Puncte de vedere

Statul, cel mai mare dușman al cetățeanului român

  În anii ’80, românii au început să fie tot mai împovărați și, desigur, îl înjurau pe Ceaușescu. Îmi aduc […]

 

În anii ’80, românii au început să fie tot mai împovărați și, desigur, îl înjurau pe Ceaușescu. Îmi aduc aminte de trei situații:

– scumpirea tuturor produselor și serviciilor;

– instituirea „taxei de celibat” (greșit numită în acest fel), plătită de cei în vîrstă de peste 30 sau 35 de ani (nu mai țin minte exact) care, căsătoriți sau celibatari, nu aveau copii;

– au început să fie reținute sume de bani de la cei care obțineau venituri, nu numai salariați, cum spunea legea, dar de pildă și de la avocați, vărsați în contul unor întreprinderi, unde aceștia deveneau proprietari sau acționari, nici asta nu-mi mai amintesc exact ce deveneam (desigur, avocați cotizau la unitățile fără profit, activiștii cotizau la unitățile cu profitul cel mai mare).

Una dintre primele acțiuni întreprinse de Petre Roman a fost restituirea ultimelor sume reținute în acest scop. Mulți s-au bucurat pentru cele cîteva mii de lei pe care i-au primit înapoi. Dar scopul a fost altul: oamenii muncii, nemaifiind proprietari (sau acționari), adunările oamenilor muncii au fost desființate și înlocuite cu CA-uri și AGA, împînzite cu incompetenți corupți, care au început falimentarea unităților la care fuseseră trimiși să le conducă. Oamenii muncii, singurii care aveau interesul păstrării locului de muncă, nu mai aveau nici o putere.

Nimeni dintre cei care au această posibilitate (pe care din păcate eu nu o am), nu se gîndește să-l ancheteze pe Petre Roman pentru inițierea distrugerii industriei și agriculturii din România, nici pentru devalizarea bugetului și rezervelor de stat. Rezerva valutară (cred că erau 3 miliarde $) a început să se subțieze, pînă la dispariția totală; rezervele de aur de la BCR au început să se subțieze și ele în urma restiturii aurului ridicat către țiganii care nu putuseră să îl justifice (sau către urmașii acestora); ajutoarele externe primite după revoluție (cca. 1 miliard $) au dispărut și ele; creanțele pe care le avea România față de alte state (cca. 2,5 miliarde $ – îmi cer scuze, dar dupa aproape 30 de ani nu pot să mai ofer cifre exacte) au fost cedate unor „băieți deștepți”, fiii unor „tați deștepți”, care s-au angajat să restituie statului român 10 % din valoarea încasată, restul rămînîndu-le lor. Încetul cu încetul, în România au început să fie create marile averi.

Iar Petre Roman a făcut ca România, o țară atît de bogată atît la propriu cît și la figurat, să devină din nou datoare la FMI.

Da, sub Ceaușescu, au fost împovărați. Însă am fost împovărați (fără să știm de ce) pentru a scăpa de dobînzile enorme pe care eram nevoiți să le plătim „prietenilor” de la FMI. Banii pe care îi pierdeam noi, mergeau la bugetul de stat sau la întreprinderile românești, ajutau țara să meargă, este adevărat, cu greu, dar să meargă înainte.

Astăzi, sîntem împovărați pentru ca banii din buzunarele noastre să treacă în buzunarele mafiei.

Încă de după revoluție (să folosesc termenul tradițional), România a căzut pradă mafiei incipiente, mafia creată sub Ion Iliescu. Iliescu spunea despre el, pe bună dreptate, că este „sărac, dar cinstit”. Sînt de acord, a fost cinstit, dar la umbra acestui stejar cinstit, mafioții creșteau mai ceva decît ciupercile după ploaie. Erau însă mafioți români, care după schimbarea de regim din 1996 puteau fi anchetați, trimiși în judecată, judecați și condamnați iar prejudiciul enorm deja produs să fi fost recuperat.

Dar cine să facă asta? Cine să fi vrut asta?

Sub Emil Constantinescu, corupția a devenit euro-atlantică și din acel moment, nu se mai putea face dreptate în țara asta, din foarte multe motive. Eu sînt de acord că fiecare are dreptul la propriile simpatii, așa cum eu îi simpatizez pe Mareșal, pe legionari, pe ceilalți patrioți, dar ca să îți transpui propriile simpatii externe, în lipsa unui referendum, peste un întreg popor, asta nu este în regulă.

Cei aleși prin vot de poporul român să conducă țara, au fost cei care prin legi, prin OG, prin OUG, prin HG, prin ordine de minister sau de autorități naționale, au ridicat, piatră cu piatră, cetățile mafiilor românești care sînt multe: mafia din sănătate, mafia bancară, mafia asigurărilor, mafia furnizorilor străini de utilități cu „puii” ei, mafia „băieților destepți”, mafia din turism, mafia din justiție (da, da, nu vă mirați, mafia din justiție!) și altele născute și crescute prin grija mafiei politice.

Îmi amintesc din nou cuvintele lui Sorin Ovidiu Vîntu, la prima sa apariție televizată, cred că în 1998 sau 1999, invitat de Marius Tucă. După părerea lui Vîntu, în România luarea de mită trebuie să fie redenumită comision si să fie oficializată iar traficul de influență trebuie redenumit lobby și să fie oficializat. Marius Tucă și stăpînul său se pare că agreau aceste propuneri.

După decembrie 1989, unii se străduiau să își consolideze puterea pe care o obținuseră prin trădare, crime și minciună (așa după cum cine trădează o dată, va mai trăda, aceștia, cei mulți recrutați de KGB și GRU, au trecut apoi de partea CIA și Mossad – alții, fuseseră deja recrutați de alte servicii străine), alții militau în stradă pentru continuarea revoluției. Dar alții, „băieții deștepți”, părinții unor viitori „băieți deștepți”, s-au pus pe făcut averi.

Sînt multe de spus cum a început îmbogățirea lor, unii jefuind econonomia românească, alții jefuind românii (după 1996, au fost nevoiți să împartă jaful cu „investitorii” străini).

Să vă povestesc ce s-a întîmplat după ce fără nici o motivare, Petre Roman s-a grăbit să abroge legea „ceaușistă” a patrimoniului cultural național? Să vă povestesc cum „băieții deștepți” de la ONT au cîștigat pe degeaba zeci de milioane de dolari după ce același Petre Roman a dat românilor dreptul de a cumpăra, mi se pare, 60 de dolari la curs oficial, ceea ce presupunea ca vreo 15 milioane de români să vină la București și să se pună la coadă la BRCE, singura care putea să vîndă valută? Să vă povestesc cum alți „băieți deștepți”, fiii unor „tați deștepți și cu funcții“ cîștigau prin intervenții făcute la părinții lor sume enorme pentru aprobarea împrumuturilor în valută dorite de noile firme particulare românești la „fixing”? Să vă povestesc despre cum după ce Nicolae Văcăroiu a contingentat exportul de cherestea, a doua zi a modificat actul normativ într-un fel în care cei deștepți au fost anunțați imediat, dar proștii nu?

După cum vedeți, mai am multe de scris.

                                                                                                   Dan Cristian IONESCU

PS – Anunț pe această cale administrația blocului 24 din Calea Văcărești că aștept în continuare răspunsul la cererea mea de a mi se restitui banii pe care mi i-a încasat, fără să-mi explice de ce, pentru escrocheria legată de avertizoarele de gaz într-o garsonieră care are gazele oprite de mult timp. Dacă nu îmi răspund la cerere și la întrebările puse, încep să cred adevărate zvonurile pe care le-am auzit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*