizarea şi distribuirea de agent termic, sisteme de tratare a apelor uzate şi clădiri publice. „Obiectivul ESA este de a-şi extinde activitatea la nivel naţional, însă nu înainte de a câştiga experienţa necesară”, se arată pe site-ul oficial al firmei. Adică, sunt nişte novice, iar Braşovul reprezintă un experiment pentru cei de la ESA. Mai mult, ESA intenţionează, de asemenea, să se extindă şi în sectorul privat, aspect care ridică mari semne de întrebare în privinţa scopului şi activităţii pe lângă bugetul local şi judeţean.

 Soluţii neviabile  

 
Unele dintre aspectele neconvingătoare cu care ESA doreşte să degreveze fonduri municipale au fost sesizate şi de secretarul pe probleme de comunicare al PSD Braşov, Mihai David (purtător de cuvânt al filialei PSD Braşov). David, a criticat studiul prezentat de ESA, spunând că soluţiile prezentate nu sunt viabile. „Este o eroare majoră. Sutele de mii de braşoveni vor simţi în propriile buzunare acest lucru. Unde s-a mai auzit aşa ceva: un operator care vrea să se implice direct într-o asociere cu primăria, acordând consultanţă, să mănânce lunar sume frumoase din bugetul municipiului? Adică, un operator privat aruca o idee, care este înghiţită de municipalitate şi care drenează bani publici pentru persoane private” a explicat David. Totodată, el a  ţinut să precizeze că se aşteaptă la consultări serioase pe tema CET-ului, fiind vorba de două studii care ar fi trebuit să fie discutate (ESA şi ISPE) şi fie luată decizia corectă.  

 Cel mai scump proiect pentru termia braşoveană  

 Studiul companiei daneze ESA pentru reabilitarea sistemului centralizat de termoficare braşovean, care presupune investiţii de aproape 200 de milioane de euro, a fost aprobat la mijlocul lunii trecute de Consiliul Local Braşov cu o majoritate necesară de voturi.  
Reprezentanţii companiei daneze au prezentat, în plenul extraordinar al delibertivului local, un master-plan referitor la reabilitarea CET Braşov, investiţie a cărei valoare a fost estimată între 178 şi 191 de milioane de euro.

 Din delegaţia daneză au făcut parte un anumit, Jorgen Udby, preşedinte al societăţii Vestforsyning Erhverv A/S, din oraşul danez Hostelbro, cu care Braşovul este înfrăţit şi consultantul proiectului, Finn Duss. Ambii care au explicat, foarte sumar aspectele tehnice, evaluarea finaciară şi structura de organizare a CET Braşov ulterioră implementării proiectului.

 Planul danezilor vizează renovarea reţelei de conducte din muncipiu, estimându-se o reducere la jumătate a pierderilor de transport şi distrbuţie. Pierderile totale actuale din sistemul centralizat de termoficare braşovean se situează la peste 215 gigacalori pe an, adică aproximativ zece milioane de euro pentru un an.

  Noi Cet-uri în locul celui vechi

  Master-planul ESA recomandă ca structura de producţie să fie bazată pe construirea unei uzine noi, cu ciclu combinat pe locaţia vechii centrale termice Rulmentul (aflată pe teritoriul fostei uzine de rulmenţi braşovene) pentru a acoperi necesarul mediu de aproximativ 85-90 de Gcal/h şi care să producă 130 de MW electricitate, dar şi a unei centrale de flux continuu pe locaţia actualei CET, ca uzină cu cazan bazat pe biomasă, a cărei capacitate să se cifreze la circa 25 de Gcal/h. Mai mult, se doreşte modernizarea Cazanului de Apă Fierbinte (CAF) de la Metrom şi tranformarea lui într-o uzină cu cazan a cărui incălzire să se realizeze cu gaze naturale, dar care să servească drept o centrală de rezervă, cu o capacitate de 100 de Gcal/h. Tot ca şi centrală de rezervă, planul ESA conţine şi construirea unei uzine moderne la CET, care să funcţioneze cu acelaşi tip de combustibil ca şi la CAF Metrom şi cu aceiaşi capacitate.

 Totodată, priectul danez mai prevede construirea unei noi conducte de transport care să conecteze zona de nord cu cea de sud a municipiului.

 Pentru renovarea reţelei de transport şi distribuţie, precum şi a nouă puncte termice din Braşov, investiţiile se ridică la aproximativ 50,7 milioane de euro, bani pentru care firma daneză a luat legătura cu Banca Nordică pentru Investiţii.

 Pentru centralele de flux continuu cu combustibili locali şi pentru centralele de rezervă vor mai fi necesari alţi 27-30 de milioane de euro.

 Centralele cu ciclu combinat vor avea nevoie pentru a fi construite de 100-110 milioane de euro, firma deneză propunând un parteneriat cu compania norvegiană Statkraft, care şi-a arătat disponibilitatea pentru această investiţie, în calitate de proprietar şi operator.

 Potrivit master-plan-ului în cauză, lucrările pentru renovarea CET Braşov vor începe efectiv în 2008, până atunci trebuind întocmite studiile de fezabilitate şi să se defăşoare licitaţiile. Finalizarea lucrărilor a fost estimată la sfârşitul anului 2009.

 Proiectele mai ieftine ignorate de administraţia locală

 Cu toate că, proiectul danez supus aprobării Consiliului Local a avut parte de critici din partea liberalilor, aceştia propunând alte două soluţii (descentralizarea totală şi montarea de centrale de bloc sau de apartament sau să se ţină cont de cazuistica fiecărei zone din muncipiu în parte), având în vedere că CET-ul mai deserveşte doar 40.000 de aprtamante, adică mai puţin de jumătate din apartamentele Braşovului. Aleşii locali au hotărât implementarea soluţiei ESA, cu 19 voturi pentru, 3 împotrivă şi patru abţineri. Asta, în contextul în care master-plan-ul celor de la ESA nu precizează nimic depre producţia de energie electrică, care ar trebui eficientizată şi nici cum vor pastra clientela sitemului centralizat (aproximativ 40.000 de apartamente rămase în sistem).

 Trebuie spus însă, că un proiect de reabilitare a fost propus şi de ISPE (Institutul de Studii şi Proiecte Energetice) Bucureşti, care a proiectat întregul mastodont energetic din România, studiu care presupune investiţii de aproximativ 80 de milioane de euro. Proiectul ISPE a fost total ignorat de către C.L. Braşov. Mai mult, mai multe studii de la diferite concerne din străinătate, care au propus investiţii situate mult sub 100 de milioane euro, nu au mai fost luate în seamă de către autorităţi, aspect care naşte, fireşte, mai multe suspiciuni cu privire la seriozitatea ESA. Mai ales că „danezii” au pretenţia la 49% din Holdingul CET, iar experienţa lor în reabilitări termice tinde spre zero…

 Marius OLA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*