Opinii

S-ar putea…

  De mai mulți ani, plutocrația globală pare hotărâtă să impună Noua Ordine Mondială întregii Lumi. A băgat (și bagă) […]

 

De mai mulți ani, plutocrația globală pare hotărâtă să impună Noua Ordine Mondială întregii Lumi. A băgat (și bagă) bani în aparate de propagandă imense, a susținut (și susține) regimuri care erau (și sunt) mână în mână cu forma globalistă de sclavie modernă numită corporatism, iar acolo unde a considerat (și consideră) necesar, a ostilizat (și ostilizează) mase populare formate din oameni cu o capacitate de judecată redusă împotriva ordinii de drept și a conviețuirii sociale consfințită prin reguli.

E posibil, însă, ca toate eforturile acestea să fie, într-un viitor nu prea îndepărtat, zadarnice. Și ca, pe principiul bumerangului, grenada să îi explodeze plutocrației ahtiate după atotputernicie direct în față. E posibil să nu mai treacă mult și lucrurile să scape de sub controlul plutocraților, iar planurile lor să fie date peste cap de factorul existențial care reglează lumea asta încă de la începuturile ei: de imprevizibil. În fața neprevăzutului, orice management al riscului va avea efect zero. Și, din controlul asupra situațiilor, plutocrații – cu toate mijloacele de care dispun – s-ar putea trezi, în te miri ce locuri ale planetei, cu mulțimi distructive de nestăpânit, care vor face praf și pulbere totul în cale.

Anarhia s-ar putea generaliza și s-ar putea întinde ca o pecingine peste mapamond, creând ad-hoc, din nimicul viermuielii, lideri conjuncturali, cărora – funcție de umorile mulțimilor – le vor urma alți lideri conjuncturali. Încleștările între hoarde ar putea fi la ordinea zilei, răspândindu-se cu rapiditate, iar armatele, dacă ar interveni, n-ar face decât să înrăutățească lucrurile și să scoată din oamenii atinși de răzvrătire tot ce e mai rău. În fața ideii de supraviețuire, orice fărâmă de umanitate ar putea dispărea, cei mai slabi ar putea pieri primii, cei mai puternici s-ar putea radicaliza la maximum și s-ar putea beli între ei. În fine, de la anarhie la haos nemaifiind decât, vorba aceea, un pas, după ferfenițarea iremediabilă a civilizației, oamenii s-ar putea întoarce la îndeletnicirea lor dintâi: la viața pe cont propriu…

                                                                                                                             Florin MATEI

PS: Azi, o Revoluție Franceză, pe calapoadele moderne de acum, ar avea asupra Lumii un impact înmiit față de 1789. Iar o Comună din Paris, un impact așijderea față de 1871.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*