Cadran international

Situația din Siria: Ofensiva turcă, retragerea americanilor și sacrificarea kurzilor

  Mai nimeni nu înţelege ce se întâmplă în Siria. Trump vine cu o retorică ieftină, turcii îşi văd de […]

 

Mai nimeni nu înţelege ce se întâmplă în Siria. Trump vine cu o retorică ieftină, turcii îşi văd de treabă în timp ce toată lumea se uită cu perplexitate într-o zonă din care nu se mai înţelege nimic. Aparent doar. În realitate treburile sunt cât se poate de simple.

Trebuie să fii tare prost astfel încât să crezi că vreuna din părţile implicate în conflict face ceva de capul ei. Da fapt, oamenii s-au pus la masă, s-au înţeles şi acum implementează noua paradigmă. Într-adevăr, decizia de retragere luată de Trump a deranjat multă lume la Washington, iar întreaga retorică şi tot nisipul aruncat în ochii publicului e menit a masca adevăratele probleme. Să trecem totuşi la realităţile din teren şi să punem treburile pe un făgaş logic.

Aşadar, în primul rând, realitatea din teren ne arată că cei care au vrut să părăsească zona sunt americanii. De ce-au făcut-o e cumva logic: pur şi simplu nu mai pot susţine cheltuielile. În condiţiile în care debarcarea lui al-Assad a eşuat şi fragmentarea Siriei nu se mai face, staţionarea trupelor americane acolo e un nonsens. Marii supăraţi sunt mahării din industria apărării care astfel îşi vă comenzile subţiate, dar nici Bugetul SUA nu prea mai face faţă pretenţiilor lor. De asemenea, trebuie subliniat că retragerea SUA a fost una negociată cu ruşii. Bazele americane sunt protejate până când sunt părăsite. Americanii sunt lăsaţi să-şi strângă echipamentele sau, dacă e vorba de echipamente greu de mutat, sunt lăsaţi să şi le distrugă. Imediat după ce părăsesc bazele locul le este luat de armata rusă. Aşa s-a întâmplat la Manbij, loc de unde există filmări publice cât se poate de relevante.

Să trecem acum la Turcia. De ce au început ofensiva? Din două motive. În primul rând pentru a-şi asigura o zonă de securitate între ei şi zonele controlate de kurzi. În al doilea rând, doresc să mute refugiaţii sirieni de pe teritoriul Turciei. Astfel, împuşcă doi iepuri dintr-o lovitură: pe de o parte trasează un teritoriu „curăţat” cu rolul de centură de securitate, iar de partea cealaltă se asigură de funcţionalitatea centurii populând-o cu refugiaţi paşnici şi cunoscuţi de forţele turce de securitate. De asemenea, mută problema refugiaţilor de pe teritoriul naţional şi o transformă într-o problemă internaţională.

De partea cealaltă a baricadei, armata lui al-Assad s-a aliat oficial cu kurzii. A făcut-o pentru a se asigura că turcii nu depăşeşc teritoriul negociat. Probabil vom mai auzi de conflicte, dar acestea vor fi locale şi generate de mici neînţelegeri. Însă n-am nicio îndoială că rezultatul final va fi cel negociat.

Este interesantă prezenţa Rusiei, atât cu trupe cât şi cu echipament serios. Ruşii sunt aliaţii oficiali ai regimului sirian, dar se află şi într-o apropiere vizibilă de Turcia lui Erdogan. Rolul lor în toată acţiunea recentă a Turciei e unul de mediator. Este, cred, cât se poate de clar că nu vom vedea confruntări între ruşi şi turci, la fel cum nu cred că vom vedea direct între armata siriană şi turci. Singurii care sunt împinşi la sacrificiu sunt kurzii, rămaşi cumva cu fundu-n baltă.

Aici ar trebui să reflectăm serios asupra situaţiei. În tot conflictul sirian, kurzii au fost pionii de sacrificiu ai americanilor. Unchiul Sam le-a promis ţară şi ei au fost împinşi la sacrificiu în momentul în care Statul Islamic le-a scăpat de sub control năvlegilor de la CIA. Au luptat eroic, însă acum, „misiunea” lor fiind terminată, sunt lăsaţi efectiv în bătaia vântului. Armata siriană îi împinge la sacrificiu în confruntări cu armata turcă, iar turcii îi termină programatic, distrugându-le infrastructura. Astfel, statul lor mult visat – implementat de SUA şi de orientare pur marxistă! – se clatină puternic. În mod sigur, la terminarea conflictului, realitatea politică îi va regăsi pe kurzi la fel de împărţiţi între cele trei ţări cum au fost de la jumătatea secolului XX până în prezent. Aviz celor care cred balivernele cu americanii cei fideli aliaţilor!

                                                                                                                     Dan DIACONU

1 Comment

  1. nic

    Curvele, curvasaria, definesc democratia…..!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*