Colimator

Singurul sponsor al Partidului secuilor este un român din Constanţa

Singurul finanţator privat pe 2012 al Partidului Civic Maghiar este un român, constănţean, care probabil are ambiţia să intre în […]

Singurul finanţator privat pe 2012 al Partidului Civic Maghiar este un român, constănţean, care probabil are ambiţia să intre în istorie ca singurul finanţator de seamă al Partidului Civic Maghiar (PCM), formaţiunea înfiinţată pe ruinele Uniunii Civice Maghiare în 2008, şi care militează deschis pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Faptul că singurul finanţator al unei organizaţii secuieşti este un român reprezintă o culme a ridicolului politicii autonomist-iredentiste promovate de formaţiunile maghiare şi secuieşti.

Potrivit datelor de la Monitorul Oficial, Ştefan Lucian, preşedinte de federaţie sportivă (apolitică prin statut) a vărsat pe 23.05.2012 suma de 25.000 RON în conturile PCM, fiind singura donaţie de seamă primită de acest partid din partea unei persoane fizice.
Federaţia Romană de Karting, condusă de Ştefan Lucian se declară o structură sportivă de utilitate publică, autonomă, neguvernamentala, apolitică şi fără scop lucrativ. Este interesant şi demn de luat în seamă de către organele legii faptul că şeful unei federaţii sportive, declarat apolitice, varsă bani unui partid politic, ce militează deschis pentru autonomia teritorială a României pe criterii etnice. În urmă cu nişte ani, naşterea Partidului Civic Maghiar a stârnit ceva agitaţie. Serviciile de informaţii americane consemnau reacţiile viitorului consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, senatorul Peter Eckstein Kovasc, care s-a dus glonţ, în 2008, la Ambasada SUA să-l toarne pe marinar că strică nişte combinaţii ale UDMR, sprijinind formarea unui „partid secuiesc” – PCM. Notele ajunse publice via wikileaks sunt savuroase – fie şi pentru că ne oferă o perspectivă comparativă asupra artei turnătoriei la Înalta Poarta. Nu diferă cu nimic pe palierul abjecţiei şi scârboşeniei politicienii români de sifonarii de origine maghiară.
Notele informative trimise de la Ambasada SUA de la București către Washington consemnau reacția nervoasă a lui Eckstein care „l-a descris pe președintele Traian Băsescu ca fiind „nașul” PCM; Băsescu a promovat crearea unui nou partid ca răzbunare pentru faptul că UDMR a ales să rămână în alianța cu PNL în Guvernul Tăriceanu și ca modalitate de a diviza electoratul maghiar la vot. Eckstein a recunoscut că PCM este mai puternic în județele Harghita și Mureș, dar a precizat că UDMR are o capacitate mobilizatoare mai mare și candidați mai cunoscuți în alte fiefuri maghiare din Transilvania. Întrebat despre puterea celor două partide, Eckstein a presupus că UDMR va obține, cel mai probabil, aproximativ două treimi din votul maghiarilor; că PCM va primi cealaltă treime rămasă. Eckstein a recunoscut că apariția PCM a radicalizat ambele partide etnice ale maghiarilor deoarece amândouă se luptă acum pentru votul maghiarilor cerând o autonomie mai mare. Eckstein a spus că, din cauză că ambele părți realizează faptul că nu pot trece pragul de 5 la sută necesar pentru reprezentarea parla­mentară dacă merg singuri, negocierile dintre UDMR și PCM privesc aspecte practice cum ar fi cine sunt candidații și cum poate fi evitată o competiție care ar putea slăbi ambele partide.“

Eckstein confirma radicalizarea maghiarimii prin activarea PCM
Pe fond Eckstein, preferatul de mai târziu al lui Băsescu, spunea că apariția PCM a radicalizat maghiarimea și ca sporit șansele „îndesirii“ listei de candi­dați în scopul obținerii unor rezultate mai bune la alegeri, ceea ce s-a și întâmplat.“ Genialii“ sfătuitori ai lui Traian Băsescu, care l-au încurajat să susțină crearea PCM nu aveau firește acces la notele informative ale Amba­sadei SUA și i-au propus președintelui o „strategie“ complet idioată.
Singura contestație la adresa apariției acestei formațiuni ridicole a venit din partea unor jurnaliști.
Partidul Civic Maghiar a luat naștere sub forma Uniunii Civice Maghiare, fondată oficial în ianuarie 2004. La un an de la constituire, UCM a anunțat că dorește înregistrarea ca partid politic, sub numele de Partidul Civic Maghiar (PCM), pentru a participa la alegeri. În 2005, UCM a fost atenționat de președintele Traian Băsescu în legătură cu pretențiile abuzive ale autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc. La 2 decembrie 2005, președintele declara că încercarea de speculare a soluțiilor propuse de România pentru rezolvarea problemelor din Kosovo și Transnistria cu aplicare pe teritoriul României face parte din abuzurile politice. Șeful statului spunea că lideii maghiari fac o „mare confuzie” între situația României și cea a statelor ex-iugoslave sau a Transnistriei și le recomanda acestora să citească cu mai multă atenție Constituția României și legislația românească înainte de a solicita declararea autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc (județele Covasna, Harghita și Mureș). Inițiativa transfor­mării în partid a UCM a fost continuată și în 2006 și în 2007. Conducerea UCM a depus la sfârșitul lui noiembrie 2007 documentele pentru înscrierea Partidului Civic Maghiar, iar Tribunalul București a amânat de două ori pronunțarea, invocând motive procedurale, ultima amânare datând din 10 ianuarie 2008.

Partidul Civic Maghiar – înregistrat în dispreţul total al legii, cu liste false de semnături
Așa numitele motive procedurale erau legate de faptul că presa a descoperit că absolut toate documentele de înregistrare ale PCM erau falsificate. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie a cerut anularea înregistrării Partidului Civic Maghiar după ce a fost sesizat de către subsemnatul printr-o plângere penală „Împotriva tuturor persoanelor fizice aflate în componența organelor de conducere ale entității juridice Partidul Civic Maghiar, precum și împotriva altor persoane a căror identitate nu este cunoscută, pentru cercetarea și constatarea săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 CP., fals intelectual prev. de 289 CP, fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 CP, uz de fals prev de art. 291 C P, falsul în declarații prev. de 292 CP, falsul privind identitatea prev. de 293 CP, precum și pentru infracțiunile prevăzute de legea specială 677/2001“.
O altă contestație a fost înaintată către Tribunalul București, Curtea de Apel București, instanță fiind notificata asupra neconstituționalității înregistrării ca partid a PCM: „Subsemnatul, George Roncea, depun prezenta, Contestație, împotriva înregistrării ilegale/neconstitu­ționale a formațiunii autointitulate Partidul Civic Maghiar, cererea judecată de Tribunalul București la 29 ianuarie 2008. Contestația mea este întemeiată pe dispozițiile art 2, 3 și 4 ale Legii partidelor politice nr.14/2003 și ale Constituției, potrivit cărora nu pot fi înregistrate formațiunile care au ca scop declarat programatic „statutar“ auto­nomia teritorială pe criterii etnice, caracterul statului unitar și indivizibil, integritatea teritorială a României – art.1-14, art.30 alin.7, art.40 alin.2 din Constituția din 1991, revizuita. Mai mult, potrivit art.152 din Constituție, dispozițiile constituționale privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al Statului Român nici nu pot fi supuse revizuirii.
În condițiile în care dispozițiile legii partidelor politice, pe cale de interpretare și [defectuoasă] aplicare, lasă loc înregistrării unui asemenea partid, declarat pentru autonomie teritorială și formarea de enclave segregaționiste pe teritoriul unui stat de drept din Uniunea Europeană – apreciez că prevederile Legii partidelor politice sunt neconstituționale din perspectiva articolelor menționate. Aceste prevederi din legea română a partidelor politice, dacă permit apariția de forme separatiste pe criterii entice, discriminatorii, contra­vin și dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului cât și Tratatului de Aderare – astfel ca problema nu este de ordin intern, a României, este o problemă europeană, care nu poate fi trecută cu vederea din cazua consecințelor pe care le poate atrage.“
În pofida evidențelor și a probelor, vicepreședintele Tribunalului București și-a pus apostila pe înregistrarea formațiunii secuiești.

Invocarea „precedentului“ Kosovo
Ulterior înregistrării Partidul Civic Maghiar , s-a lansat în campania electorală promiţând autonomia așa zisului Ținut Secuiesc, deși președintele, public cel puțin susținea că nu încurajează mânăria. În fapt lucrurile stăteau cu totul altfel. Organizațiile maghiare și-au reactivat în 2008 pretențiile autonomiste, încurajate de „modelul Kosovo“.
În contextul în care la ultimul recensământ s-au recunoscut drept secui doar 264 de etnici mai aparte în județele Covasna – Harghita și având în vedere că singurul susținător al PCM este un român din județul de baștină a lui Traian Băsescu, este de un ridicol absolut existența unor formațiuni cu pretenții autonomiste. Pe fond însă nu e ungurii și secuii care se tot agită  sunt principala amenințare ci corupția unor autorități ale statului român, generându-se treptat o „problemă maghiară“ la noi numai și numai din cauza nerespectării legii.
Spre exemplu stema așa zisului Ținut Secuiesc  a fost consfințită prin semnă­tura și prin contribuția lui Cristian David și Calin Popescu Tăriceanu, în 2007, care s-au grăbit să acorde privilegii speciale celor 264 de secui atât de preocupați de secesiunea Ardealului. În cazul lui Tăriceanu știm că este vorba de slăbi­ciunea pentru bani, Curentul dezvăluind numeroase date despre legăturile acestuia cu Rudaș Erno, cunoscut agent al Budapestei, încă de dinainte de ’89. În cazul celor din Constanța care sprijină  PCM, probabil este vorba doar de efectele insolației prelungite.

George RONCEA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*