Observator

Soarele Floridei, tenisul și antidecrețica

  Motto: „Noi, tinerii, avem nevoie de modele mai mult ca orice. Iar dumneavoastră, domnule președinte – și aici vorbesc […]

 

Motto: „Noi, tinerii, avem nevoie de modele mai mult ca orice. Iar dumneavoastră, domnule președinte – și aici vorbesc în numele tuturor colegilor mei din TNL – sunteți un model pentru noi toți. Sibiul a devenit reperul administrațiilor din România, nu ați făcut niciun compromis în întreagă cariera dumneavoastră politică, în respectarea unor principii precum onestitatea, integritatea și corectitudinea, sunteți unul dintre cei mai respectați lideri europeni, ați apărat democrația în România când era dur atacată și ați făcut ca țara noastră să fie apreciată și respectată în NATO și UE! Și, ce ne place nouă cel mai mult: sunteți cel mai rău coșmar al PSD!… Ne bucurăm să avem un președinte așa COOL alături de noi…” (Mara Mareș, șefa TNL, la Școala de vară a tinerilor liberali, Venus, 14 septembrie 2019)

                                             Ce urmează?

Păi, a avut primul său guvern stând agăţat de tragedia din COLECTIV, cu cheţii (Notă „Justițiarul”: Pe partea ventrală a fiecărui inel, râma are câte 4 perechi de peri scurți și aspri, îndreptați înapoi, numiți cheți) bine înfipţi în dezastru, Klaus întinzând în cel mai imoral mod posibil arcul tensionat al acestei dureri peste limitele acceptabile. În fapt, nu a făcut altceva decât ceea ce a făcut şi cu diaspora, atunci când „s-a ales”, în primul său mandat: a separat un subiect sau un actor cu rol politic de TOT RESTUL ŢĂRII. Şi ŢARA LUI a început să conțină doar post-COLECTIVI, așa cum la alegeri a fost alcătuită doar din DIASPORENI. Apoi a conținut doar ANTICORUPȚI, apoi doar ROMÂNII MEI, care nu eram noi. ȚARA LUI nu a fost nicidecum UN ÎNTREG, căci el niciodată nu s-a adresat întregii populații.

Să ne amintim că imediat după alegerile din noiembrie 2014, primul lui gest propagandistic a fost să ofere, târâind după sine o frumoasă coadă stufoasă formată din reporteri, o tabletă unei fetiţe cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate. N-a fost în stare să-i spună fetiței vreo câteva cuvinte calde, deoarece Dan Mihalache uitase să i le scrie pe manșetă. Așa că a stat preț de câteva secunde pe canapea, stânjenit dar conștient că trebuie să se facă poza oficială – deci a răbdat, cu nenumăratele sale măsele strânse, supliciul filmării publicitare. Apoi a oferit un concert de colinde salvatorilor, medicilor, pompierilor, familiilor victimelor de la COLECTIV… Oare pentru că-i iubea din suflet? Care suflet? Sau exact pentru faptul că i-au dăruit un guvern pe care să-l şurubărească noaptea, înainte de culcare? Dacă ciobanii furioşi, zgâlţâind gardurile Parlamentului cam în aceeași perioadă, ar fi fost cei care i-ar fi făcut cadou noul guvern, cu ei ar fi ascultat de Crăciun colinde şi ar fi aprins candele la stână, de sufletul câinilor ciobăneşti pe cale de dispariţie…

Așa că acum, fiind din nou alegeri, ȚARA LUI este deocamdată doar PENELEUL. Iar tânărul PENELEU e „dragii mei” și e exponentul României normale – adică a acelei normalități în cadrul căreia o duduie ca Mara Mareș, autoarea celebrului îndemn la mătrășirea „maturilor” din propriul partid („Ghid de nesupunere civică. Generaţia Y şi Z… se aude? A spus-o şi Iohannis… haideţi în politică să facem mai mult şi mai bine! Decreţeii nu vor reuşi!” ) scris cu mult curaj pe 2 mai 2018 și șters cu la fel de mult curaj o zi mai târziu, îl poate pupa în fund nestăvilit pe președinte, spunându-i celui binecunoscut publicului sub denumirile de „ficus”… „dulap”… „robot”, că-i COOL, dar nu în sensul de pietroi rece și insensibil, cum ne-am putea aștepta, ci în sensul de superpietrou… pardon, supererou! Și deoarece Klaus avea deja șepcuță de la Trump, Mara s-a gândit, poetic, să-i dea luʹ supererou/ un tricou! Să vedem acum cine-i dă șortul de campanie și șosetele flaușate… Ca să se aleagă.

Și o să se aleagă, n-aveți grijă. Iar primul lucru pe care-l va face în calitate de președinte în al doilea mandat al unei Românii normale, va fi s-o taie în Florida, într-o binemeritată VACANŢĂ PREZIDENŢIALĂ , după atâta efort electoral. De ce credeţi că va face asta? Ca să nu-şi piardă antrenamentul la tenis, după cum ne mărturiseşte finul său, Marius Vecerdea, care în virtutea calității de fin „al cui trebʹe” a încercat pe 19 iunie 2019 să se facă și el președinte pe unde mai erau locuri, adică la Federația Română de Tenis. Ia să vedem: „Klaus Iohannis merge în Palm Beach aproape în fiecare an, de când este primar. Acolo s-a produs de fapt şi marea apropiere dintre noi. Mai exact, în vara lui 2010, mi-a spus că nu poate să vină la antrenament în următoarele două săptămâni pentru că merge în vacanţă. L-am întrebat unde, iar el mi-a spus scurt: SUA. Din nou, l-am întrebat unde, iar el mi-a spus: Florida. Nici atunci n-a vrut să detalieze şi l-am mai întrebat o dată unde, iar el mi-a spus: Palm Beach. Culmea, acolo trebuia să merg şi eu în aceeaşi zi, pentru că soţia mea urma să nască primul nostru copil la o clinică din Palm Beach. I-am spus că nu anulăm orele de tenis şi ne vedem pe teren în SUA. Şi aşa a şi fost. După tenis l-am dus la spital s-o vadă pe fetiţa mea şi atunci l-am pus în faţa faptului împlinit. Eu şi soţia mea, care e de origine slovacă, hotărâsem de mult să botezăm copilul în religia ei, evanghelică, din întâmplarea şi religia lui Iohannis. I-am spus că nu cunoaştem alt naş evanghelic şi nu ne poate refuza. A acceptat şi a botezat-o pe cea mica.” (CLICK.ro, 2 decembrie 2014)

Putem remarca laconismul desăvârşit al președintelui Klaus în relaţia cu finul. Trei întrebări pentru un răspuns de trei cuvinte, la rândul său împărţit în trei. Cuvinte puține dar ambiții mari pe tânărul Vecerdea! Însă putem remarca, în treacăt, și faptul că Ion Țiriac, deși nu e finul cuiva, l-a bătut totuși la scor (32 de voturi la 11) în alegeri pe protejatul nașului de la Cotroceni. Nu mă mai întreb de ce totuși 11 dintre cei 46 de votanți l-au ales pe finu’… adică, mă-nțelegeți, nici măcar nu sugerez că or fi fost și ăia cu „papaNAȘU-n suflet”…

De ce v-am spus toată această poveste despre cum „soarele și tenisul /întărește ficusul” sau cam așa ceva, că nu-mi amintesc rima? Păi, cred că am propus acestă temă de reflecție deoarece din ambele exemple e bine să reținem că Mara Mareș are perfectă dreptate: tânăra generație penelisto-tenismenă reușește într-adevăr, atât pupatul între fesele prezidențiale cât și nepotismul sportiv cu mult mai suculent aplomb și mult mai vibrant decât depășiții și retrograzii „decreței”!

                                                                                                         Luminița ARHIRE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*