Colimator

Raportul MCV: Cadou electoral pentu Iohannis! UE își suține în mod diferit slugile din coloniile România și Bulgaria

    Raportul MCV – obediență, dublu standard și complicitatea PPE Rapoartele MCV pentru România și Bulgaria publicate pe 22 […]

 

  Raportul MCV – obediență, dublu standard și complicitatea PPE

Rapoartele MCV pentru România și Bulgaria publicate pe 22 octombrie 2019 nu monitorizează independența justiției, cadrul legal și lupta împotriva corupției. Dacă ar fi făcut-o, raportul MCV pentru Bulgaria ar fi trebuit să fie distrugător. Rapoartele monitorizează mai degrabă obediența guvernelor de la Sofia și București și dublele standarde din UE. Raportul MCV negativ pentru România este un cadou electoral al PPE pentru președintele Klaus Iohannis, înaintea alegerilor prezidențiale. Același raport, tocmai prin criticile sale, arată un lucru îmbucurător – încă există un stat român.

În cazul Bulgariei, MCV monitorizează șase aspecte: independența justiției, cadrul legal, reforma justiției, corupția la nivel înalt, corupția generală, crima organizată. Raportul din octombrie 2019 concluzionează că Bulgaria a îndeplinit criteriile stabilite de MCV în ce privește independența justiției, cadrul legal și crima organizată. Mai sunt necesare progrese în celelalte trei domenii monitorizate.

                    Justiția de la Sofia – un one man show

Dacă Bulgaria a îndeplinit criteriile independenței justitiei, să vedem cum arată justiția independentă de la sud de Dunăre. Pentru activiștii anticorupție din Bulgaria, actualul raport este dezamăgitor și chiar ofensator, pentru că ei susțin că Parchetul General de la Sofia și-a mentinut structura de tip sovietic, că toate deciziile privind investigarea sau neînceperea urmăririi penale stau în pixul unui singur om – procurorul general (Sotir Țațarov, în funcție din 2012).

Parchetul General a pierdut sute de procese la CEDO, pentru că nu respectă dreptul la un proces corect în Bulgaria și, nu de puține ori, recurge la detenția arbitrară a cetățenilor. CEDO a subliniat, încă din 2009, problemele legate de structura Parchetului General de la Sofia, însă, vreme de 12 ani, Comisia Europeană, în rapoartele MCV, s-a făcut că nu vede aceste probleme.

   „Brigada de represalii” a Parchetului General, acceptată de MCV

Cât de independentă este justiția din Bulgaria ne-o arată și afacerea Yaneva Gate, din 2015, un subiect rămas în actualitate la Sofia. Este vorba despre înregistrări ale conversațiilor dintre doi judecători de la Tribunalul din Sofia și un avocat din care bulgarii au putut afla cum premierul Boyko Borisov pune presiune pe judecători, la fel și mogulul media Delian Peeveski (membru al unui clan ce deține o putere uriașă în Bulgaria și efemer șef al serviciului de informații de la Sofia), la fel și procurorul general Țațarov. S-a aflat atunci și că promovarea în aparatul judiciar se făcea contra unor favoruri sexuale. Investigația în acest caz a bătut pasul pe loc, pentru că structura Parchetului General ar presupune ca procurorul Țațarov să se investigheze pe el însuși. Rapoartele MCV s-au făcut că nu observă aceste aspecte.

Cât de independentă este justiția de la Sofia o arată și scandalul deschis de procurorii Atanasov și Abdulova. Cea din urmă a arătat în presă că în cadrul Parchetului General există o „unitate specială”, o „brigadă de represalii”, la care rapoartele MCV au închis, din nou, ochii. Atanasov spunea că o serie de procese împotriva unor indivizi implicați în infracțiuni economice au fost folosite ca un mijloc de „redirecționare” a resurselor lor financiare către partidele aflate la putere. Unitatea specială a procuraturii avea un rol cheie în aceste procese. Majoritatea dosarelor nu duceau la condamnări la închisoare, ci erau „aruncate la gunoi” după ce urmăriții ajungeau la o înțelegere cu procurorul general. „Ne dăm seama că, la fiecare dosar, suntem folosiți în interesul cuiva… Suntem ca o brigadă criminală cu un profil foarte detaliat.”, spunea Abdulova.

În mod ironic, activiștii anticorupție din Bulgaria și-ar dori o Secție Specială pentru investigarea infracțiunilor din justitie, cea care este făcută una cu pământul în raportul MCV pentru România.

Cât de curată este justiția din Bulgaria o arată scandalul apartamentelor de lux din 2019, în care au fost implicați președintele Comisiei pentru Combaterea Corupției, Plamen Georgiev, care a comis fals în documente, și adjunctul său, Anton Slavcev, fericitul proprietar al unor locuințe de lux al căror preț nu l-a declarat.

          Selecția magistraților și dubul standard de la Bruxelles

Cât de independentă este justiția din Bulgaria o arată și structura instituției omoloage Consiliului Superior al Magistraturii din România, care este dominată de alianța dintre membrii desemnați de partidul aflat la guvernare și procurorul general, și el omul guvernului Borisov. Reformarea instituției a atras laudele raportului MCV de anul trecut, deși nu face decât să întărească monopolul politic. Desigur, sistemul bulgar al numirii și selecției magistraților este cel puțin la fel de transparent ca și cel german, despre care chiar Deutsche Welle scria, în 2018 că este „o gaură neagră” și care este dominat de decenii de cele două mari partide ce și-au împărțit guvernarea – CDU si SPD.

Însă o reformă similară cu cea bulgară, apreciată în raportul MCV, a avut loc în Polonia și a iscat proteste la Bruxelles, ajungându-se chiar la măsura „nucleară” de activare a articolului 7 din Tratatul UE. Mulți activiști bulgari anticorupție, precum Radosveta Vassileva, arată că această situație demonstrează cum nu se poate mai bine dublele standarde ale Bruxellesului.

Și tot despre dublele standarde ale MCV a vorbit recent și Alina Mungiu-Pippidi, pentru Carnegie Europe. Întrebată dacă UE poate combate corupția in Europa, Alina Mungiu-Pippidi arată că „UE nu va putea să acționeze convingător împotriva corupției câtă vreme nu poate ajunge la o definiție comuna a corupției în toate cele 28 de state membre, la fel ca și la un set de legi penale.” Mungiu-Pippidi a ținut să sublinieze cum Curtea Europeană de Justiție nu a definit ”integritatea”, după scandalul angajării fostului presedinte CE Jose Manuel Barroso de către banca Goldman Sachs.

Și apoi un exemplu extrem de recent de dublu standard. „Dacă adăugăm că Sylvie Goulard, din Grupul Renew din Parlamentul European poate fi propusă pentru funcția de comisar european, după ce a rambursat Parlamentului European o sumă similară cu cea pentru care Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare și că Kovesi a zdrobit câțiva politicieni oportuniști ca șefă a DNA, în timp ce Airbus, Microsoft și Veolia scapă de scandaluri majore, atunci apar întrebări.”, a scris Alina Mungiu-Pippidi.

                         Complicitatea PPE și a Germaniei

Întorcându-ne la raportul dulceag al Comisiei Europene în privința Bulgariei, trebuie spus că analiștii de la Sofia consideră că guvernul lui Boyko Borisov și-a impus punctul de vedere în fața celor care au redactat documentul. Și mai limpede, Radosveta Vassileva vorbește despre o complicitate între Partidul Popular European, Comisia Europeană și premierul bulgar, membru al familiei PPE. Nu pot exista decât două motive pentru care Bulgaria a beneficiat de un raport MCV atât de bun: fie incompetența specialiștilor Comisiei, fie complicitatea PPE, consideră Vassileva.

În acest context, Vassileva amintește despre discuția cu vicepreședintele CE Frans Timmermans transmisă live pe Facebook de către premierul Borisov, în iulie anul acesta. Era vorba despre un târg: Bulgaria va sprijini candidatura germanului Manfred Weber la președinția PE și pe cea a lui Timmermans la conducerea noii Comisii (deși olandezul făcea parte din altă familie politică), cu condiția ridicării MCV-ului pentru Bulgaria și a intrării în Spațiul Schengen. Timmermans nu a avut atunci decât cuvinte de laudă despre așa-zisa luptă antiocorupție de la Sofia. Și da, este același Timmermans care tuna și fulgera împotriva guvernului Poloniei și celui din România. Și da, este același german din PPE Manfred Weber despre care premierul României, Viorica Dăncilă, susține că a trimis o scrisoare companiei Volkswagen în care își arată susținerea pentru deschiderea unei fabrici în Bulgaria, nu în România.

Așadar, se pare că nu incompetența Comisiei Europene este neapărat cauza raportului MCV laudativ pentru Bulgaria, cât intersele și complicitatea PPE și a Germaniei. De prisos să mai amintim că rapoarte ale serviciilor secrete germane din 2014 și articole din presa bulgară arătau că Rusia controlează economia gri a Bulgariei, în timp ce Germania controlează restul economiei vecinilor noștri.

            Un cadou electoral pentru Iohannis și „guvernul meu

Cât despre România, raportul MCV și diatribele pornind de la acest raport ale oficioaselor #rezist si ale politicienilor de aceeași orientare nu arată decât aceeași complicitate – raportul MCV din 2019 pentru România nu este decât o armă de campanie servită de PPE președintelui Klaus Iohannis, cu câteva săptămâni înainte de prezidențiale. Pentru a nu mai spune că un raport MCV din 2020 favorabil „guvernului meu” va fi o armă electorala pentru alegerile parlamentare.

În lumina celor de mai sus, rapoartele MCV nu sunt altceva decât hârtia de turnesol a obedienței guvernelor din România și Bulgaria față de liderii de la Bruxelles, acolo unde PPE a avut pâinea și cuțitul în ultimele legislaturi.

Iar un exemplu al atitudinii guvernelor bulgare față de UE a fost dat de fostul premier socialist Serghei Stanișev, în 2009. Atunci, revista The Economist caracteriza statutul Bulgariei, acceptat și chiar promovat de guvernanții de la Sofia, drept „un nou colonialism”. „În februarie (2009), consilierii lui Stanișev au venit cu un plan nou extraordinar, care ar fi dat Comsiei si UE mai multă putere de a interveni acolo unde «se văd vulnerabilități structurale care nu pot fi rezolvate de guvernul bulgar de unul singur». Planul propunea ca oficialii și diplomații UE să fie implicați în monitorizarea și aplicarea legilor, să gestioneze fondurile UE, să supervizeze judecătorii și procurorii, investigatorii. Ei ar urma să fie cei care să urmărească cazurile de corupție politică și crima organizată în care sistemul judiciar nu acționează cu celeritate.”, scria The Economist. Cu alte cuvinte, ceva la care Monica Macovei visa și aplica în  România. Ulterior s-a autopropus ministru al Justiției in Bulgaria, însă era prea târziu – liderii bulgari „reușiseră” deja să-și anihileze propriul stat.

Lucrurile pot părea mai limpezi cititind comunicatele de presă ale Comisiei Europene despre rapoartele MCV pentru Bulgaria în lumina concluziilor trase de Spasimir Domaradzki, profesor de științe politice la Universitatea Lazarski din Varșovia, despre situația Bulgariei: „În Bulgaria, capturarea statului este tolerată de Bruxelles pentru că aici absența statului de drept nu se datorează opoziției față de UE, ci oportunismului. Însă distribuirea fondurilor UE de către elitele politice este posibilă doar dacă robinetul fondurilor este deschis. De aceea, politicienii bulgari preferă să se comporte ca niște guvernatori UE într-o colonie, nu să promoveze o viziune pentru prosperitatea alegătorilor.

Prin urmare, așa cum activiștii anticorupție din Bulgaria se simt abandonați de către UE odată cu acest raport MCV pozitiv care închide ochii la „brigăzile de represalii” ale procurorilor bulgari, la afacerile necurate ale magistraților și la modul autoritar în care este condus Parchetul General doar pentru că guvernul este obedient la Bruxelles, raportul MCV dur în cazul României, la fel și avertismentele Rusiei lui Putin sau criticile Americii lui Trump la adresa României arată un lucru îmbucurător – există încă un stat român.

                                                                                                                  Călin MARCHIEVICI

Sursa: Cotidianul

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*