Atitudini

Senatorul Valer Marian o pune la zid pe Laura Codruța Kovesi

                                        […]

                                         

 

 

                                                DECLARAŢIE POLITICӐ

 

Titlu: FONFLEURI PRIPITE ȘI NEAVENITE ALE MINISTRULUI JUSTIȚIEI

În ultimele zile doamna ministru al justiției, Raluca Prună, a făcut o serie de declarații care exced dispozițiilor legale și sunt în vădită contradicție cu declarații anterioare ale sale, făcute înainte și după învestirea sa la Ministerul Justiției, stârnind vii controverse în mass-media, în mediile justiției și în rândul opiniei publice, referitor la numirea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), după expirarea mandatului actual al doamnei Laura Codruța Kovesi în luna mai a.c.

Astfel, cu ocazia audierii sale de către comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului în data de 16.11.2015, în vederea învestirii în funcția de ministru al justiției, fiind întrebată ce criterii va avea în vedere pentru propunerea procurorilor șefi, în contextul luptei anticorupție, doamna Raluca Prună a răspuns că procedura numirii procurorilor șefi este prevăzută de lege, dar, dincolo de aceasta, poate da asigurări că, în cazul în care va primi votul de încredere va sigura un proces transparent de selectare a procurorilor șefi. Cu titlu de exemplu, doamna Prună a afirmat că profesionalismul, reputația profesională, onestitatea și lipsa oricărui fel de suspiciune asupra persoanelor vizate sunt principalele criterii pe care le va lua în considerare.                                                                                                                            

Iar, în cursul lunii decembrie 2015, fiind întrebată într-un interviu acordat ziarului România Liberă dacă ia în calcul o prelungire a mandatelor pentru procurorul șef al DNA și pentru procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), actualul ministru al justiției a făcut o declarație corectă, inspirată și motivată: „Ar fi neserios din partea mea să mă lansez în speculații cu privire la prelungirea sau nu a unor mandate. Sigur, ca principiu, am spus că legea dă posibilitatea reînvestirii unei persoane, însă iarăși cred că societatea românească este, la acest moment, destul de antagonică și cred că o procedură – vorbesc ca principiu – de reînvestire a unei persoane care a facut dovada unei bune administrări, dovadă de integritate și profesionalism, ar expune acea persoană criticii unei părți din societate. Eu înțeleg din motive de transparență să fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performanță, astfel încât să fiu împăcată cu propunerile pe care le pun pe masa CSM-ului și, finalmente, pe masa președintelui. Nu voi face o procedură complicată, pentru că la aceste funcții de conducere în parchete nu vorbim de concursuri. Am obligația morală, și am să fac asta, să merg personal în țară, la curțile de apel și la parchetele de pe lângă curțile de apel să-i încurajez pe cei integri și foarte buni să-și depună candidatura”.

Cu mai puțin de o săptămână înaintea bilanțului DNA, respectiv în data de 19.02.2016, într-un interviu acordat B1TV, referitor la numirile care vor avea loc în acest an în funcțiile de procuror general al PICCJ și de procuror șef al DNA, doamna ministru Prună s-a sucit și s-a aplecat aproape total în privința doamnei Laura Codruța Kovesi: „Funcția devine vacantă la mijlocul lunii mai. Legea prevede posibilitatea reînvestirii. Mă gândesc că e absolut logic ca cineva care a avut rezultate care sunt cuantificabile statistic, reies din bilanțul anual, trebuie să nu fim ipocriți și să ne jucăm de-a procedura. Aștept bilanțul DNA. Toate datele mă determină să cred că ceea ce am de făcut e un lucru simplu. Să aplic legea și să reînvestesc pe procurorul șef”. În schimb, în ceea ce privește numirea procurorului general al României, ministrul justiției a făcut precizarea că „integritatea a devenit un criteriu eliminatoriu”.

Doamna ministru Prună s-a menținut pe aceeași linie la ședința de bilanț a DNA din data de 25.02.2016: „Ca ministru al justiției, înțeleg să iau act de performanța susținută a DNA, să-mi asum funcția pe care o am și să aplic dispozițiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului șef al DNA”. Doamna Prună a persistat a doua zi la Cluj Napoca, unde a participat la bilanțul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, declarând că propunerea sa de reînvestire în funcția de procuror șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi este „singura soluție de bun simț”. Fiind întrebată dacă a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre reînvestirea doamnei Kovesi, doamna Prună a răspuns că a avut „o discuție în general privind procedura, dar nu a fost una specifică, cu privire la activitatea doamnei Kovesi”.

Consider că recentele declarații ale ministrului justiției sunt nu numai pripite și neavenite, dar sunt și contradictorii în raport cu declarațiile sale din perioada noiembrie-decembrie 2015 și cu poziția exprimată săptămâna trecută de Președintele României, care este decidentul în materie, și nefundamentate în raport cu dispozițiile legale în materie. Astfel, în mesajul adresat Parlamentului în data de 22.02.2016, președintele Klaus Iohannis a făcut următoarele precizări: „Anul acesta nu este unul de competiţie doar pentru mediul politic, ci şi un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou Procuror General, expiră mandatele conducerilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, de asemenea, se vor desfăşura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.        În acest context, ţin să subliniez câteva aspecte. Sper că vom avea şi în această zonă o competiţie serioasă şi o dezbatere aşezată, în care să primeze valoarea, performanţa şi onestitatea. …… În ceea ce mă priveşte, ca Preşedinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces şi nu mă voi limita la un rol formal. Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate”. Iar, după bilanțul DNA, fiind întrebat de jurnaliști dacă o va numi pe doamna Laura Codruța Kovesi pentru un nou mandat de procuror șef la DNA, președintele Iohannis a preferat tăcerea, demonstrând că a înțeles mai bine decât doamna ministru Prună proverbul strămoșesc că tăcerea e uneori de aur.

Spre deosebire de ultimele declarații ale ministrului justiției, precizările președintelui Iohannis sunt în deplină consonanță cu dispozițiile articolului 54 alineatul 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție (devenit între timp procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – n.n.), adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestuia sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii,         dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Licențiată în drept și în filozofie, dar practicantă pasageră a dreptului (4 ani de avocatură în Baroul București și în jur de un an de asistență la cabinetul europarlamentarului Monica Macovei, a(l) cărei emul(ă) s-a declarat), doamna ministru Prună a demonstrat prin ultimele sale declarații că stăpânește mai bine filozofia dreptului decât aplicarea legii. Prin afirmațiile făcute cu privire la reînvestirea doamnei Kovesi de către domnia sa în funcția de procuror șef la DNA, doamna Prună s-a antepronunțat și a uzurpat atribuțiile Președintelui României, care este singurul factor decident abilitat să numească sau să reînvestească o persoană într-o asemenea funcție judiciară. Conform dispozițiilor legale enunțate, doamna Prună poate doar să propună. Pe de altă parte, dacă ar fi citit cu atenție dispozițiile legale în materie, doamna Prună ar fi trebuit să rețină că reînvestirea este o posibilitate, nu o obligație. Asta, și ca să nu fim ipocriți și să nu ne jucăm de-a procedura, vorba doamnei ministru.

În calitate de parlamentar, jurist de profesie și fost procuror, consider că, la numirea procurorului șef al DNA, nu numai că trebuie respectată procedura prevăzută de legea în materie, dar și că această procedură trebuie realizată în mod transparent, în conformitate cu criteriile enunțate și asumate de doamna ministru al justiției cu ocazia avizării numirii sale în această funcție de către comisiile de specialitate ale Parlamentului (profesionalism, onestitate, lipsa oricăror suspiciuni asupra persoanei vizate), pentru următoarele motive:

I. Doamna Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcțiile de conducere pe care le-a deținut până în prezent (procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – două mandate, procuror șef al DNA – un mandat) fără să existe o procedură transparentă, care să fie bazată pe criterii fără echivoc.                                     

1. În anul 2006 doamna Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcția de procuror general al PICCJ de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției, Monica Macovei, care a inițiat în prealabil modificarea, prin asumarea răspunderii guvernamentale, a procedurii de numire prevăzută de Legea nr. 303/2004, care statua numirea procurorilor șefi de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, procedură aplicabilă în majoritatea statelor Uniunii Europene.

După mai mulți ani, doamna Monica Macovei a afirmat că a propus-o pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror general al României în urma unei selecții riguroase, dar nici domnia sa nici altcineva nu a oferit vreun detaliu în acest sens. În realitate Laura Codruța Kovesi a fost numită în această înaltă funcție judiciară pe criterii clientelare, în baza unor relații de colegialitate și de prietenie cu anumiți decidenți ai guvernării din perioada respectivă. Mai exact, și nu cred că a fost o pură coincidență în urma așa-zisei selecții riguroase, Laura Codruța Kovesi a fost colegă de an și de grupă la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca cu ex-premierul Emil Boc, șeful politic al doamnei Macovei, și cu judecătoarea Monica Niculescu, în perioada respectivă șefa de cabinet a doamnei Macovei și concubină a purtătorului de cuvânt al acesteia, jurnalistul Dan Tapalagă (referitor la care Traian Băsescu a afirmat, spre finalul ultimului său mandat prezidential, că dădea ordine unui procuror general). Pe de altă parte, tatăl doamnei Laura Codruța Kovesi, Ioan Lascu, fost procuror șef al Parchetului Mediaș timp de 30 de ani (din care 20 de ani în timpul regimului comunist), se afla în relații apropiate cu politicianul Vasile Blaga, minstru de interne și secretar general al PDL în perioada respectivă, prin intermediul unui prieten comun din Mediaș, deputatul Florin Muntean, lider local al PDL, ulterior director general al Societății Naționale Transgaz (care l-a promovat apoi director adjunct la această societate pe fratele Laurei Codruța Kovesi, Sergiu Lascu).

2. În anul 2009 doamna Laura Codruța Kovesi a fost reînvestită în funcția de procuror general al României de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției, Cătălin Predoiu (asupra căruia au fost exercitate presiuni în acest sens de la Comisia Europeană de la Bruxelles), în pofida opoziției aproape totale a Consiliului Superior al Magistraturii, unde au fost înregistrate cinci voturi împotriva acestei renumiri în funcție și doar un vot pentru.

3. În anul 2013 doamna Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror șef al DNA în urma unui troc politic între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, care a fost mediat de fostul consilier prezidential și ministru PDL, Elena Udrea, și a fost impulsionat de Comisia Europeană de la Bruxelles și de unele ambasade occidentale de la București, îndeosebi de ambasada SUA.

II. Reputația profesională a doamnei Laura Codruța Kovesi comportă unele discuții și ridică unele semne de întrebare.                                                                                                           

Conform unor profesori și colegi de-ai săi de la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai, Laura Codruța Kovesi a fost o studentă mediocră. La numirea sa în funcția de procuror general avea vârsta de 33 de ani și o experiență de 10 ani în profesia de procuror, activând în această perioadă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu și la structura locală a DIICOT, fără să se remarce prin rezultate sonore, prin performanțe deosebite.

Fostul președinte Traian Băsescu a motivat la finalul periplului său prezidențial că ar fi numit-o procuror general al României pe necunoscuta Laura Codruța Kovesi întrucât i s-a spus că ar fi avut cel mai bun randament în soluționarea cauzelor în calitate de șefă a DIICOT Sibiu. Afirmația nu este acoperită în realitate pentru că pe anul precedent numirii sale în funcție, respectiv pe anul 2005, structura DIICOT Sibiu s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unități de profil, situându-se astfel în a doua parte a clasamentului național întocmit pe baza criteriilor de performanță profesională.

În anul 2011, în timp ce deținea funcția de procuror general al României, doamna Laura Codruța Kovesi și-a luat doctoratul în drept la o facultate de mâna a doua (Facultatea de Drept a Universității de Vest Timișoara), cu o lucrare de o valoare științifică discutabilă și pentru care a fost acuzată de plagiat, la care a avut ca îndrumător științific un profesor de modă nouă, Viorel Pașca, fost procuror șef comunist al județului Timiș, cunoscut drept coleg și prieten cu tatăl său Ioan Lascu.

Nimeni nu contestă performanțele DNA sub șefia doamnei Laura Codruța Kovesi dacă le privim prin prisma numărului și funcțiilor politicienilor (miniștri, parlamentari, președinți de consilii județene, primari), magistraților și înalților funcționari publici arestați, trimiși în judecată și condamnați pentru fapte de corupție. Ultimul bilanț al DNA, respectiv bilanțul pe anul 2015, a avut caracterul cel mai triumfalist din istoria acestei instituții. Acest bilanț comportă însă discuții sub mai multe aspecte. În primul rând, rezultatele obținute în anul 2015 au fost comparate cu rezultatele obținute în anul 2013, deși ar fi trebuit să fie comparate cu rezultatele pe anul precedent, respectiv pe anul 2014. În al doilea rând, procurorul șef al DNA a uzitat formulări statistice incorecte pentru a capta atenția publică. De exemplu, a afirmat că în anul 2015 „au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri decât acum doi ani”, fără să precizeze că în anul 2013 a fost trimis în judecată doar un ministru, pentru ca opinia publică să înțeleagă această creștere exponențială. De asemenea, a afirmat că în anul 2015 au fost trimiși în judecată „peste 100 de primari și de președinți de consilii județene”, deși ar fi trebuit să precizeze distinct numărul de primari și numărul de președinți de consilii județene, în condițiile în care numărul total al președinților de consilii județene este de 41.

În al treilea rând, procurorul șef al DNA nu a prezentat procentul de achitări înregistrat în cauzele proprii în anul 2015. În acest sens, nu putem trece cu vedere că, potrivit bilanțului pe anul 2014, DNA a înregistrat un procent de achitări de peste 10%, ceea ce înseamnă că unul din zece inculpați trimiși în judecată a fost considerat nevinovat de justiție. Este enorm dacă avem în vedere că celelalte parchete din țara noastră au înregistrat un procent de achitări de numai 1% în anul respectiv sau că în ultimii ani ai regimului comunist era admis un procent de achitări de maximum unu la mie. Nu putem trece cu vederea nici faptul că DNA a acordat preeminență și a soluționat cu celeritate în ultimii ani sesizările înregistrate „cu sprijinul logistic al SRI”, în timp ce sesizările cetățenilor, dar și ale unor instituții importante ale statului (Guvern, ministere, prefecturi) sunt tergiversate cu anii, fiind de multe ori mușamalizate.

În fine, nu putem trece cu vederea telejustiția excesivă practicată de doamna Laura Codruța Kovesi, pe care a patentat-o în România în primul său mandat de procuror general, sub auspiciile ministrului Monica Macovei și consilierului Dan Tapalagă, și care a culminat cu direcționarea nelegală către presă de stenograme rezultate din interceptări, declarații de martori și chiar rechizitorii. Prin această telejustiție excesivă, fără precedent în Uniunea Europeană, s-a urmărit nu numai câștigarea încrederii și sprijinului opiniei publice, ci și influențarea instanțelor care judecau cererile de arestare sau rechizitoriile DNA.

III. Din păcate, și asupra onestității doamnei Laura Codruța Kovesi se ridică mai multe semne de întrebare.

Există indicii serioase, inclusiv mărturii ale unor foști subalterni, că, în perioada în care deținea funcția de procuror general al României, Laura Codruța Kovesi i-a favorizat pe foștii consilieri prezidențiali Elena Udrea și Theodor Stolojan în dosarul Alro, în care firele afacerii de înaltă corupție politică duceau spre președintele Traian Băsescu. De asemenea, există indicii serioase că, în aceeași perioadă, Laura Codruța Kovesi l-a favorizat pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, într-un dosar în care a fost cercetat pentru un accident de circulație comis pe bulevardul Ștefan cel Mare, în fața stadionului Dinamo, în seara zilei de 21.09.2009, în timp ce conducea un autoturism de serviciu, după ce și-a sărbătorit ziua de naștere într-o locație a SRI, împreună cu tânăra șefă a Parchetului General, care l-a acompaniat în mașină. Este o realitate de netăgăduit că, în timpul celor două mandate de procuror general al României, funcție în care avea și atribuția de coordonare a DNA, Parchetul General și DNA nu au instrumentat niciun dosar cu privire la frauda de peste patru miliarde de euro înregistrată în perioada respectivă la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Semne mari de întrebare ridică și faptul că, de când este procuror șef al DNA, această instituție nu a instrumentat niciun dosar împotriva foștilor săi promotori și protectori politici Traian Băsescu, Emil Boc și Vasile Blaga, deși la adresa acestora au fost lansate în ultimii ani mai multe acuzații pentru fapte de corupție, dintre care cea mai gravă este utilizarea în campaniile electorale din 2009 și 2012 de bani negri obținuți din afacerile Microsoft și ANRP. Cel mai strident este cazul fostului premier Emil Boc, la adresa căruia există inclusiv sesizări ale Corpului de control al primului ministru Victor Ponta privind implicarea sa în acte de corupție în cazul Cluj Arena și în cazul Drumului Județean Răchițele-Ic-Ponor, care trece prin localitatea sa natală. De asemenea, sub șefia sa, DNA nu a finalizat niciun dosar de corupție împotriva fostului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, un alt apropiat al ex-președintelui Traian Băsescu, acesta fiind inculpat și trimis în judecată de o structură locală curajoasă a DIICOT (Brașov).

Semne și mai mari de întrebare ridică faptul că, de când este procuror șef al DNA, nu a fost demarată nicio anchetă privind devalizarea Fondului Proprietatea, poate cea mai mare devalizare din istoria României, estimată la peste zece miliarde de euro, fond la care a deținut funcția de președinte al consiliului de administrație fostul ambasador american la București, Mark Gitenstein, cunoscut drept un susținător și un apărător fervent al doamnei Kovesi. Suspectă este atitudinea DNA și în cazul fraudelor și faptelor de corupție de zeci de milioane de euro constatate la Societatea Națională Transgaz Mediaș pe perioada 2009-2013, printr-un raport al Corpului de control al primului ministru Victor Ponta întocmit în martie 2014, în urma căruia au fost adresate DNA un număr de 15 sesizări penale împotriva reprezentanților Transgaz, printre care s-au numărat directorul general Florin Muntean, prieten apropiat al tatălui procurorului șef al DNA, și directorul adjunct Sergiu Lascu, fratele procurorului șef al DNA. Deși au trecut aproape doi ani de la constatarea și sesizarea faptelor, DNA nu a dat semne vizibile că ar intenționa să soluționeze dosarele privind marea companie națională din orașul natal al doamnei Laura Codruța Kovesi. Referitor la acest caz este de reținut că fostul procuror șef al DIICOT, Alina Bica, a declarat săptămâna trecută în fața instanței de judecată, cu ocazia audierii într-un dosar în care a fost arestată și inculpată pentru fapte de corupție, că motivul pentru care a intrat în vizorul DNA este că în urmă cu patru ani a deschis o anchetă la Transgaz, care îl viza pe fratele lui Laura Codruța Kovesi, Sergiu Lascu.

IV. Asupra doamnei Laura Codruța Kovesi planează și alte suspiciuni care nu o recomandă pentru un nou mandat de procuror șef al DNA                                                       

Prima suspiciune este legată de influența mare pe care o are asupra sa generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, șeful de facto al principalului serviciu de informații din 2006 până în prezent. Foști subalterni, dar și judecători, avocați, politicieni și jurnaliști au afirmat că, sub șefia doamnei Laura Codruța Kovesi, atât Parchetul General cât și DNA au devenit anexe ale SRI. Unii dintre ei au fost șocați când l-au văzut pe generalul Coldea în biroul doamnei Kovesi, cu pălărie texană pe cap și stând cu picioarele ridicate pe masă, gest ostentativ menit să arate cine este șeful. A două suspiciune este că fostul președinte Traian Băsescu și fostul ministru al justiției Monica Macovei ar avea în continuare influență asupra actualului procuror șef al DNA.

O a treia suspiciune este legată de dosarul de corupție în care au fost arestați, trimiși în judecată și condamnați, inclusiv pentru trafic de influență, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicușor Florin Apostu, primul său îndrumător profesional, și omul de afaceri milionar Ilie Carabulea, amândoi prieteni apropiați ai tatălui său Ioan Lascu, referitor la care au rezultat indicii de complicitate din stenogramele de la dosar, dar nu a fost anchetat în cauză.

A patra suspiciune este legată de modul dubios în care, precum tatăl fostului ministru Monica Macovei (fost magistrat bolșevic și nomenclaturist ceaușist), tatăl său a obținut în chirie o casă naționalizată în timpul regimului comunist, în timp ce deținea funcția de procuror șef al Procuraturii locale Mediaș, pe care a cumpărat-o ulterior în baza Legii nr. 112/1995, și de modul dubios în care a obținut în ultimul deceniu, printr-un intermediar, cu concursul primăriei și justiției locale, o altă casă naționalizată, care a fost deținută în chirie și apoi cumpărată de soții Ilie și Doina Spineanu, care au fost evacuați din aceasta cu trei ani în urmă. Menționez că cele două case au fost construite în sistem duplex, pe strada Sondorilor din municipiul Mediaș, la nr. 12 și 14, și s-au aflat înainte de naționalizare în proprietatea fraților Johann Krestel și Hanz Krestel, care au plecat definitiv în Republica Federală Germania înainte de 1989.

O ultimă și importantă suspiciune este aceea că doamna Laura Codruța Kovesi ar aspira să candideze la funcția de Președinte al României în anul 2019, când ar urma să-i expire al doilea mandat de procuror șef al DNA, și că ar putea uza de această funcție atât pentru a-și face imagine și notorietate, cât și pentru a-și elimina potențiali adversari politici.

Pentru considerentele expuse, solicit primului ministru Dacian Cioloș și președintelui Klaus Iohannis să-i pună în vedere doamnei ministru al justiției să respecte, în litera și în spiritual lor, dispozițiile articolului 54 alineatul 1 din Legea nr. 303/2004 și să organizeze o procedură de selecție riguroasă și transparentă a procurorului șef al DNA, conform criteriilor enunțate și asumate cu ocazia audierii sale de către comisiile de specialitate ale Parlamentului înaintea învestirii în funcție, pentru a asigura astfel egalitatea în fața legii prin aplicarea aceleiași unități de măsură ca în cazul selecției organizate pentru ocuparea funcției de procuror general al României.                                    

Solicit Biroului Permanent al Senatului să o convoace cât mai urgent pe doamna ministru Raluca Prună în plenul Senatului, la „Ora ministrului”, pentru a oferi explicații cu privire la declarațiile sale contradictorii și neavenite referitoare la numirea viitorului procuror șef al DNA.      În caz de neconformare, propun inițierea unei moțiuni simple împotriva  ministrului justiției pe tema numirii viitorului procuror șef al DNA.                  

Solicit Consiliului Superior al Magistraturii să dispună Inspecției Judiciare să efectueze verificări cu privire la suspiciunile care planează asupra activității și conduitei doamnei procuror șef Laura Codruța Kovesi referitor la soluționarea sau nesoluționarea dosarelor menționate în prezenta declarație.                                                                                            

Solicit domnului ministru al Educației și Cercetării să dispună reverificarea acuzațiilor de plagiat formulate cu privire la lucrarea de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi, precum a procedat recent în cazul fostului premier Victor Ponta.                             

Nimeni nu este de neînlocuit! Cred că atât în DNA, cât și PICCJ, DIICOT și în structurile teritoriale ale parchetului există procurori profesioniști și integri, asupra cărora nu planează nicio suspiciune de partizanat sau de vasalitate, care pot să mențină DNA la aceleași standarde de performanță.                                                                                                                     

 

                                                                                                      Senator Valer Marian

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*