Atitudini

Cartea „Trădarea Securității”, scrisă de profesorul Corvin Lupu, a stârnit dispute

  Drept la replică: răspuns unor afirmații ale generalului Iulian Vlad   În numărul 25/2016 al revistei „Vitralii-lumini și umbre” […]

 

Drept la replică: răspuns unor afirmații ale generalului Iulian Vlad

 

În numărul 25/2016 al revistei „Vitralii-lumini și umbre” a fost publicat un interviu luat din redacție d-lui general Iulian Vlad, fostul șef al Departamentului Securității Statului, în care a făcut referire la unele rezultate ale cercetărilor mele publicate în cartea Trădarea Securității în decembrie 1989. Conducerea revistei (director Filip Teodorescu și redactor șef Paul Carpen) a refuzat să publice textul pe care l-am trimis redacției cu titlu de drept la replică.

Este pentru prima oară când fostul șef al D.S.S. se adresează direct cititorilor acestei reviste, apărându-și calm dar cu multă determinare „cauza”, respectiv ideea că și-ar fi făcut datoria și nu ar fi trădat. Această „ieșire la rampă” a generalului Vlad, ca și cea de la Universitatea din Târgu Jiu, din toamna anului 2015, s-a produs după apariția cărții mele Trădarea Securității în decembrie 1989, București, Editura Elion, 2015.

Sunt multe de spus și multe de scris despre afirmațiile făcute de generalul Vlad în conferința de la Târgu-Jiu, cât și în interviul publicat de revista „Vitralii-lumini și umbre”. Eu am să mă rezum la aspecte concrete, care privesc direct afirmațiile defăimătoare la adresa cărții mele, menționată mai sus.

Generalul Vlad a fost un militar în slujba României, dar nu militar în slujba României (a poporului) generic, sau după mintea/părerea/opțiunile domniei sale. A fost în slujba țării în virtutea unor legi, regulamente și alte acte normative (ordine). La elaborarea unora dintre ele, a participat personal, pe parcursul întregii perioade 1977-1989, cât s-a aflat la vârful Securității, ca adjunct sau ca șef al D.S.S. De exemplu, Ordinul 2600/1988, unul din cele importante pe linia restabilirii și menținerii ordinii publice, l-a propus personal, în cea mai mare parte. Aceste legi erau ale României, nu erau ale Ceaușeștilor. Dacă ar fi avut probleme de conștință privitor la obligațiile sale de a apăra ordinea constituțională, țara și pe conducătorul țării și avea „sensibilități” (pe care eu știu că nu le avea), putea să demisioneze.

În decembrie 1989, generalul Vlad a dat ordine pentru ca Securitatea să nu-și îndeplinească atribuțiile de prevenire, de restabilire și de menținere a ordinii publice, de apărare a sediului puterii și a șefului statului, de a nu pune în executare planul de acțiune pentru situațiile de stare de necesitate, de a nu interveni în conformitate cu legile, regulamentele și ordinele în vigoare. Toate acestea sunt acte de trădare, unele dintre ele săvârșite începând cu mult timp înainte de evenimente, ceea ce demonstrează premeditarea și caracterul de formă continuată a infracțiunii de trădare. Cartea menționată mai sus le explică pas cu pas.

La Târgu-Jiu, dl. gl. Vlad a afirmat că în 17 decembrie, la Timișoara, a ordonat Trupelor de Securitate să iasă în stradă fără muniție (neregulamentar) și apoi să se retragă în cazarmă, a mai spus că în 21 decembrie, la București, la baricada din zona Sala Ion Dales-„Intercontinental”, a dat ordin ca Trupele de Securitate să nu acționeze, că în dimineața de 22 decembrie, la C.C. al P.C.R., a dat ordin forțelor din M.I. care apărau sediul puterii (C.C. al P.C.R.) să se retragă în cazărmi… „Dar n-am trădat!”, a încheiat gl. Vlad. Ce-i asta? Ofensă adusă minimei noastre inteligențe!!! Adresându-se fostului președinte al României, conspiratorul Ion Ilici Marcel Iliescu, printr-un memoriu, gl Vlad nu și-a permis această ofensă și a recunoscut că a trădat, implorându-l pe președinte să-l judece politic și nu juridic, menționând că o judecată juridică l-ar fi condus la condamnarea le moarte, atunci încă în vigoare (Vezi Cristian Troncotă, Duplicitarii, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Elion, 2014, pp. 366 și 368).

Am cercetat cu atenție evenimentele. Am avut acces la surse pe care generalul Vlad doar le bănuiește. Tot ceea ce afirmă despre „cazul Milea” este fals și dorește să ascundă complicitatea unor cadre din Securitate la asasinarea lui Vasile Milea, ultima barieră în calea realizării loviturii de stat și a acaparării României de către conspiratorii pe care i-a ocrotit Securitatea și de către agenții statelor străine care au transformat România într-o umilă colonie a lor. Să nu uităm că nici un cadru de securitate, nici complicele la crimă cpt. Vătămănescu (ofițer al Securității) nu acționau fără ordin. În sediul C.C., toată Securitatea, în acele momente, nu mișca un deget fără ordinul sau aprobarea generalului Vlad. Despre complicitatea unor cadre din Securitate la asasinarea generalilor Nuță și Mihalea Velicu, nu ne spune nimic dl. general, iar despre asasinarea lui Trosca, dl. general ne spune doar că a fost chemat din ordinul gl. Militaru, dar nu ne spune că cel care l-a chemat era col. de securitate Gheorghe Ardeleanu (Moise Bula), comandantul U.S.L.A. Acțiunile ordonate de generalul Iulian Vlad s-au racordat perfect cu acțiunile trădătorilor din Armată (în principal, Stănculescu, Dinu, Eftimescu, Hortopan, Pârcălăbescu) și cu acțiunile serviciilor secrete străine care acționau în România nederanjate de Securitate. Cu mulți ani în urmă, la Mediaș, unde îl invitasem pe generalul Vlad într-o plimbare, în compania a doi martori, a declarat că a purtat discuții telefonice și la Moscova și la Washington, de unde i s-a spus ce are de făcut. Martorii trăiesc și sunt sănătoși. I-am revăzut recent. Și asta este tot trădare.

Scriind fraze grele (de exemplu: „O mizerie mai mare decât această carte n-am întâlnit. E de la un capăt la altul minciună, dezinformare și ofense…”), dl. Vlad se compromite odată în plus și cu totul. Cartea se bazează pe sute de documente de arhivă, cărți, investigații jurnalistice, memorialistica unor actori ai evenimentelor, mulți dintre ei ofițeri de securitate. Toate documentele sunt false? Toate cărțile din bibliografie sunt „mizerii”? Toți memorialiștii mint, afară de dl. Vlad? Cartea aduce sute de argumente. Toate sunt false? Răspund eu la aceste întrebări: dl. general Vlad, pe care îl cunosc bine, apără o cauză pierdută, cu prețul de a se compromite și mai tare, de fapt, cu orice preț. Acești securiști din aripa trădătoare a Securității sunt capabili să nege adevărul și dacă ar fi picați cu ceară.

După 26 de ani de manipulare, unii dintre trădători au crezut că adevărurile lor vor rămâne cunoscute doar de cei care au interesul să le ascundă în continuare. S-au înșelat. Adevărul iese mereu la lumină, chiar dacă multe dintre detaliile lui se îngroapă împreună cu unii dintre autorii evenimentelor, când aceștia coboară în mormânt. Coloana vertebrală a adevărului suportă detaliile lipsă ale evenimentelor.

Mă opresc aici. Pentru cine dorește adevăr, este suficient. Cine nu-l acceptă, va contrazice și va minți în continuare. Revista „Vitralii-lumini și umbre” se compromite în continuare, cenzurând, modificând conținutul articolelor, sau refuzând dreptul la replică. Cât despre proiectul inițial de a publica nu numai luminile, ci și umbrele istoriei Securității, nici vorbă! Cu un redactor șef minoritar etnic și admirator al fostului său șef, Mihai Pacepa, nu avem nimic în plus de așteptat. Revista încearcă doar o prezentare idilică a fostei instituții, ceea ce nu este proiectul ei inițial.

Doresc să îmi exprim din nou, ca și în carte, respectul pentru miile de lucrători de securitate care nu au fost implicați cu bună-știință în actele de trădare, care au muncit cu devotament, fără să știe că undeva, acolo sus, cineva pregătește marea trădare a României, fără să se gândească la urmări. Pe mulți asemenea ofițeri i-am cunoscut și eu. Unii dintre ei s-au supărat foarte tare, au căzut la pat, iar unii dintre aceștia au murit! Așa a fost cazul fostului șef de la Serviciul „F”-Sibiu, col. Vecerdea.

Comandanții celor pe care poporul român i-a plătit și i-a răsplătit pentru a apăra țara, au ales să pactizeze cu inamicii externi și interni și să înfeudeze România. Repet ce am scris și în carte: în decembrie 1989, nu a fost trădat doar Nicolae Ceaușescu, ci a fost trădată România!

                                                                                                 Prof. univ. dr. Corvin Lupu

 

 

3 Comments

  1. Precup Florin

    buna seara ,as avea rugamintea sa-mi spuneti cum pot procura si eu un exemplar din acesta carte .Va multumesc mult !

  2. Excelent articol! Felicitări domnului profesor Corvin Lupu că a făcut lumină în ceea ce privește adevărurile din decembrie 1989. Cartea “Trădarea Securități în decembrie 1989” este foarte bună și dezvăluie adevărurile ocultat de trădătorii României. Să le fie țărîna grea, grea, grea lui Iulian Vlad, Gheorghe Ardeleanu, Ștefan Gușă, Silviu Brucan, Nicolae Militaru și alții ca ei! Glorie eternă eroilor Vasile Milea, Gheorghe Trosca, generalilor Nuță și Mihaela!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.