La fel de cunoscut pentru na­raţiunile complexe ce amestecă intrigi sexuale, drame familiale şi un umor negru cât se poate de particular, cât şi pentru preferinţa sa recurentă pen­tru anumiţi actori em­blematici, odată cu "La Piel Que Habito"/"Pielea în care trăiesc", un thriller cu accente suprarealiste,

Sămbătă seară, după două tururi de scrutin, s-a decis şefia masoneriei româneşti. Scaunul lui Chirovici a fost adjudecat de Radu Bălănescu, care a devenit Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România. Bălănescu, directorul Spitalului pentru copii Grigore Alexandrescu şi şef al catedrei de Chirurgie Ortopedie Pediatrică din cadrul Facultăţii de Medicină, este, din 2006, Pro Mare Maestru al marii Loji Naţionale din România şi membru de onoare al mai multor Loji din ţară - Lafayette, Leonardo da Vinci, Novus Ordo, Pitagora, Cavalerii Sfântului Gheorghe, Cavalerii Luminii. Medicul Radu Bălănescu, noul şef al masoneriei, va trebui să se reprofileze pe chirurgie estetică şi să taie în carne vie, dacă nu vrea să fie asociat cu oamenii lui Chirovici şi mai ales cu mânăriile acestora, via oligarhia rusofilă reprezentată de Patriciu şi Vîntu, „fraţi“ în rele care ar trebui să-şi găsească un loc onorabil de trai în comun la Loja Jilava.

Red. plt.mj. C.R. D-RTVR 39 -345 f/v

Pe garduri, în ziare, la radio, la televizor şi, cum se spunea într-un banc din acei ani, chiar şi prin  fierul de călcat introdus în priză, lătrăii regimului se întreceau în a tămâia ceea ce era înjurat pe la toate colţurile.

Motto: „Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva mi-a dat peste mâini".

Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi este considerat cel mai mare sculptor român şi este, cu siguranţă, cel mai cunoscut la nivel planetar. A adus contribuţii covârşitoare, pe plan mondial, la înnoirea limbajului artistic prin abordarea avangardistă a viziunii tridimensionale în artele plastice. El este cel de-al cincilea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi, născut la data de 19 februarie 1876 în Hobiţa Gorjului. Sculpturile lui Brâncuşi au constat, la începutul carierei sale, mai ales în reprezentări clasice ale formei umane. În timp, a preferat să combine partea geometrică cu ceea spirituală în lucrările sale, eliberând sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii. A căutat absolutul de-a lungul timpului în lucrările sale, fapt dovedit prin însăşi opera „Coloana infinitului".

Revista CURENTUL INTERNAŢIONAL apare la Detroit, S.U.A., şi se difuzează pe tot teritoriul Statelor Unite şi Canada. D-l director Ştefan Străjeri a dorit să aniverseze, între 1-4 oct. a.c., un deceniu de apariţie neîntreruptă, în comuna natală, Pojorâta, din dulcea Bucovină - ocazie cu care a prezentat şi mesajul d-nei Gabriela Mihalache, fondatoarea revistei.

1. AUTOBIOGRAFIE

M-am născut la 24 februarie 1947, în satul Mihai Viteazul, comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi. În 1949, tata, care luptase pe frontul antihitlerist, a fost împroprietărit cu 5 ha, în satul Dâlga-Gară, comuna Dor Mărunt, judeţul Călăraşi – sat în care locuiesc şi acum părinţii mei.