Colimator

Tembelizare prin mâncare

Tembelizare prin mâncare. Mâncarea proastă, prostește! Fast-foodul, dulciurile cu zahăr rafinat şi mezelurile de proastă calitate scad inteligenţa, spun specialiştii. […]

Tembelizare prin mâncare. Mâncarea proastă, prostește!

Fast-foodul, dulciurile cu zahăr rafinat şi mezelurile de proastă calitate scad inteligenţa, spun specialiştii. Iar pe fondul crizei financiare, tot mai mulţi români pun aceste produse pe masă.
Alimentaţia joacă un rol crucial în dezvoltarea creierului în primii ani de viaţă, însă ea continuă să fie importantă şi la vârste adulte. „Activitatea mentală, gândirea, comportamentele noastre se află sub controlul neuromediatorilor a căror biosinteză depinde şi de alimentele pe care le consumăm”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

                             Românii aleg alimentele în funcţie de preţ

Potrivit specialistului, foarte puţini români sunt interesaţi de calităţile nutriţionale ale alimentelor pe care le mănâncă. „Criteriile în decizia de a cumpăra un aliment sunt preţul şi calităţile senzoriale, adică gustul, mirosul şi modul în care este ambalat”, precizează prof. dr. Mencinicopschi.

                      Grăsimile „rele” afectează membrana neuronilor

A fost demonstrat că demenţele, boala Parkinson, depresiile, schizofrenia şi multe alte tulburări mintale au la origine un aport insuficient de acizi graşi esenţiali, cum sunt acizii Omega 3, care se găsesc în peşte şi în fructele de mare. Organismul nostru nu poate produce aceşti acizi care formează şi protejează membranele celulare, aşa încât ar trebui să-i luăm din alimentaţie. Carenţele apar la persoanele care aleg să mănânce grăsimi nesănătoase, cum sunt cele saturate din mezeluri şi din produsele fast-food (hamburgeri, shaorma). Ele pătrund în membranele celulelor nervoase, pe care le rigidizează, iar acest lucru face ca influxul nervos să nu mai poată fi transmis
.
                                   Aditivii sunt toxici pentru creier

Nu doar grăsimile saturate din mezeluri sunt nocive pentru creier, ci şi aditivii pe care-i conţin. De exemplu, glutamatul monosodic, care este un potenţiator de gust şi care se găseşte în majoritatea mezelurilor şi în multe alte alimente, interferează cu funcţionarea celulelor nervoase. Din metabolizarea lui rezultă citotoxine, iar acestea afectează procesele cerebrale. „Şi dulciurile rafinate ne pot afecta capacităţile intelectuale, pentru că glucidele pe care le conţin se absorb rapid şi nu pot da energie, ci se depozitează sub formă de grăsime, devenind aterogene. Când microcirculaţia cerebrală este afectată de depunerile de grăsimi, toate funcţiile cerebrale au de suferit”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
.

Ce impact are mâncarea proastă asupra inteligenţei? Următoarele generaţii ar putea avea un IQ mai mic.

Părinţii care-şi hrănesc copiii cu alimente nesănătoase riscă nu doar să-i îmbolnăvească şi să-i transforme în obezi, ci şi să le afecteze inteligenţa. Creierul se dezvoltă cel mai mult în primii trei ani de viaţă, iar copilul trebuie să primească în această perioadă alimente sănătoase, care să ajute dezvoltarea cerebrală, spun specialiştii. Cercetătorii Universităţii din Bristol au constatat, în urma unui studiu în care au urmărit 14.000 de copii, că aceia care au fost hrăniţi cu cartofi prăjiţi, hamburgeri, pizza şi dulciuri rafinate până la vârsta de trei ani sunt mai puţin inteligenţi decât copiii care au beneficiat de o alimentaţie sănătoasă. Specialiştii au observat acest lucru în urma testelor de inteligenţă efectuate copiilor în preajma vârstei de opt ani şi după ce părinţii acestora au oferit informaţii cu privire la obiceiurile alimentare ale copiilor lor.

De ce sunt mezelurile roşii şi de ce devin lipicioase. Ce mâncăm, de fapt, atunci când consumăm salam, parizer sau şuncă din comerţ – explicaţiile medicilor

Salam, parizer, şuncă, toate sunt roz sau roşii şi sunt gustoase. Dacă preţul lor este scăzut, ai grijă: mănânci prelucrată carne de proastă calitate, grăsimi, amidon, coloranţi şi conservanţi din plin! Printre aceştia şi carminul, care provine fie dintr-o plantă, fie din carapacea unor gândaci.

              Nu vă atingeţi de mezelurile ieftine, dacă ţineţi la sănătate

Mezelurile sunt accesibile ca preţ, aşa că românii le consideră potrivite pentru o masă rapidă şi rece, pentru sandvişul din recreaţie al copiilor. „Citirea etichetei nu lămureşte majoritatea oamenilor. E- urile trecute acolo nu explică clar conţinutul lor de fapt”, spune Liana Conţiu, nutriţionist– dietetician, specialist în Nutriţie Clinică şi Comunitară din Târgu Mureş.

Cum vă puteţi da seama că mezelurile nu sunt cele mai bune? De obicei preţul mic şi termenul de valabilitate îndelungat ne poate confirma banuiala că sunt nişte produse artificiale.

                                       Ce conţin mezelurile?

Dincolo de carne de proastă calitate, se foloseşte o cantitate mare de apă şi grăsime care măresc cantitatea de produs. „Cantitatea de carne e nesemnificativă, o mare parte sunt tocăturile – carne dezosată mecanic- în mare parte resturi de carne. Şi apoi urmează lista aditivilor: glutamat monosodic care dă gust foarte bun şi provoacă dependenţă; nitriţi şi nitraţi de sodiu, arome sintetice, coloranţi”, mai spune Liana Conţiu.

mezeluri (1)

Şi medicul Simona Drăgoi, specialist în igiena alimentaţiei şi nutriţie atrage atenţia că „ acea culoarea roşie a mezelurilor provine de la nitriţi de sodiu şi de potasiu, care stabilizează culoarea şi creşte perioada de valabilitate a produsului. Se mai adăugă fosfaţi şi polifosfaţi de sodiu, de potasiu, de calciu, de magneziu, acele E-uri reglementate de legislaţie. Se mai poate adăuga amidonul modificat, sare în cantitate mare, făină de soia- recomandată ca şi proteină vegetală, dar nemodificată genetic!”.

          Carmin, E 120, coşenilă, acid Carminic sau pe scurt…insecte pisate!

Unele mezeluri conţin carmin, un colorant produs din pulberea obţinută prin zdrobirea unei insecte, coşenila, originară din Mexic sau din ouăle acesteia.Colorantul este folosit de zeci de ani la colorarea ţesăturilor, dar a fost „adoptat” şi în industria cărnii sau cea a laptelui. Adică nici iaurtul cu fructe roşii nu este chiar ceea ce pare! Carminul mai este obţinut şi dintr-o plantă. Uneori, pe etichetele mezelurilor nu este menţionat ca E120 ci cu numele de Coşenilă, producătorii sperând în acest fel că nu veţi şti despre ce este vorba.

Colorantul E 120 este autorizat în România pentru toate tipurile de produse alimentare şi nu prezintă riscuri pentru sănătate dacă este utilizat în dozele admise de legislaţie, de exemplu 100 g la kilogram pentru anumite tipuri de mezeluri. Numai că ar trebui să ştiţi că un kg din acest colorant este produs din aproximativ 100.000-150.000 de insecte!, se arată într-o ştire a Ziare.com, care citează surse din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii.

   După două zile de stat în frigider, mezelurile de proastă calitate devin lipicioase

Toate aceste adaosuri, cum ar fi amidonul, plus faptul că mezelurile nu sunt tocmai proaspete sau calitatea cărnii nu este cea mai bună, le fac lipicioase, după câteva zile de stat la frigider. Există şi studii care arată că dacă carnea de vită folosită la producerea mezelurilor provine de la un animal bolnav, aceasta are acel aspect de „lipici”.

                           Pericolul mezelurilor pentru sănătate

Mezelurile de proastă calitate, cu conţinut cu apă şi grăsime „favorizează obezitatea”, ne spune Liana Conţiu. Pe de altă parte, medicul Simona Felicia Drăgoi menţionează că nu există foarte multe studii privind efectele pe termen lung asupra sănătăţii ale consumului de astfel de aditivi. „Nu putem da vina numai pe aceşti aditivi pentru problemele de sănătate, dar sunt factori care favorizează apariţia acestora, în timp”, spune aceasta. Cele două specialiste în nutriţie mai spun însă că cei mici nu ar trebui să consume mezeluri din cauza conţinutului mare de sare şi al nitriţilor, sau măcar ar trebui limitată cantitatea de mezeluri şi trebuie să găsiţi variantele cât mai naturale ale acestora.„Nitriţii şi nitraţii pot duce la afecţiuni digestive, iar unii care au afecţiuni hepato-renale pot avea probleme în a le metaboliza”, mai spune medicul Simona Drăgoi

                     Mezeluri ieftine, mezeluri scumpe. Ce puteţi cumpăra?

Mezelurile sunt şi ele de diferite calităţi şi ca atare au şi preţuri de la foarte accesibil la foarte scump. Nutriţioniştii spun că alegerea corectă ar fi acele mezeluri care au marca de produs tradiţional şi care sunt făcute din carne şi condimente şi respectă o reţetă, conform unor normative europene. Un indiciu că mezelurile sunt de calitate ar fi preţul ridicat al acestora. Cum însă şi aici unele „produse tradiţionale” nu respectau reţeta, au apărut noi prevederi legislative, la sfârşitul anului trecut.

În Mureş, de exemplu, la începutul anului 2015, conform datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş, nu mai există niciun produs tradiţional înregistrat, deşi în 2014 erau atestate 131 de produse tradiţionale. Un produs tradiţional nu este niciodată făcut într-o fabrică mare, ci în mici întreprinderi, gospodăreşti, în cantităţi mici şi după o reţetă proprie. Unii producători încearcă obţinerea de atestate pentru „reţetă consacrată românească”. Produsele atestate ca „reţetă consacrată românească” trebuie să respecte compoziţia folosită cu cel puţin 30 de ani în urmă, iar Ministerul Agriculturii garantează pentru calitatea acestor produse.

Din ce substanţe sunt făcuţi, de fapt, crenvurştii de porc şi de pui. Otrava din farfurie care ar trebui scoasă din meniul zilnic al copiilor noştri!

Crenvurştii au preţ relativ mic şi sunt şi gustoşi. Ne păcăleşte şi plăcuţa din galantar: crenvurşti din carne de porc sau din piept de pui. Dacă citiţi atent ce scrie pe etichetă, o să descoperiţi un conţinut de carne de maximum 40 la sută. Restul este slănină, amidon, multe chimicale şi sare. Tocmai de aceea, spun medicii nutriţionişti, crenvurştii nu sunt varianta corectă de mic dejun pentru copilul dumneavostră.

crenvursti

Teoretic, crenvurştii ar trebui să conţină carne de calitate. Cu un pic de muştar şi o chiflă, în 5 minute am putea avea micul dejun sau cina pe masă. Copiii sunt primii care îi preferă, mai ales că producătorii au conceput variante speciale pentru ei. „Crenvurştii se află în topul preferinţelor celor mici. Mai mult decât atât sunt chiar cazuri când sunt printre primele alimente incluse în alimentaţia diversificată a sugarului. Acest lucru nu este doar greşit, este şi periculos”, spune Liana Conţiu, nutriţionist– dietetician, specialist în Nutriţie Clinică şi Comunitară.

                             Ce îi face periculoşi pentru sănătate?

Crenvurştii sunt tocătură din resturi de carne, tendoane, şoric, slănină, cu totul, până la 40 la sută grăsime, la care se pune şi carne dezosată mecanic sau carne MDM, o tocătură din resturi precum tendoanele. Grăsimea din crenvurşti ne îngraşă şi creşte nivelul colesterolului. Crenvurştii mai conţin şi nitrit dar şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, care împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. Totodată, conţin şi monoglutamat de sodiu, sau E621, substanţă care face mâncarea gustoasă.

„Deşi par dietetici, crenvurştii au o calitate îndoielică şi sunt bogaţi în grăsimi şi aditivi. Alături de cârnaţi, salamuri, diferite tipuri de suncă îi găsim aproape zilnic în meniul copiilor, fie la gradiniţe, şcoli, fie la mesele de acasă.  Pe lângă restul aditivilor periculoşi au şi adaos mare de sodium, deloc bun pentru sănătate”, mai spune medicul nutriţionist.

„Consider că mezelurile ar trebui excluse total  mai ales din alimentaţia copiilor pentru că le pun în pericol sănătatea şi procesul de creştere“, adaugă medicul.

                                          Şi totuşi, ce punem în farfurie?

„Ideea este să urmărim consumul de alimente care ne aduc beneficii sănătăţii (vitamine, minerale, etc.) nu alimente fără nici o calitate nutriţională, care nu doar că nu aduc nici un beneficiu, dar ne şi fac rău”, ne sfătuieşte Liana Conţiu. Există variante de mezeluri mai puţin nocive, dar acestea sunt mai scumpe. Sau mai avem varianta în care mezelurile se pregătesc în casă. „Dacă ne place atât de mult ideea de mezel putem încerca să ni le facem noi acasă din carne proaspată, de bună calitate, adaugând doar condimente. Sau putem încerca diferite tipuri de ruladă de carne coaptă în cuptor”, mai spune medicul nutriţionist. Tot medicii spun că în România 6 din 10 români mor din cauza bolilor cardiovasculare. Iar carnea procesată, printre care şi preferaţii românilor, crenvurştii,  conţin sare, dar şi acei nitriţi şi nitraţi, substanţe extrem de dăunătoare pentru inimă.

 

Angajat al unei fabrici de mezeluri: „NICIODATĂ nu o să pun gura pe aşa ceva”. Ce conţin alimentele pe care le mâncăm zilnic?

În reclame sunt promovate ca fiind o sursă sănătoasă de proteine şi sunt recomandate pentru a fi consumate de întreaga familie. În realitate însă, adevărul este departe de ceea ce se arată oamenilor.

Mezelurile au ajuns să fie printre cele mai nocive alimente, iar din păcate, din ce în ce mai mulţi români le cumpără – pentru că sunt ieftine şi pentru că satură foamea.

Am surprins în tren conversaţia dintre un angajat al unei fabrici de mezeluri şi un apropiat al acestuia: „Înainte să mă angajez aici, mâncam mezeluri în fiecare zi. Le dădeam şi copiilor mei parizer, crenvurşti sau şuncă, fiind convins că sunt alimente sănătoase. Însă când am intrat în fabrică şi am văzut de fapt ce se pune în aceste mezeluri, m-am îngrozit. Piele, grăsime, zgârciuri, oase şi în general toate resturile intră în nişte maşini de tocat imense, iar pasta aceea este amestecată cu apă, multă sare şi tot felul de prafuri. Carnea propriu-zisă este într-o proporţie foarte mică”.

Deşi legislaţia privind normele de compoziţie există din 2006 şi este destul de clară, controalele efectuate de-a lungul timpului au demonstrat că foarte puţine produse respectă întru totul reţeta. Principala problemă a mezelurilor de pe piaţa autohtonă e chiar cantitatea insuficientă a materiei prime – carnea, sau calitatea proastă a acesteia.

Un raport al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, bazat pe date din 2010, arată că mai ales parizerul, crenvurştii şi salamurile de vară au un conţinut de proteine cu 2% mai mic faţă de prevederile legale, potrivit cărora mezelurile trebuie sa conţina carne în proportie de cel puţin 10-11%.

Din plin se găseşte însă carnea dezosată mecanic, adică o pastă obţinută din tendoane, oase, pieliţe, în care proteinele sunt aproape inexistente. Aceasta este periculoasă pentru copii sau tineri, din cauza cantităţii ridicate de fosfor ce împiedica asimilarea calciului.

RETETA  ORIGINALĂ  PASTRAMA  DE  PORC

contine, la 100 kg carne de porc, cateva condimente: cate 2,5 kilograme de sare si usturoi, 350 de grame de piper, 600 de grame de boia si 150 de grame de zahar. Carnea de pe pulpe, atent aleasa (fara cartilagii sau grasime) se fasoneaza in bucati de 10 cm lungime si 4 grosime care se introduce 4 zile la frigider, in bait. Apoi se afuma cu fum cald (110 grade C) timp de 90 minute.

RETETA  ACTUALA
Pastrama de porc din comertul de masa contine in primul rand carne injectata, care apoi se malaxeaza pe niste utilaje cu vid, ca sa se patrunda chimicalele in fibra, si abia dupa aceea se trateaza termic. Procesul de maturare in bait, timp de patru zile este inlocuit de injectare. Continutul de apa este cu atat mai mare cu cat pretul este mai mic.

RETETA  ORIGINALA  PARIZERUL

contine 70 kg de brandt calitatea I, 30 kg de slanina, cate 50 g de piper si boia dulce, 30 g nucsoara si 50 grame de usturoi. Slanina se toaca la 3 mm. Brandt-ul, maturat 2 zile la rece, se toaca impreuna cu slanina. In timpul amestecarii se adauga solzi de gheata, pentru a preintampina incalzirea pastei. Batoanele se zvanta in la 75 de grade, se afuma o ora si se fierb circa 3 ore.

parizer

RETETA  ACTUALA

Azi avem in parizer doar 50% carne de porc, aproape tot atat emulsie de sorici, apa, proteina vegetala din soia, amidon, sare, condiment, stabilizator (difosfat), potentiator de aroma (glutamat de sodiu), antioxidant (acid ascorbic), carmin (colorant natural), dextroza, conservant (azotat de sodiu).

RETETA  ORIGINALA  MUSCHIUL  AFUMAT

contine, dupa retetarul de acum 50 de ani, doar muschi de porc file, sare, azotat de sodiu si zahar. Acestea din urma vor deveni solutie pentru injectare, in proportie de 10%, dupa care carnea astfel preparata va sta in saramura 4 zile, apoi se va scurge 24 de ore. Urmeaza zvantarea (1 ora) si afanarea la rece, timp de 16 ore.

RETETA  ACTUALA
Azi, industrial carnea poate fi injectata si aproape 100%, iar muschiul chiar se preteaza la o asemenea interventie. De obicei, la muschi, spun specialistii, se merge pe o injectare de 80% cu o saramura care contine diverse E-uri si substante menite sa retina apa in carne, cum ar fi amidonul si caragenanul.

RETETA  ORIGINALA  SALAMUL  VICTORIA

ar trebui sa contina 70 kg de pulpa de porc si 30 kg de brandt de porc (carne macra dezosata, de prima calitate). La acestea se adauga 30 g nucsoara, 150 g piper, 150 g zahar. Carnea se amesteca in malaxor cu sare, apoi sta la frigorifer 48 de ore, dupa care brandt-ul astfel obtinut va fi amestecat cu pulpa curatata de grasime si taiata in bucati de 3-4 cm.

RETETA  ACTUALA 
Azi, se foloseste carne de porc si slanina (ingredient care lipseste din reteta originala), asezonat cu condiment si arome. Carnea este “de lucru”, adica resturi, amestecata in aceeasi proportie cu slanina, apa, soia, amidon. Se adauga sare, condimente, stabilizatori, potentiator de aroma, antioxidant, agent de ingrosare, dextroza, colorant, conservant.

RETETA  ORIGINALA  KAIZERUL

original contine exclusiv piept de porc, sare, foi de dafin si azotit de sodiu. Se sareaza uscat intre 6 si 8 zile. Apoi se transeaza bucatile si, dupa spalare in apa calda, ajung intr-o baie cu apa rece. Bucatile sunt zvantate, apoi se pun la afumat, o ora. Dupa afumare pieptul se fierbe la 70 de grade C, cu foi de dafin, apoi se raceste timp de 12 ore.

RETETA  ACTUALA

Pieptul de porc intra direct dezosat in procesul de fabricatie. Carnea este injectata cu sare, condimente, stabilizator: polifosfat de sodiu. In reteta mai intra dextroza (adjuvant alimentar), niste caragenan, agent de ingrosare, pentru ca produsul respectiv sa aiba aspectul consacrat. Se mai pune ascorbat de sodiu, potentiator de aroma, monoglutamat de sodiu, conservant si colorant.

Surse : http://adevarul.ro, http:antena3.ro/ via http://www.stiri-extreme.ro/?p=2082

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*