Editorial

Tacere deplină în privinta datoriei istorice a Germaniei fată de România

De un an de zile de la descoperirea şi prezentarea de către cercetătorul român stabilit în Elveţia Radu Golban a unor documente ce atestă o datorie istorică a Germaniei faţă de România calculată în prezent la circa 19 miliarde de euro, autorităţile de la Bucureşti nu vor să întreprindă nicio măsură sau să ofere răspunsuri concrete despre această ipoteză. ">
<p style="text-align: justify;">De un an de zile de la descoperirea şi prezentarea de către cercetătorul român stabilit în Elveţia Radu Golban a unor documente ce atestă o datorie istorică a Germaniei faţă de România calculată în prezent la circa 19 miliarde de euro, autorităţile de la Bucureşti nu vor să întreprindă nicio măsură sau să ofere răspunsuri concrete despre această ipoteză.

Până în prezent MAE, MFP, BNR sau Administraţia Prezidenţială nu s-au înghesuit să rezolve această problemă şi, mai mult, au oferit de fiecare dată răspunsuri abstracte şi trimiteri tipice „de la Ana la Caiafa”. Radu Golban a declarat pentru „Curentul” că s-a lovit mereu de uşi închise, fiind refuzat de către autorităţi din motive pe care nu le poate înţelege, deşi se află în posesia unor documente de arhivă care pot susţine această problemă şi în plan juridic. „Concret, este vorba de trei petiţii adresate Preşedintelui României, care a delegat spre analiză problema către BNR şi către Ministerul Afacerilor Externe, respectiv Ministerul Finanţelor Publice”, ne-a spus cercetătorul. El ne-a relatat că prima petiţie a fost trimisă în luna iunie 2010 către Administraţia Prezidenţială şi s-a soldat cu răspunsuri prea puţin mulţumitoare. De aici, petiţia a fost redirecţionată către Ministerul Afacerilor Externe (MAE). A urmat şi o petiţie direct către MAE, al cărui răspuns a venit prin intermediul lui Octav-Dan Paxino, ministru consilier în cadrul MAE, care a afirmat – la rândul său – că a cerut BNR o poziţie cu privire la această problematică.
Cercetătorul ne-a mai spus că în paralel cu eforturile făcute pe lângă instituţiile enumerate mai sus din România, el a continuat demersurile şi în Parlamentul german, acolo unde, prin intermediul doamnei Ulla Jepke (partidul Die Linke), au fost interpelate pe marginea acestui subiect şi autorităţile germane. „Deşi guvernul Germaniei a invocat faptul că Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României şi Reich-ul German (23.03.1939) a fost ratificat de Germania după 1.09.1939 (dar s-a admis că a produs efecte juridice chiar din momentul semnării şi aplicării sale, conform dorinţei explicite a părţilor contractante formulate în art. 5), acest aspect nu neagă şi nici nu blochează perspectivele recuperării datoriei Germaniei faţă de România. Mai mult, prin răspunsul dat, se remarcă faptul că Germania nu a interpretat textul Tratatului de Pace de la Paris (1947) în defavoarea României”, a adăugat Golban. El este de părere că răspunsul acesta poate fi interpretat şi ca o posibilitate de aşezare la masa tratativelor din partea celor două părţi implicate în această afacere. Radu Golban ne-a mai povestit că a încercat să ridice această problemă inclusiv guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a promis că va verifica această problemă. „Pentru ca domnia sa (Mugur Isărescu – n. red.) să se poată pronunţa asupra problemei, i-am pus la dispoziţie informaţiile privind cazul Elveţiei, care este extrem de similar cu cazul României, ambele state fiind încadrate în modelul Uniunii de Cliring European de la Berlin”, a completat cercetătorul. Acesta a mai spus că a cerut de nenumărate ori „în petiţiile adresate instituţiilor din România să se expună această problemă într-un cadru coerent şi instituţionalizat, respectiv desemnarea unei structuri care să supervizeze legitimitatea acţiunilor ce se întreprind”. În ciuda acestor petiţii şi chiar şi a unei solicitări de presă a ziarului „Curentul” către BNR, această instituţie precum şi celelalte mai sus-menţionate nu dau niciun semn că sunt dispuse la vreo formă de dialog, preferând să ţină această afacere sub o discreţie totală, vecină cu muşamalizarea.

Mădălin NECŞUŢU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.