Atitudini

ROMÂNIA SUB ASEDIU (II)

Motto: „A rosti numele BASARABIA e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Basarabia întreagă ni se cuvine căci e […]

Motto: „A rosti numele BASARABIA e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Basarabia întreagă ni se cuvine căci e pământ drept al nostru cucerit cu plugul, apărat cu arma.”  (Mihai Eminescu)

    Ca urmare a manifestaţiilor de tip fascisto-iredentist organizate de extremiştii maghiari în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna în perioada 10-15 martie a.c., o mână de români adevăraţi, a ieşit la rampă. Tineri, naţionalişti până în măduva oaselor, patrioţi înflăcăraţi şi de-a întregul încreştinaţi, membrii Noii Drepte au mai organizat un miting. De data aceasta la Târgu-Mureş, unde au sărbătorit, alături de alţi participanţi la manifestaţie, 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă.

   Alţi adevăraţi români, foşti colonei ai Armatei Române aflaţi în pragul senectuţii au comemorat, tot la Târgu-Mureş, în Catedrala Mare, 20 de ani de la trecerea la cele veşnice a celui care a fost eroul-martir al neamului românesc, generalul Ştefan Guşă.

 27 martie 2014- Sărbătorirea a 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România la Târgu-Mureş, eveniment organizat de Noua Dreaptă. Naţioalismul- unica soluţie alternativă la redresarea situaţiei dezastruoase create de clasa politică trădătoare. Un nou apel la unitate naţională. Lozinci “Basarabia e România”, „Harghita, Covasna, pamânt românesc”, „România românilor”, „Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti”, „Limba română, unica stăpână”, „Planul nostru de salvare, Victor Ponta la ’nchisoare”, ,, Viitorul României suntem noi!”. Mesajul Noii Drepte Mureş.

    La data de 27 martie 2014 orele 18,00, în Piaţa Trandafirilor din Târgu-Mureş, reprezentanţii organizaţiei Noua Dreaptă au organizat un miting prin care au sărbătorit 96 de ani de la marele eveniment al unirii Basarabiei cu Ţara –Mamă, România.

   Tinerilor dornici de schimbare li s-au alăturat alţi naţionalişti români, trecuţi de vârsta primei tinereţi. Printre cei care au dat curs invitaţiei şi au luat cuvântul s-au numărat Florin Oproiescu, preşedintele Uniunii Vatra Românească, generalul în rezervă Mircea Chelaru, Florin Oproiescu, preşedintele Uniunii Vatra Românească, Lazăr Lădariu, redactorul-şef al ziarului local Cuvântul Liber, Ilie Şandru – preşedintele Forumului Românilor din Mureş, Harghita, Covasna. Din partea Noii Drepte au luat cuvântul Marius Moldovan – liderul Filialei Mureş şi Daniel Ichim, liderul filialei Bistriţa.

  Prima persoană care a luat cuvântul a fost domnul Florin Oproiescu. Ideea centrală a discursului a fost aceea de recuperare; nu doar a Basarabiei, care a fost, este şi va fi pământ românesc, ci şi a României, pentru că “România în acest moment, nu mai este a noastră, aşa cum scandau băieţii, care simt că România nu mai este a noastră “. Domnul Oproiescu a subliniat necesitatea de a se trage un semnal de alarmă clasei politice care s-a detaşat de interesul naţional, vânzându-se puterilor străine. „Suntem aici pentru a ne unii, pentru ca împreună să recuperăm România. Suntem naţionalişti. A fi patriot sau naţionalist în Ardeal este unul şi acelaşi lucru. Naţionalismul adevărat, curat, nu este îndreptat împotriva nimănui. Iar la noi, din păcate, nu se mai gândeşte nimeni “, a mai adăugat dl. Oproiescu, referindu-se la clasa politică.

   Domnul Lazăr Lădariu a ţinut o scurtă lecţie de istorie. Întorcându-se în timp, a vorbit despre pactul Molotov-Ribbentrop din iunie 1944 prin care, cu brutalitate, „s-a tras sârma ghimpată a suferinţei” între fraţii moldoveni, amputându-se o parte din trupul ţării. Domnul Ilie Şandru a adăugat un alt strop de istorie, referindu-se la anul 1812, când „muscalul a pus piatra de hotar la Prut” declanşând calvarul Basarabiei. Ca şi antevorbitorul său, domnul Şandru a adresat tinerei generaţii de a împlinii visul reunificării cu România.

   „Pentru a face un pumn al puterii nu e nevoie de mai mult de cinci degete strânse la un loc în unire şi pentru că voi aţi făcut treaba asta, vă declar centru pulsator de români şi românitate”, aşa şi-a început discursul generalul în rezervă Mircea Chelaru, adresându-se celor prezenţi. Fiind bucuros de faptul că înaintaşii noștri au avut bărbăţie şi viziune naţională,  a subliniat: „Dreptul ereditar istoric al neamului românesc  asupra pământurilor în care s-a născut a produs civilizaţie, un adaus de civilizaţie şi rămâne mai departe un promotor de civilizaţie, de creştinism şi de bună înţelegere iar cei care încearcă să ne răstălmăcească, n-au decât s-o facă în pustele din care au venit. Astăzi, republica Moldova, fals denumită, Basarabia străbună este vremelnic sub administraţie străină. Şi va veni vremea, dragii mei, voi aveţi această obligaţie să aduceţi acasă Basarabia…nu pentru că e un moft, nu pentru că suntem iredentişti, ci pentru că este dreptul nostru naţional lăsat de la Dumnezeu. Toate celelalte popoare trăitoare sunt binevenite atâta timp cât vin cu gânduri de pace”. La finalul discursului, generalul Chelaru a urat participanţilor „gând bun, multă lumină şi pace în suflet”.

manif.Basar.2

   În timp ce membrii Noii Drepte scandau lozinca „Nu există Ţinutul Secuiesc”, a luat cuvântul Daniel Ichim care a declarat că scopul manifestaţiei este acela „de a lua atitudine împotriva iredentismului maghiar care e din ce în ce mai puternic. Vrem ca noi românii să trăim într-o bună comunitate cu ei. Nu cred că vreo minoritate naţională dintr-un stat din lume are atâtea drepturi câte are minoritatea maghiară în România”, a mai adăugat Daniel Ichim. „Este cazul să ne oprim aici cu alte cereri. Aşa cum noi, românii, încercăm să smulgem din rădăcini toată clasa politică şi să o aruncăm la gunoi, aşa ar trebui ca ei, maghiarii, să se delimiteze de UDMR, de Jobbik şi de celelalte partide care nu fac decât rău populaţiei” a conchis liderul bistriţean.

   La finalul manifestaţiei, un tânăr reprezentant al Noii Drepte a dat citire unui mesaj:

   „Camarazi  români, acum 96 de ani, mai exact pe 27 martie 1918, Basarabia se unea cu patria mamă, România. După primul război mondial România redevenea din nou MARE, acea Românie Mare cum trebuie să redevină din nou. Soldaţii care s-au sacrificat în primul război mondial pentru reîntregirea neamului românesc şi pentru libertatea noastră n-au murit ca noi astăzi să fim străini în propria ţară aşa cum suntem astăzi din cauza clasei politice trădătoare şi din cauză că acceptăm să fim călcaţi în picioare de toată lumea.

     Da, acei soldaţi au luptat pentru o Românie independent, însă mai suntem astăzi chiar atât de independenţi. Astăzi suntem doar o colonie într-un imperiu numit UE care încearcă să ne distrugă valorile naţionale şi economia ţării prin marionetele  lor de la putere. Dar eu doresc să spun că nu suntem un popor de mâna a doua, cum afirmă ei şi că va veni acea zi în care ne vom lua ţara înapoi de la aceştia. Români, a sosit clipa în care trebuie să facem înţeles faptul că naţionalismul este singura alternativă şi că aceasta nu presupune ura faţă de vreo altă etnie, dar că aceasta înseamnă promovarea adevăratelor valori, unitatea naţională, o alternativă pentru cei care nu se simt reprezentaşi de vreun partid actual din clasa politică care se află la putere. Din păcate astăzi nu mai avem alternative şi tocmai de aceea, când poporul nu are o alternativă, el trebuie să şi-o creeze singur! Fiind conştienţi de ceea ce se întâmplă în ţară avem datoria să câştigăm încrederea românilor şi să îi trezim ca să lupte alături de noi, pentru că mai presus de noi este ţara, iar ţara suntem NOI!

   Avem datoria să luptăm împreună pentru o schimbare totală şi radical, să înfăptuim o Românie ca soarele sfânt de pe cer, o ţară puternică, astfel încât acela care ne va vizita să renunţe automat la orice prejudecăţi la adresa noastră. Trăiască România! 

 „Sper că românii vor afla adevărul, făcându-i mai buni, mai umani şi mai încrezători în steaua lor” GENERALUL  ŞTEFAN  GUŞĂ – EROU ŞI  MARTIR  AL  NEAMULUI  ROMÂNESC. Comemorarea a 20 de ani de la mutarea la Domnul a generalului Ştefan Guşă şi parastasul din Catedrala Mare din Târgu-Mureş din 29 martie 2014. In memoriam, discursul colonelul în rezervă Eugen Crişan. Testamentul Generalului Ştefan Guşă.

    La data de 29 martie a.c., la iniţiativa unor foste cadre militare trecute în rezervă, la Catedrala Mare din Târgu-Mureş a avut loc parastasul de 20 de ani de la mutarea la Domnul a celui ce a fost eroul-martir al neamului românesc, generalul inginer Ştefan Guşă.

Parastas Gusa1

   Conformându-se întocmai tradiţiei creştine a poporului român, la slujba de comemorare cu caracter funebru a participat un sobor de preoţi condus de Înalt prea Sfinţitul Irineu, arhiepiscopul din Alba – Iulia. Ca un bun păstor, după slujbă, ierarhul a adus un omagiu celui care a fost „un mare şi ilustru OM al neamului românesc, care s-a învrednicit de nemurire”, readucând în memoria celor prezenţi îndemnul Sfântului Apostol Pavel în Epistola către Evrei: „.Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi să le urmaţi credinţa”. Citându-l pe I. Golescu: „Adeseori să-ţi aminteşti de cei mai vestiţi bărbaţi, pentru ca lor să te asemenea”, ierarhul bisericii ortodoxe a vorbit despre moarte, care nu este o trecere în nefiinţă, aşa cum apare prin ziare, ci o detaşare a sufletului de corp, în urma căreia sufletul trece într-o realitate consistentă. După ce i-a felicitat pe „cei cu gând bun şi inimă duioasă”care au organizat parastasul, Înalt prea Sfinţitul Irineu a afirmat că cea mai mare cinstire adusă răposatului este „să-l păstrăm în sanctuarul inimilor noastre, căci iubirea e mai tare decât moartea…să-i ducem flori la mormânt dar mai ales să-i urmăm pilda de dăruire pentru cauza sfântă a neamului dar şi pentru tot ceea ce este frumos şi netrecător”.

   După omagiul adus răposatului şi cuvintele de învăţătură adresate celor prezenţi, a urmat un discurs in memoriam rostit cu emoţie în glas de un coleg şi bun prieten al defunctului general, ofiţerul în rezervă Eugen Crişan. Cunoscându-i bine familia, domnul general Crişan a adus un elogiu curajului şi bărbăţiei celui care „şi-a iubit subordonaţii ca pe propria familie” şi-a iubit cu deosebit respect familia şi şi-a iubit mama, pe care o venera. Deşi avea o sănătate de fier şi nu suferea de vreo boală cronică, Generalul Guşă a trecut prematur în lumea umbrelor, la doar 53 de ani, vârstă la care era în deplină putere de muncă. Boala i-a survenit imediat după evenimentele din decembrie 1989 şi aceasta l-a secerat în timp relativ scurt. I s-a accelerat pentru că a pus pumnul în pieptul furtunii spunând aliaţilor din Est că nu avem nevoie de sprijin militar.

Cunoscându-i bine familia, domnul colonel Crişan a adus un elogiu curajului şi bărbăţiei celui care „şi-a iubit subordonaţii ca pe propria familie”

Domnul general Crişan a adus un elogiu curajului şi bărbăţiei celui care „şi-a iubit subordonaţii ca pe propria familie”.

Prietenul de-o viaţă al defunctului general, şi-a arătat indignarea faţă de publicitatea pe care unele elemente ostile cauzei naţionale i-o fac acestuia: „Este neplăcut să auzi din gura unor politicieni sau mai puţin politicieni, preşedinţi sau mai puţin preşedinţi, asociaţii guvernamentale sau mai puţin guvernamentale că generalul a fost trădător de neam şi ţară”, subliniind necesitatea ca atât istoricii militari cât şi istoricii în general ar trebui să se aplece mai mult asupra evenimentelor din ‚’89 pentru că generalul Guşă merită să fie aşezat în rândul persoanelor care şi-au jertfit tinereţea şi viaţa în slujba patriei”.

În loc de încheiere, reproduc mai jos TESTAMENTUL  GENERALULUI ŞTEFAN GUŞĂ:

    În ziua de 29 martie 1994, la ora 10,30, pe patul de moarte dintr-o rezervă a Spitalului Militar Central Bucureşti, ultimele cuvinte ale generalului Ştefan Guşă au fost „Să nu acceptaţi niciodată aplicaţii străine pe teritoriul patriei noastre.” Apoi a mai rostit cuvintele mobilizarea, graniţele, jurământul. Soţia l-a întrebat: „Tu crezi că va fi război?” Cu un ultim efort, cel care murea (n.a.: avea doar 53 de ani), a mai rostit: „Nu va fi bine deloc.” Apoi a intrat în comă şi, în jurul prânzului a murit. Ţara a pierdut un general, oştirea un comandant de excepţie, iar Armata a II-a de la Buzău şi-a pierdut comandantul”.

 

                                                                                                        Liliana-Delia MORARIU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*