Atenţie, români! Duşmanii statului naţional unitar nu dorm!

         TRANSILVANIA ÎN „COLIMATOR” (XLVI)

               VIZITA PAPEI FRANCISC I ÎN ROMÂNIA

„Unicul lucru pe care îl dorește Biserica Catolică, și pe care eu, ca EPISCOP AL ROMEI (nu ca papă – n.a.), îl vreau, este COMUNIUNEA DEPLINĂ CU BISERICILE ORTODOXE” (Papa Francisc I, 30 nov.2014, Istanbul).

Văzându-l pe iezuitul papă Francisc I cu cât zel se grăbește să dețină supremația religioasă mondială, căci nu degeaba fostul președinte israelian Shimon Peres îl propunea ca lider peste un fel de ONU al religiilor, nu este prea greu de constatat că forțele oculte ale lumii, precipitându-se în a dărâma „fulgerător” Lumea Veche, au declanșat o năucitoare campanie, planetară, cu scopul explicit de a ne aduna laolaltă, în Noul Turn Babel, unde va domni imperialismul globalist (neomarxist) de sorginte iudeo-masonică. Puțini știu însă că iezuiții „lui Francisc I”, cu antecedente istorice în ce privește finanțarea terorismului și a crimei organizate (Inchiziția etc), controlează (prin marionetele lor) cele mai înalte funcții (regi, regine, case nobiliare, președinți, guverne etc), adică reprezintă un mecanism internațional infernal, din care nu lipsesc Vaticanul și C.I.A., capabil să provoace șocuri atât de puternice, precum Războaiele Mondiale, încât lumea derutată să fie pusă în situația să accepte, adusă în stadiul de supraviețuire, orice aberație luciferică!

Nu întâmplător ne este dat să vedem, în „atmosfera celui de-al treilea Război Mondial” (citat din papa Francisc I), cum arhitecții din umbră ai Lumii Noi, colonizându-ne ideologic cu noua lor propagandă iezuită, generează o tensiune mondială stridentă, cu nesfârșite ținte false, ca omenirea să nu își mai dea seama de felul în care, preluând aceștia controlul țărilor, „pun mâna” fraudulos pe puterea politică universală și ne supun unui ecumenism având ca obiectiv central înființarea „bisericii” universale! De aceea, ei nu ezită să ne „vânture” o „cale”… a „izbăvirii”, în fapt o harababură în care fiecare face cum „îl taie capul”, unde ne atrag, făcându-ne să ne prosternăm la Noii Stăpâni, printr-o amestecare (demonică) a raselor, a limbilor și a religiilor!

Cine nu înțelege într-o altfel de notă recentul periplu în România al papei Francisc I, cu „bătaie lungă” în ce privește „traiectoria” Transilvaniei, se dă pe sine, de bunăvoie, ca „pradă” acelui discurs viclean cu care acest înaintevestitor al lui Antihrist, în „pioșenia” atât de falsă a „carmelitelor” noastre televiziuni, ne îndeamnă să îi venim alături („Dragi frați, să mergem împreună”), să renunțăm la „vechile tradiții”, să ajungem la „reconciliere” (pe drumul „care nu mai poate fi oprit” – al unei UNITĂȚI GENERALE APOSTATE) etc. Încercând astfel să fie pe placul unei lumi aflate într-o alarmantă degradare, acest papă cutreieră pământul și „servește”, în spirit nonconformist, un creștinism fără norme etice (astfel, cochetând cu ideologia dominantă, papa Francisc I a „proclamat” în trecut blasfemia că Hristos „nu vrea ca Biserica să fie un model perfect”, a lăudat-o pe Francesca Prodi (autoare de cărți, pentru copii, cu conținut homosexual), a susținut mesa catolică pe plaja Copacabana, a afirmat că și ateii sunt mântuiți etc)!

Păi, dacă și ateii sunt mântuiți, iar corupția nu este nici ea un impediment de a ajunge în Rai, pentru ce S-a întrupat și ne-a învățat Domnul nostru Iisus Hristos?

,,Papa Francisc efectuează o vizită în România – o țară aflată la periferia catolicismului și a Europei-pentru a lansa un apel la unitate și AVERTIZA ASUPRA POPULISMULUI (curent opus imigraților-n.a.), la câteva zile după alegerile europene, marcate de o ascensiune a acestui fenomen” (New York Times, vineri, 31 mai 2019).

Lăsându-ne impresia (aparentă) că divergențele ungaro-române asupra Transilvaniei nu ar mai fi prioritare, deoarece acum în Europa se profilează o INVAZIE DE MIGRANȚI neagreată de faptul că populiștii ( anti-migranții) au câștigat teren electoral în Franța și Italia, papa Francisc I s-a gândit că, vizitându-ne pompos Țara, ar fi de bun augur să ne dea o ,,lecție”  de ,,deschidere”  ecumenistă, ,,frățească”,  prin care românii, suficient de îndoctrinați multiculturalist ( ca să nu mai înțeleagă nimic), să iasă din ,, tiparul” lor tradițional, închistat de atât… ,,individualism”  și ,,egoism” (a se citi Ortodoxie, naționalism) față de ,,frați” (fie ei catolici sau musulmani). Nici nu este prea greu ca mesajul său să prindă contur, la o populație incitată să fie ,,extaziată” că însuși papa Francisc I îi transmite ,, mesianic” un ,,omagiu fiilor și fiicelor României”  care au plecat din Țară ( în loc să deplângă faptul că 1/3 dintre români au luat calea pribegiei și au lăsat în urma lor atâta durere), întrucât apologeții Supra-imperiului Universal, turându-și la maxim mașinăria deznaționalizării popoarelor și destructurării statelor naționale, au făcut ca în România să ia amploare cea mai puternică mișcare antinațională din  Europa și să se propage identificarea (dezgustătoare și diversionistă) a naționalismului cu… ,,corupția” (sau cu Rusia)!

Nu este deci de mirare că ,,pacificătorul” papă Francisc I, într-o Europă a cărei tensiune este pusă diversionist pe seama exceselor naționaliste, ne-a adresat tuturor românilor un Apel de a-l urma, punându-ne Țara la dispoziția altor neamuri și abandonându-ne  ( sinucigaș) identitatea noastră națională! Ceea ce este infinit mai grav decât a fi preocupați obsesiv să înfierăm, cu mânie proletară, ,,stafia” Dragnea-PSD!

„Toți reporterii au lăsat impresia unei transfigurări… Până mai ieri erau jurnaliști la televiziuni libere din România postdecembristă. Acum lucrau cu toții la Trustul de Presă al Vaticanului” (Ion Cristoiu, Evenimentul zilei).

Orchestrată în amănunt, fără ca vreun jurnalist să își pună întrebarea câți bani a costat Statul Român, vizita papei Francisc I în România a fost încă un prilej ca mass-media internă și externă să „lege informativ” Transilvania de minoritatea maghiară, să o „decupleze” abil de apartenența la România și, evident, să dea o nemaipomenită lovitură de imagine Bisericii Ortodoxe Române, supradimensionând  evenimentul prin crearea unei emoții colective pe baza căreia papa, ca uzurpator al lui Hristos (Hristos este în realitate capul Bisericii, conform Sfintei Scripturi, nicidecum papa!) este „văzut” în chip „mesianic”, de mase umane căzute în idolatrie, ca un veritabil idol! De fapt, pentru generația Z, papa Francisc I este, dincolo de imaginea sa de … „mântuitor” chiar și al celor necredincioși, un fel de megastar care, mai ceva ca Michael Jackson, are rolul de a întreține o atmosferă de concert, mondială, unde mulțumile dau buluc ca la o celebritate (s-a auzit, oare de duhovnicul nostru modest Rafail Noica?)!

Ei bine, stimați cititori, „pioșenia” excesivă a reporterilor români, prin care ni s-a lăsat tuturor senzația că timp de 3 zile toată Țara s-a oprit la vizita papei Francisc I, nu a fost altceva decât o abdicare de la deontologia profesională, o nouă trădare a românilor printr-un deșănțat prozelitism menit să ne discrediteze mediatic credința noastră națională (conform recensământului din 2011, în România sunt 0,8% greco-catolici și 86,45% ortodocși)! Nu numai lipsa de obiectivitate, dar și nesinceritatea, i-a făcut pe ziariștii nostri „carmeliți” să „tacă mâlc” față de suferința martirică îndurată în Transilvania (datorită catolicilor) de românii ortodocși, să ne arate cât de duplicitari sunt (C. Prelipceanu, de la Digi TV, se arăta dezgustat de pelerinajele ortodoxe, dar la venirea papei admira mulțimea prezentă), să ne dezinformeze (televiziunile nu numai că nu au prezentat cadre largi, de sus, ci s-au mărginit și să ne spună că la Iași, unde erau prezente câteva zeci de mii de oameni, l-au întâmpinat pe papă… „peste 140.000 de români!”, să ne „convingă” despre „modestia” (ostentativă) a papei Francisc I (nu s-a făcut nici o aluzie la faptul că papa locuiește într-un Palat, are 150 de servitori, o Bancă și … este flancat, în coloane oficiale, de mașini marca Tuareg etc), să ne sugestioneze cât de „necivilizați” sunt pelerinii ortodocși (după evenimentul de la Blaj, au zis ceva de genul: „iată câtă curățenie!”, „iată ce înseamnă civilizația catolică!”) etc.

Cam așa au înțeles ziariștii români, deveniți peste noapte „goarnele” misionare ale Vaticanului, să reflecteze un eveniment prin care, „la greu”, s-a lovit în (cum ne-a numit papa) … „frați”!

„Klaus Iohannis a dirijat ampla operaţiune de transformare a unei vizite de stat într-o vizită de misionariat. Aţi văzut pe undeva vreun bombănit TeFeList, vreun scâncet? Aţi văzut vreun USR-ist protestând? (…) Să ne imaginăm că venea patriarhul Rusiei în ţara noastră. Ar fi beneficiat el de atâtea facilităţi în privinţa misionariatului ortodox? Fireşte că nu! Patriarhul Rusiei ar fi venit dinspre Răsărit, unde nu mai sunt stăpânii României. Papa Francisc a venit dinspre Vest. Şi tot ce vine dinspre Vest este primit la noi, în Babuinia, cu entuziasm” (Ion Cristoiu, ziarist, Evenimentul zilei).

Intenţionând să dea Europei o altă înfăţişare ideologică, aşa cum a făcut şi papa Ioan Paul al II-lea în 1989, actualul papă globalist Francisc I a reuşit, cu complicitatea unei clase politice româneşti (în frunte cu preşedintele – dezbinator Iohannis) care s-a făcut „preş” în faţa sa, să  transforme o obişnuită vizită de stat în România (cum ne anunţa, la 30 mai, Administraţia Prezidenţială) într-un… eveniment istoric „excepţional” (pastoralo-ecumenist)!

Astfel, papei i s-a oferit încă o dată ocazia, ca într-o „baie de mulţime familiarizantă, să atragă (şi) România în planul antihristic al „înghiţirii” lumii ortodoxe, să încerce reunificarea creştinătăţii prin suprapunerea dogmatică a Vaticanului peste „a doua Romă” (Constantinopol) şi „a treia Romă” (Rusia), să se prevaleze de calitatea de misionar catolic (nu de aceea de şef de stat) pentru a ne supune unui prozeletism naţional fără precedent în istoria contemporană, să îi ofere ocazia preşedintelui–globalist Iohannis – în contextul linşării oamenilor politici şi a prăbuşirii graduale a statelor naţionale – să dea o lovitură de imagine în scopul realegerii sale ca preşedinte de Stat!

Din păcate, încă o dată, s-a constatat cum, parcă necunoscând Istoria religioasă a Transilvaniei decât în ultimul său secol, papa Francisc I a folosit cuvinte viclene, în cele 3 zile în care catolicismul a devenit „religie de stat” în România ortodoxă, ca să poată să „beatifice” pe unii, uitându-i pe alţii, în sensul sugerării că Biserica Ortodoxă Română ar fi colaborat cu comuniştii, aceia care i-au „martirizat”, condamându-i la închisoare, pe cei 7 „episcopi” greco-catolici „ucişi din ură faţă de credinţă” (…) care au preferat moarte în locul trădării credinţei” (între 1950-1970)! Ar fi cazul să ne punem însă o întrebare legitimă, mai ales că papa şi-a cerut iertare de la ţigani şi nu de la românii persecutaţi ai Transilvaniei, cum de acesta nu a amintit nimic despre faptul că Roma catolică, aceea care i-a împilat pe românii ortodocşi din Transilvania pentru mai bine de 300 de ani, ne-a dezbinat şi forţat ca, trecând la uniaţie, o mică parte dintre români să îşi trădeze, în schimbul promisiunii unui „pumn de galbeni” (şi în contextul unor ravagii ale imperialismului catolic în Transilvania şi a nenumărate acte  de martirizare), Neamul şi Ortodoxia! Cu alte cuvinte, papa Francisc I i-a proclamat ca „martiri” pe urmaşii siluitorilor poporului nostru, aşa încât se poate spune că, la 1948, urmaşii celor ce ne-au chinuit şi ucis strămoşii aveau să fie pedepsiţi, la rândul lor, de nişte comunişti – atei care, într-un anume fel, i-au sancţionat pe trădătorii Bisericii Ortodoxe şi ai Ţării!

În fine, nu ar trebui pe nimeni să mire că, în „spatele” vorbelor „mieroase” ale papei Francisc I, se ascunde de fapt capcana încercării pe faţă de a greco-catoliciza România ortodoxă, de a ne determina să ne dezicem de credinţa strămoşilor şi de a detaşa Transilvania de România! Şi încă ceva: presa română nu a „suflat” o vorbă despre faptul că, înainte cu o săptămână de a veni în România, acest papă a „deschis Drumul” răstălmăcirii textului biblic, în sensul de a-şi fi permis să modifice felul în care Domnul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat să rostim Rugăciunea Domnească („Tatăl Nostru”)! Dacă s-ar fi ştiut aceasta, nu ar fi fost deloc exclus ca să se audă în stradă, scandându-se, lozinca „Piei, satană!”….

  „Dragi fraţi să mergem împreună… spre beneficiul reciproc (…) Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult-râvnită convieţuire fraternă” (Papa Francisc I, România, 2019).

Stimulat de telviziuni să râdă în hohote, în emisiuni retardate, poporul român nu bănuieşte, în experimentul deliberat al sărăcirii, îndobitocirii, scindării şi incitării la tensiune de către maghiarii secesionişti, în ce fel de pericol geo-strategic se află Ţara noastră, ca „zonă sanitară” (de sacrificiu) între interesele Vestului şi Estului, în contextul în care papa Francisc I ne avertiza, din Cuba (în 2015), că întreaga omenire trăieşte acum în „atmosfera celui de-al treilea Război Mondial”! „Vestea” lui, dată unei lumi (seculariste) nepregătite pentru catastrofele natural-umane prezise de Dumnezeu, ne arată că asistăm la ÎNCEPUTUL MARILOR EVENIMENTE PLANETARE! Sunt evenimente prin care papa, chemându-ne pe toţi la o unitate religioasă sub pretextul menţinerii păcii, vrea grăbit să ne îndemne, cum a făcut recent şi în România, ca în relaţiile inter-etnice să adoptăm o „convieţuire fraternă”, astfel încât, temperându-se avântul maghiarilor în privinţa stăpânirii Transilvaniei, s-ar ajunge, prin încetarea animozităţilor trecutului, la posibilitatea de a privi în comun (trecând peste dezamăgirea adepţilor realizării Ungariei Mari), într-un cadru mai larg, în viitor!

În consecinţă, deşi papa Francisc ne-a „strecurat” iluzia că numai printr-o unitate a religiilor s-ar putea evita Al Treilea Război Mondial, la această pace falsă propusă de papă (în care nici o confesiune nu va mai pretinde că deţine Adevărul revelat, adică pe Hristos Domnul) se va ajunge atunci când, conform unor profeţii contemporane, la nivel politic vom cunoaşte MARELE ŞOC prin care, formându-se două tabere militare, Israelul (ajutat de S.U.A.) va lovi în programul nuclear al Iranului, iar Rusia va ataca nuclear Israelul şi Turcia! Cum însă Ungaria revanşardă nu va da curs imediat apelului papal la o aşa-zisă reconciliere (ante-conflict) cu România, tot clamând Trianonul, este de aşteptat să asistăm la o „explozie” de divergenţe diplomatice internaţionale în urma cărora atât Ungaria, cât şi România, să fie „victime colaterale”, într-o conflagraţie mondială iminentă, ca ţări expuse în „poligonul NATO”…Şi abia atunci, dacă va mai avea pe cine dintre români şi unguri, papa îşi va pune „biserica lui, universală” la „picioarele” lui Antihrist – autorul celei mai mari şi sângeroase Revoluţii (dictatorial-globaliste) din istoria lumii…

„Un stat, indiferent de regimul lui, căruia i se prăbușesc serviciile secrete este un stat cu mâinile ridicate. Niciunul dintre celelalte state comuniste europene nu a cunoscut această situație. Românii au cunoscut în 1917 și 1944. Niciun stat din lume nu a cunoscut TREI CĂDERI CATASTROFALE ÎN NUMAI 70 DE ANI – și asta spune multe despre soliditatea statului nostru”(Alex Mihai Stoenescu, fondator al Centrului de Istorie a Românilor ”Constantin C. Giurescu”).

În mod necinstit, terfelindu-ne și pervertindu-ne Istoria, Marile Puteri catolice (Franța etc.) ne-au creionat un stat așa-zis modern, musai catolicizat și occidentalizat – după cum (și) Transilvania fusese odinioară, un mileniu, la cheremul a tot felul de intrigi și interese ale papilor Romei și ale regilor catolici (unguri, austrieci)! Această situație anacronică și coabitantă, dintre un stat catolicizat și un popor ortodox, nu tine doar de evoluția ultimelor secole, de când ni s-a permis fabricarea altei conștiințe naționale (Școala Ardeleană ne-a „învățat” că a fi latin înseamnă, neapărat!, a fi … catolic) și ni s-a „călcat în picioare” tradiția ortodoxă (regele Carol I a dărâmat mai multe biserici ortodoxe decât Ceaușescu, iar regele Ferdinand I a fost încoronat de … președintele Senatului!), ci o vedem și acum, sub „faldurile” Imnului greco-catolic „Deșteaptă-te, române!”, când îl avem „proțăpit” în cea mai înaltă funcție în stat pe președintele lutheran Iohannis, când asistăm stupefiați și neputincioși la înlocuirea statuii domnitorului ortodox Mihai Viteazul cu cea a regelui catolic Ferdinand I (la Oradea) și la idolatrizarea greco-catolicului Iuliu Maniu (agent plătit al Serviciilor Secrete britanice) prin atribuirea numelui său către marile bulevarde ale Țării (în timp ce români ortodocși, ca Vulcănescu și Țuțea, se află sub incidența legii)!

De aceea, stimați cititori, pentru cei care vor astăzi cât mai repede să ne „îmbrace” în straiele globalizării, deznaționalizându-ne „cu televizorul”, nu contează nicidecum că, ridicându-I “osanale” papei Francisc I, pun Biserica Ortodoxă Română (în frunte cu Părintele Patriarh), cu cinism ecumenist, la “colțul infamiei”! Scopul acțiunii lor, etalat pe larg de Media sclavizată, este ca în Noua Eră, dincolo de apartenența cuiva la o anumită religie sau filosofie, noii cetățeni (universali) să îl poată accept pe papa, în mentalul colectiv secularizant, ca pe promotorul mistic al unei societăți planetare în care fiecăruia i se “servește” iluzia că este liber să acționeze după cum “îl taie capul”, dar … într-un Suprastat universal, ecumenist, condus de un dictator al dictatorilor: Antihrist!

“După o discuție cu doi apropiați, papa Francisc I s-a ridicat și a plecat în timpul Imnului maghiar (…) Nu este clar dacă papa a știut că acela este Imnul maghiar (…) N-au fost nici pe departe atât de mulți (participant la Șumuleu-Ciuc – n. a.)” – Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române).

Oricât de mult și-ar dori să provoace România, victimizându-se internațional, Ungaria își va irosi timpul, cel mai probabil, în a încerca disperat (văzând cât de uriaș este aparatul globalist pus în mișcare de nemaipomenita campanie de imagine și manipulare din timpul vizitei papei Francisc I) să “prindă clipa” în care, știut fiind că Marile Puteri lucrează ireversibil la constituirea “satului global”, să își “frece mâinile” de satisfacție la “renașterea” … Ungariei Mari! Desigur, Budapesta nu încetează „să tune și să fulgere” împotriva României, să ne acuze de vrute și nevrute, dar în cele din urmă – extenuată de o ură care grăbește destabilizarea statelor, necesară de altfel implementării cu orice preț a Suprastatului Universal – națiunea ungară va privi și ea, apostatic, cum artizanii din umbra își vor ridica Noua Lume!

De altfel, s-a văzut cu claritate cum, la vizita papei, oficialii Ungariei s-au tot “frământat”, iar liderii UDMR s-au făcut și ei “luntre și punte” (în a specula cât mai mult prezența suveranului pontif), dar mesajul conciliant al acestuia, „frații mei, să mergem împreună!”, mă tem că nu a fost înțeles, cu a sa “bătaie lungă”, de maghiarii veniți la eveniment cu gânduri subversive: la Șumuleu-Ciuc, papa Francisc I a intrat pe o poartă pe care era scris exclusive în limba maghiară, apoi acesta a fost pus în situația (printr-o decizie al cărei autor a rămas necunoscut!) de a asculta câteva secunde … Imnul Ungariei etc! Păcat că Serviciul de Pază și Protecție nu a reușit să dejoace din timp și această ultimă provocare, precum a reușit când a cerut organizatorilor să îndepărteze, de pe veșmântul papal, unele cuvinte scrise în limba maghiară!

Cert este că,  în ciuda idealurilor istorice comune (dominatoare) din trecut și în numele catolicismului, sforarii Vaticanului și ai Budapestei nu s-au regăsit nicidecum pe aceeași “lungime de undă”! Deocamdată! Căci în “hora globalizării”, fie că o dorește sau nu, va intra cândva, nivelată de … “nivelatori”, inclusiv inadaptabila și nonconformista Ungarie de astăzi!

„În ce privește Ortodoxia, aveți un mare Patriarh (Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, locțiitor al scaunului Cezareii – Capadociei – n.a.). Este un om cu o inimă de aur” (Papa Francisc I, 2 iunie 2019).

Politicos, dar și indisponibil dialogului ecumenic, Părintele Patriarh Daniel l-a întâmpinat pe papa Francisc I într-o ținută demnă, nicidecum inferioară, permițându-i ca, în Catedrala Națională, să rostească distinct, în latinește, Rugăciunea Domească („Tatăl nostru”), în semn de recunoștință față de unele gesturi făcute anterior de reprezentanții Vaticanului! Părintele nostru Patriarh, nelăsându-se deloc intimidat de incapacitatea Presei de a avea dimensiunea de ansamblu în ce privește batjocorirea și „călcarea în picioare” a românilor din Transilvania (cine nu a devenit greco-catolic a cunoscut prigoana papilor Romei!), l-a pus pe papa Francisc I în situația de a sta, făcând o sugestie discretă în a-i responsabiliza pe catolici în teroarea religioasă la care i-au supus pe românii transilvăneni, chiar în fața Icoanei giganitice a Sfinților Martiri Năsăudeni, trași pe roată pentru refuzul lor de a se lepăda de Ortodoxie și a trece la erezia catolică!

Cum însă papa Francisc I este mai degrabă interesat să ne aducă în viitor sub „toiagul” său ecumenist, nicidecum să înțeleagă și să își asume trecutul, nu „dă bine” ca, în Supraimperiul global întrezărit, să propage în această lume a sfârșitului, a degenerării, însinuările Părintelui Patriarh Daniel fie despre crudul prozeletism catolic în Transilvania, fie despre marele cuvânt prin care a cerut papei Francisc I „să apărăm și să promovăm familia creștină, tradițională, formată dintre bărbăt, femeie și copii, într-o Europă… care îmbătrânește rapid”! Și astfel, ca o „palmă” dată „diversității” promovate de papă, Părintele Patriarh Daniel a mărturisit faptul că noi, ortodocșii, ne deosebim radical de catolici și mergem, cu toate asperitățile, pe Calea binecuvântării lui Dumnezeu!

                                                                                                                 Prof. Costel NEACȘU