Atitudini

A fost odată

        Sper să țineți minte și să fiți atenți să nu se repete Bunicul meu Alexandru Tutunaru […]

 

      Sper să țineți minte și să fiți atenți să nu se repete

Bunicul meu Alexandru Tutunaru era chiabur. A mai avut o vina. A trecut Prutul. Prizonier. Arestat, torturat, i-au tăiat o halcă din buca dreaptă, au presărat sare pe rană, a îndurat mult. Lagăr de muncă forțată.

În țară, familia dată afară din casă în aplauzele vecinilor. Păi da, meritau, erau chiaburi și au supt sângele poporului. Au votat în draci Partidul Muncitoresc Român. Toată suma nerealizările și a suferințelor vecinilor se datorau chiaburilor.

În casa noastră, deoarece avea poziție centrala și era frumoasă, s-a mutat viitorul șef al Direcției a IV-a – Contrainformații Militare – a Securității Statului. Viitorul general Constantin Nuță, la finalul carierei îndeplinind functia de șef al Inspectoratului General al Miliției.

Generalul Constantin Nuță

Bunica și bunicul meu au avut 5 copii. Licheaua ne-a luat casa. Bunicul în lagăr de munca, restul dați afară din casă și lăsați să putrezească într-un hambar. Soldații veneau periodic, împungeau cu baioneta saltelele pe care dormeau, întorcea totul cu fundul în sus, turnau lampa de petrol pe sacul de malai, -„Unde a ascuns banditul ăla armele?”. Trei copii au murit. A supraviețuit doar mama și sora ei. Mama să scape de chin, de umilintele vecinilor, a fost dată în adopție.

Bunica a avut ceva bani la ea, în momentul când au evacuat casa, putini cocoșeii au scăpat de ochii vigilenți ai organelor. Cu ei a plătit pe un anume Saru de pe str. George Calinescu sect.1 să o adopte pe mama pentru a putea termina școală prin schimbarea numelui. Copii chiaburilor nu aveau voie sa meargă la școală. Nici prin fața scolii unde a învățat, nu mai avea voie să treacă. Aruncau cei ce i-au fost colegi cu pietre în ea.

Trec anii, mama farmacistă, este chemată în 1975 la Miliție. Saru a murit și ea era moștenitoarea. Trebuia sa primească o casă moștenire și cine mai știe ce. Mama se consultă cu bunica Elena Tutunaru.
Au hotarât: -Saru te-a înfiat contra bani. Noi am plătit un serviciu. Nu ai nici un drept să iei casa. Și așa a făcut.

Apoi, după Revoluție am primit casa părintească înapoi, prăvălia, aproape totul. Mai puțin Farmacia.
Bunica lăsase îngropată în curte, chiar în apropiere de zidul farmaciei o oala de lut cu galbeni.
Am săpat la indicațiile ei, nimic. Am săpat mult. Nimic. Cine știe? Mai sunt încă acolo, au fost găsiți de securişti?

Totuși tovarășul general a fost „omenos”, i-a permis mamei mele, fiica unui bandit, să ia un rând de haine în momentul când a fost dată afară din casă.

                                                                                                                   Octav FULGER

 

1 Comment

  1. Adrian Grigoriu

    Ceva nu are sens. Generalul Nuță a fost asasinat împreună cu adjunctul său întrucât au luat măsuri de blocare a armatei clandestine de invazie de peste 60,000 de agenți de lupta clandestină infiltraţi in Romnia cu complicitatea totala a securităţii, deci a fost un patriot nu un trădător. A se vedea Prof. Dr. Corvin Lupu, Trădarea securităţii în decembrie 199 editura Elion 2015.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *