Atitudini

Procurorul „Portocală” nu are nevoie de bună reputație și nici actorii care susțin privilegiile magistraților corupți

    Buna reputație și proasta reputație în lumea magistraților și a actorilor Aflu că Tudorel Toader, adică PSD-ul, nu a […]

 

  Buna reputație și proasta reputație în lumea magistraților și a actorilor

Aflu că Tudorel Toader, adică PSD-ul, nu a reușit să introducă buna reputație ca pe o condiție de a accesa tagma magistraților!… A intervenit strada și se va renunța la acest criteriu!…

Înainte de 1989, când dosarul de cadre era atât de important, nu puteai ajunge judecător sau procuror dacă nu te bucurai de o bună reputație. Conta buna reputație și pentru cariera unui profesor. Sunt câteva profesii în care buna reputație trebuie să funcționeze și, cât de cât, această regulă se respecta în România dintotdeauna. Chiar și în România anilor 1945-64, în România marilor abuzuri, magistrații erau aleși și după criteriul bunei reputații. Era de neconceput, de exemplu, ca un magistrat să se angajeze într-un proces cu propriii săi părinți pe tema unei pensii de întreținere a unui minor, rămas de izbeliște după divorțul părinților!

Divorțul bunăoară era de regulă o dramă în lumea magistraților. Îi anula celui în cauză orice șanse de a urca în ierarhia profesională, iar cel mai des punea capăt carierei de magistrat. Și toată lumea era de acord.

Care sunt componentele bunei reputații? Răspunsul nu este ușor de dat și nici nu ne propunem să dăm o definiție bunului renume. E suficient pentru discuția noastră să apelăm la ce se poate înțelege îndeobște prin buna reputație… Și să ne întrebăm: pentru eliminarea acestei condiționări au ieșit actorii Teatrului Național să protesteze?!

Au ieșit ca oile, în frunte cu Victor Rebengiuc, să salveze justiția intrată sub controlul lui Dragnea! Îi întreb pe colegii actori: vă deranja că buna reputație era propusă ca o condiție de acces în elita societății pe care o reprezintă tagma magistraților?! Cred că buna reputație face selecția și la Teatrul Național, chiar dacă nu e prevăzută în niciun regulament!

Doi alogeni, khazarul Mihai Călin (în mijloc) și găgăuzul activist soroșist Victor Rebengiuc (stânga), plus soția acestuia din urmă, Mariana Mihuț (dreapta), fiica „celebrului” colonel de Securitate Alexandru Nicolae Mihuţ, cunoscut pentru tortura pe care o practica asupra partizanilor anticomunişti capturați în munţi.

Sunt convins că actorii nu aveau habar că greva magistraților viza și această modificare a legislației! Deloc agreată de magistrați! De unii magistrați, mai vocali! Cât sunt aceștia de reprezentativi? Oare magistrații aceia nu-și dau seama cât de rușinoasă este opoziția lor la ideea de bună reputație?!

Sunt convins că dacă îi întrebi pe Victor Rebenciuc și colegii săi despre buna reputație și profesia de magistrat vor zice toți că nu se poate să ajungă magistrat o persoană cu prost renume în societate!… Ca și-n cazul majorității celor ce au ieșit în stradă, nici actorii nu prea știau exact-exact ce hibe are ordonanța de urgență nr 7.

Guvernul se arată dispus să modifice modificările propuse. Să retragă câteva dintre aceste modificări. Nu trebuie să fii mare jurist ca să-ți dai seama că acele modificări la care guvernul este gata să renunțe ar fi îmbunătățit legile justiției, ar fi făcut mai respectabilă tagma magistraților, ar fi scos-o din statutul actual de clică!

Sugerez guvernului să nu se grăbească cu modificarea ordonanței. Să facă mai înainte un referendum printre magistrați, sub semnătură, să vedem cine este pentru eliminarea bunei reputații dintre condițiile ce se cer unui candidat la statutul de magistrat! Vom obține astfel lista rușinoasă a magistraților fără rușine! Nu sunt puțini! Iar lista ne-ar fi foarte utilă.

Sunt sigur însă că numai sub protecția anonimatului un magistrat poate protesta la ideea că buna reputație este o condiție sine qua non a statutului de magistrat.

Dar îmi pun și întrebarea întrebărilor: nu există și magistrați serioși în România? Glasul acestora nu se face auzit nicicum? Chiar toți magistrații sunt deranjați de prevederile Ordonanței?! Chiar pe toți îi sperie ideea că buna reputație este o condiție pe care la un moment dat s-ar putea să n-o mai îndeplinească?

                                                                                                                         Ion COJA

                                     Adio, reputație!

Vom avea stat de drept, vom avea Justiție, așa cum au cerut-o procurorii răsculați. Dar nu vom avea ordine și lege, adică nici morală, cîtă vreme reputația nu mai este un criteriu. Una-două, după trei mitinguri și zece scandări, au dispărut cele cîteva modificări de lege care incomodau peste măsură. Judecătorii nu mai pot fi conducători de parchete. Mare brînză! Se poate delega mai departe, pînă cînd Justiția din țara noastră va fi condusă numai de interimari ușor de ținut în hățuri. Asta da, ține de statul de drepți. Și vom avea judecători și procurori după tipicul și asemănarea celor de la Ploiești și Oradea. Adică dispare, pînă la sfîrșitul clasei politice actuale și pînă la moartea binomului, blestematul criteriu al bunei reputații.

La ce să mai fie obligatoriu criteriul bunei reputații cîtă vreme trăim o vreme în care nu mai este aplicabil nici parlamentarilor, nici politicienilor, nici ziariștilor, nici diplomaților. Reputația devine astfel o valoare nesemnificativă, la îndemîna oricui, dar imposibil de păstrat cîtă vreme ne bălăcărim cu toții de dimineața pînă seara.

Mai poate avea cineva reputație, din moment ce mașinile de produs zvonuri și calomnii vomează zi și noapte? Mai putem folosi criteriul bunei reputații, cîtă vreme el nu se mai aplică nicăieri? Adevărul este că buna reputație a fost introdusă în OUG 7 într-o perioadă în care nu se aplica în nici un domeniu și nici un funcționar public nu era judecat după asta. Ca atare, și procurorii ca și ceilalți funcționari publici, după cîteva zile de proteste și de răscoală, pot cerceta liniștiți. Și pot aresta din greșeală, pot agăța femei și bărbați, pot subția dosare contra șpagă, pot dormi în șanț, pot face tot ce vor ei, exact ca politicienii sau ca ziariștii. Singura diferență este că ei pot folosi și cătușe și pot aresta și ticlui dosare ticăloase.

Povestea tragică a familei Bârsan, difuzată luni seara, descalificantă pentru actualul stat de drept din România, ne-a arătat ce poate produce prostia și ticăloșia procurorilor, fără criteriul bunei reputații. După ce drama celor doi judecători a cutremurat România și după ce a dat măsura justiției pe care o apără procurorii, politicienii, actorii și inconștienții, a doua zi, în loc să auzim de demisii și cercetări, s-a terminat în cel mai românesc stil posibil. A doua zi criteriul bunei reputații a fost scos în afara legii.

Nu ne mai rămîne decît să așteptăm ca numărul arestărilor abuzive să devină criteriu profesional de referință.

                                                                                                            Cornel NISTORESCU

 

1 Comment

  1. Referitor la protestele impotriva OUG 7/2019 si impotriva SIIJ facute de unii magistrati (care pot fi catalogati ca magistrati corupti si agenti sub acoperire ai serviciilor secrete si speciale interne si, posibil, externe), de partidele din opozitie (PNL, USR, PMP, Pro Romania si PLUS) care, 1000%, fac parte din statul paralel securisto-stalinisto-nazist de tip mafiot creat de Basescu si continuat de IohaniSS, de „onegeurile” securisto-sorosisto-naziste si de fascistii drogati #rezist din batalioanele de asalt ale lui IohaniSS:

    Conform spuselor acestor nemernici tradatori de tara noi trebuie sa intelegem ca sectia de investigare a magistratilor era buna cand era in interiorul DNA (care facea presiuni asupra procurorilor si judecatorilor ca sa dea hotararile pe care le voia Kovesi si DNA) dar nu e buna cand e independenta total…
    Atunci de ce tot urla acesti nemernici tradatori de tara ca vor justitie independenta daca ei o vor sub papucul anumitor persoane si institutii de forta, secrete si speciale?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*