Pamflet

Tudorele, neicusorule:  Afară cu moftangiul, să plece Augustin prostul, mațe-fripte tractoristul!

  Hai, bre nea Tudorele, că țara așteaptă! Hai că nu-i greu ! Scrii sus, pe coala A4 : REVOCARE! […]

 

Hai, bre nea Tudorele, că țara așteaptă! Hai că nu-i greu ! Scrii sus, pe coala A4 : REVOCARE! Uite, te mai ajut și eu și-ți mai aduc aminte de una-alta:

                       TALENTATUL DOMN AUGUSTIN LAZĂR

Pentru Procurorul Șef al Republicii, Augustin Lazăr, lansarea nucilor în perete pare o activitate curentă care-l liniștește – pe interior- și-i desenează pe buze un zâmbet inconfundabil, cu mulți dinți lipsă la vedere – la exterior . Bine, asta doar când nu vizionează diverse filme documentare, instructive pentru procurori, pe ANIMAL PLANET.

– Buei cârcotașilor, am muncit din greu să ajung procuror general. Nu a fost ușor să fiu ziua militian și noaptea tractorist la CAP, iar apoi să mai fac și liceul la seral!

Stupefiantă, la acest personaj, este credința nestrămutată că procurorii reprezintă o castă, o pătură superioară țesută din cel mai fin merinos, o cremă unsă elegant pe eclerul societății , o „pleașcă” poposită pe creștetele noastre , așa cum, mai demult, Theodor Paleologu sesiza că „o pleașcă a căzut peste noi și ne-a adus la putere ”, renumita „pleașcă”, superioară calitativ altor „plești” , fiind, în acel caz , Băsescu Traian.

Ce s-a întâmplat în România acum opt ani? Un fleac, ne-a ciuruit un candidat la prezidențiale!

Numai că, la numărătoarea finală, diferența dintre „Mihaela , dragostea mea! ” și „Un fleac, i-am ciuruit !” a fost de doar câteva zeci de mii de buletine, la un total de 10.481.568 de voturi valabil exprimate pe 6 decembrie 2009 . În aceste condiții, pe 8 decembrie 2009 , PSD a depus o cerere de anulare și repetare a turului II al alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, declarând că alegerile au fost fraudate masiv. Nu era doar așa, o declarație, cam cum a făcut limbutul candidat Băsescu Traian în 2004, când , fără nici un fel de probă, clama vicierea profundă a alegerilor și cerea arestarea AEP, ci plângerea se întemeia nu doar pe suspiciuni, ci și pe foarte realele și obraznicele procese verbale cu rezultatul schimbat între cei doi candidați.

Am aflat în 2017, după opt ani , că în afara „celulei de criză” din Modrogan, despre care aveam cunoștință, a mai fost o celulă de criză acasă la Gabi Oprea. V-ar interesa dezlegarea acestei șarade, prieteni? Da? Ei bine, pe Augustin Lazăr nu-l interesează… nici măcar prin prisma faptului că în cea de-a doua „celulă de criză” strălucea, ca un diamant pe inelarul „statului de drept” , însăși doamna Codruța. Procurorul-șef al României nu numai că nu este interesat să privească mai îndeaproape bijuteria, dar nici măcar nu vrea să se întrebe dacă brățărica pe care o întrezărește, în aceeași fotografie, pe încheietura delicată a statului modernizat atât de sălbatic de Băsescu, nu se numește cumva Marius Iacob, că aici, părerile participanților la banchet sunt un pic confuze și împărțite .

Așa că, dacă s-a făcut Comisie parlamentară pe tema fraudării alegerilor din 2009 și era posibil ca unele bijuterii ale DNA-ului să fie citate, domnia sa zice : „…După părerea mea, magistrații nu au ce căuta în astfel de comisii…” Ați zice că dânsul prezintă așa, un fel de inapetență pentru subiectul FRAUDĂ LA SCRUTIN, că nu dorește să se bage, că de ce să ne mai frământăm inutil, că ce-a fost a fost, că mortul de la groapă… Așa credeți , prieteni ? Păi, vă pripiți… depinde de scrutin… De exemplu, închiderea celor 2000 de dosare făcute aiurea la REFERENDUMUL din 2012, când, dacă vă mai amintiți, Codruța ne-a arestat voturile, cu saci cu tot, ei bine, asta parcă-parcă l-ar interesa! Iată: „…În ce privește posibilitatea redeschiderii celor peste 2.000 de dosare privind fraudele la referendumul din 2012, dosare închise în timpul mandatului lui Tiberiu Nițu, Augustin Lazăr spune că «în general, orice suspiciune existentă privind legalitatea și temeinicia unei soluții emise în dosare poate fi verificată prin examinarea într-o manieră transparentă a cauzei respective. Dacă se constată că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea, soluțiile VOR FI INFIRMATE , dispunându-se REDESCHIDEREA ȘI RELUAREA URMĂRIRII PENALE»…”. (ZIARE.com 3 aprilie 2016)

Și astfel, atent să nu calce pe bec, Procurorul General continuă, în visele sale tainice, să pupe condurul Codruței, acela elegant, numărul 42 la umbră … făcându-se util cauzei, după priceperea lui…

Și, mai ales, el nu utilizează blestematul girofar, deoarece: „…deplasarea cu girofar poate fi justificată doar la evenimente grave: explozii, accidente colective etc. Cine își asigură o rezervă de timp, nu ajunge în criză !”

Înlăturând astfel din viața sa singurul argument pentru care un Procuror General poate fi dat afară din funcție, Augustin Lazăr cred că speră într-o „încremenire în scaun” mai tare decât „încremenirea în proiect” a altui slujitor neobosit al Statului de drept, recte Gabriel Liiceanu.

                                                                                                             Luminița ARHIRE

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*