Cadran international

Sfârșit de epocă sau o repetiție pentru adevăratele crize?

  Ordinea mondială bazată pe valorile și principiile occidentale face fața cu greu unei pandemii. Germania a acuzat un act […]

 

Ordinea mondială bazată pe valorile și principiile occidentale face fața cu greu unei pandemii. Germania a acuzat un act de „piraterie”, după ce 200.000 de măști care trebuiau să ajungă în țară, venind din Thailanda, au ajuns în SUA . SUA au refuzat să trimita echipamente medicale în Canada, cea cu care este împreună în renegociatul acord de liber schimb NAFTA. Apoi, într-o primă fază, Germania și Franța au refuzat să trimită ventilatoare și măști în Italia. Între timp, China, o altă țară campioană  a liberului schimb, a început să controleze strict echipamentele medicale pe care le exportă, însă, cu toate controalele, Cehia, Olanda, Spania și Turcia au returnat aceste echipamente pentru că ceea ce primisera era defect. Și Pakisnatnul, partenerul chinezilor de pe Noul Drum Maritim al Mătăsii, a anuntat ca a primit măști din China confecționate din lenjerie de damă.

Lucrurile nu stau bine nici la aprovizionarea cu reactivi pentru testele coronavirus. Israelul a redus numărul de teste din acest motiv, iar Germania a naționalizat o fabrică producătoare. India a ezitat îndelung să permită exportul pe mai departe de hidroxiclorochină. India este cel mai mare producător al substanței. Cât despre China, țara unde a fost delocalizată industria farmaceutică a Vestului, aici totul depinde de bunăvoința politică a conducerii de la Beijing dacă aceste produse vor ajunge să salveze vieți în țările în care au fost patentate.

        Nimeni nu-și face planuri de călătorie pentru 90-150 de zile

Liberul schimb s-a prăbușit. S-a prăbușit odată cu el și transportul aerian. Peste o treime din flota mondială stă la sol. The Wall Street Journal arată că măsurile administrației SUA de a injecta sute de miliarde de dolari în susținerea companiilor aeriene și a constructorilor de avione nu poate valora mare lucru, câtă vreme se estimează că aceste companii nu vor avea pasageri timp de luni și luni de zile. Avioanele lumii stau la sol, iar ziarul financiar american scrie că în rezervoare se introduc substanțe speciale pentru a se evita apariția algelor. „Nimeni nu va merge cu avioanul în următoarele 60 de zile.”, spune vicepreședintele American Airlines Group. „De fapt, nimeni nu își face vreun plan să zboare în următoarele 90-150 de zile.” Companiile mici sunt și mai expuse. Asta va însemna falimente masive. Șeful Wizzair a declarat pentru WSJ că avioanele stau la sol și că salariile angajaților au fost înjumătățite. Avioanele care mai decolează efectuează transporturi cargo medicale sau reușesc să mai reptarieze membri ai câte unei misiuni diplomatice.

„Ne putem imagina pentru următoarele luni o lume în care toți sunt testați și se vor întoarce la o viață relativ normală doar cei ce au dobândit imunitate. Poate vom purta brățări sau un certificat de imunitae pe telefonul mobil. Imaginați-vă cum ar fi ca guivernele să emita asemenea certificate de imunitate, care să fie singurele care să-ți permită să călătorești dintr-o țară în alta, să faci afaceri.”, spune un manager de fond cu capital de risc din SUA. Ideea „certificatelor de imunitate”, altfel bine primită de companiile aerienhe, a fost vehiculată chiar de ministrul britanic al Sănătății. Însă el a admis că nu sunt valabile până acum dovezi științifice care să ateste că toți cei care s-au îmbolnăvit de această gripa au dobândit imunitate.

    Revenirea la vechea mormalitate va fi, de multe ori, imposibilă

Libera circulație a intrat în colaps. Granițele sunt inchise, inclusiv în Spațiul Schengen. Guvernele încearcă să direcționeze rezervele către consumul casnic în întreaga lume. Iar tot mai mulți analiști consideră că, după această criză, niciun guvern nu-și va mai putea asuma costul politic de a decide ca țara să se bazeze pe lanțuri de aprovizionare globale (ca și până acum), pentru că produsele ar fi mai ieftine cu câteva procente. În plus, un articol publicat de unul dintre analiștii Rabobank (Olanda), arată că produsele se vor scumpi, căci vor fi fabricate tot mai mult în Occident, se vor scumpi și pentru că va veni o criză dura și se vor scumpi o dată în plus pentru că fiecare guvern va avea în vedere crearea de stocuri pentru o nouă potențială criză.

Guvernele, marile companii și IMM-urile vor încerca să revină la modul obișnuit de administrare și de business, însă acest lucru va fi de cele mai multe ori imposibil.

                          The Atlantic: Vine Revoluția!

Iar presa financiară internațională spune același lucru. Financial Times scrie că vor fi necesare reforme radicale, care să schimbe direcția politicii occidentale din ultimii 40 de ani, că guvernele vor trebui să aibă un rol mai mare, că serviciile publice vor fi tratate ca mediu major de investiții, nu precum niște găuri negre (ca până acum), că piața muncii va reveni din nou sub reguli mai stricte (în locul dereglementării lor în favoarea angajatorilor), că se vor introduce taxe pe avere mai mari și un salariu minim universal.

The Altalntic scrie că „Vine Revoluția!” și face o comparație între Revoluția Franceză și cea care mocnește acum în SUA. Bloomberg publică un articol sub titlul „Acesta este sfârșitul capitalismului vestic așa cum îl știm”.

Presa liberală care până mai ieri lăuda virtuțile globalizării și ale ordinii mondiale „bazate pe reguli” începe să observe dezechlibrele structurale, financiare și economice ale acestei lumi și să estimeze că este foarte puțin probabili ca oamenii care se vor întoarce în lume după luni de zile de izolare, fără loc de muncă, fără rezerve financiare, să mai accepte aceste dezechlibre. Este puțin probabil că resursele economice vor mai fi canalizate către PIB, către bugete, către reducerea de deficite sau către lumea finanțelor și nu către sănătate, utilități publice și către știință.

      Trilioane pentru „war on terror”, milioane pentru „war o virus”

American Conservative consideră că, după săptămânile dramatice ce urmează în SUA și după un al doilea potențial val al epidemiei, în toamnă, va fi imposibil de evitat o dezbatere în SUA pe tema cheltuielilor militare. De ce? Pentru că, în 2019, Forțele Aeriene din Afganistan au primit din partea SUA 4,9 miliarde de dolari, adica de 7-8 ori mai mult decât ceea ce același guvern al SUA a alocat pentru cercetare și prevenție în domeniul bolilor infecțioase sau de 3 ori mai mult decât guvernul a investit în combaterea consumului de opioide (iar Afganistanul este cel mai mare producător mondial de opiu, cel care umple buzunarele și alimentează insurgența din țară).

Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA, aflat acum în prima linie a focului, a primit 834.000 de dolari, în timp ce Egiptul a primit din partea SUA 1,4 miliarde de dolari sub forma de asistență internațională, din care 90% s-au dus către armata egipteană incapabilă să lupte cu milițiile islamiste din peninsula Sinai.

Nu scapă atenției nici industria farmaceutică americana, în mare parte delocalizată în China și India. American Conservative arată că taxarea dură a acestor companii a alimentat o parte din războiul SUA împotriva terorismului în ultimele doua decenii – 6.000 de miliarde de dolari.

Criticii abordării de mai sus nu sunt puțini. Unul dintre ei este șeful puternicului Council on Foreign Relations de la Washington. Richard Haas scrie pe Twitter că a vorbi despre ajutoarele militare și despre fondurile pentru sănătate înseamnă a compara mere cu pere. „Putem și trebuie să dezbatem cât de înțelept a fost ce am făcut în Afganistan, Irak, Libia, etc, dar chiar dacă ajungeți la concluzia că a fost o nebunie, să știți că am avut suficienți dolari pentru a ne pregăti pentru această pandemie. Problema este ca nu am făcut nimic, pentru că nu a fos considerată o prioritate.”, scrie Haas. Haas este contrazis însă de The Nation, care scria că, în 2017, comunitatea militară de informații din SUA a întocmit un raport despre amenințarea unei noi gripe și despre lipsa ventilatoarelor, a măștilor.

„Însă acesta este un raționament doar parțial valid. El nu face decât să apere o situație gravă pe care o trăim chiar acum. Odată ce această criză se va încheia, mulți americani vor avea acest sentiment – dacă nu îl au deja.”, scrie American Conservative despre argumentul șefului Consiliului pentru Relații Internaționale. „Dacă este o parte plină a paharului, este că rănile psihice și psihologice ale bolii vor obliga Washingtonul să se privească în oglindă și să înceapă un proces de reflecție despre cum națiunea a fost lăsată deoparte. Ar fi o pierdere uriașă să nu învățăm din această lecție.”

              O repetiție pentru adevăratele crize?

Și mai este o lecție de învățat din această criză. Un blog ecologist scrie că, „în multe feluri, putem vedea virusul ca pe o repetiție pentru crizele pe care le vom vedea în următorul deceniu, pe măsură ce ne vom transforma întregul sistem pentru a ajunge la zero emisii de carbon”. „Am văzut că guvernele și companiile pot lua decizii curajoase cu rapiditate și determinare, pentru a sprijini transformări rapide de comportament și pentru a asigura rezistența societății (…) Covid-19 a făcut ca guvernele, organizațiile și companiile să-și reorganizeze în mod radical modelele de operare. Ar putea asta să ducă la noi forme de afaceri, colaborare și investiții?” Nu știm. Însă, la finalul pandemiei, în criza economică, socială, politică ce se anunță, va fi legitim să ne punem întrebarea dacă nu cumva am fost fără să știm actori într-o mare repetiție planetară pentru crize mult mai grave ce vor veni în următoarele decenii.

                                                                                            Călin MARCHIEVICI, Cotidianul

1 Comment

  1. gheorghe

    Ecologistii oricum se roaga la mama Gaia; pentru ei – psihopati de factura mai colorata, … nu chiar toti… – piara toti oamenii ca sa le traisca lor imaginara zeita a Pamantului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.