![Decizia mea de a nu mai interveni în pseudo-dezbaterea privind COVID-19 a trezit numeroase reacții. Am primit numai într-o […]](https://www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2020/11/absolute-truth-620x350.jpg "Adevărul vă va face liberi")
Decizia mea de a nu mai interveni în pseudo-dezbaterea privind COVID-19 a trezit numeroase reacții. Am primit numai într-o noapte sute de mesaje (și ele continuă să vină) prin care sunt rugat să mă răzgândesc. Prin urmare, mă simt obligat față de cei care au avut și, poate, mai au încredere în mine să le ofer o scurtă explicație.
Când, în februarie 2020, am intrat în această dezbatere, am fost motivat de faptul că întreaga societate era cuprinsă de panică și emoții negative. Nu am intrat din dorința de notorietate, nici din interese politice sau financiare. Mesajele autorităților din toată lumea (naționale și internaționale) întrețineau o isterie colectivă, iar măsurile recomandate erau dictate de panică și nu de rațiune. Postările mele au dorit să aducă speranță, liniște și rațiune. Am apărat deci drepturile cetățenilor, libertatea religioasă, axându-mă în special pe o analiză etică. Am analizat critic unele măsuri, insistând asupra faptului că sănătatea nu înseamnă numai lipsa bolii sau a unui handicap, ci este un concept mult mai vast, care implică starea de bine fizică, psihică, social-economică și religioasă. Am insistat asupra unei analize cost/beneficiu a măsurilor luate în așa fel încât să fie proporționale cu gravitatea pandemiei. Intenția mea a fost să declanșez o dezbatere, care să conducă la conferințe de consens în concordanță cu adevărul. Într-o criză medicală și social-economică, realizarea solidarității societății (să facem împreună ceea ce nu putem să facem singuri) este esențială. Am crezut că voi contribui, printr-o poziție temperată, la apropierea celor două curente, care se manifestă în societatea românească, apropiere bazată pe adevăr și toleranță.
Știu două lucruri:
1. Știința nu este o religie, ea este un mijloc prin care ne putem apropia de adevăr. Dar în știință, adesea, ce a fost adevăr științific în trecut, nu mai este și în prezent, iar cel care este în prezent, s-ar putea să fie contrazis în viitor.
2. Adevărul la care aspirăm este un adevăr limitat. Nu putem trece niciodată de faptul că gândurile și credințele, ne determină să considerăm că acestea sunt adevărul. Mulți oameni nici măcar nu se deranjează să analizeze rațional ceea ce cred și ajung să-și construiască toată viața pe credințe care pur și simplu s-ar putea să nu fie adevărate. Orice spune mass-media, o celebritate sau un grup de prieteni, pentru aceste persoane devine brusc „adevăr”. Pentru mine, care mărturisesc credința creștină, adevărul absolut este simplu, și anume, ce a spus: Iisus – Eu sunt Calea, Adevărul și Viața (Ioan 14:6).
M-am înșelat profund. Calea pe care am ales-o a fost greșită. Grupurile fundamentaliste din toate domeniile sunt opace la orice argument. Nu mă consider infailibil și ceea ce-am afirmat poate să fie uneori eronat. Argumentele mele pot fi contestate și am puterea să recunosc când am greșit. Dar în loc de argumente se folosesc atacuri la persoană, injurii, calomnii, amenințări. Societatea românească este divizată din punct de vedere religios (de exemplu, acele comentarii în care creștini, care ar trebui să urmeze calea iubirii și a toleranței, declară că alți creștini sunt eretici și nefrecventabili), politic, social și cultural. Se respinge orice dezbatere reală și se adâncește prăpastia dintre diferite grupuri ale societății.
Am constatat că efectul luărilor mele de poziții adâncește prăpastia din cadrul societății, în loc să arunce punți către solidarizare. De aceea am luat hotărârea să mă retrag și nu din frică, lehamete, interese sau dezamăgire.
În concluzie, vă îndemn să medidați și să raționați în așa fel încât să găsiți adevărul, pentru că „Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi / vă va face liberi.” (Ioan 8:32).
Prof. dr. Vasile ASTĂRĂSTOAE
P.S.1 Pentru cei care nu au înțeles una dintre postările mele, o precizare. Există foarte multe firme care fabrică vaccinuri și care nu le produc. A produce un vaccin înseamnă a-l crea, a-l fabrica și a-l pune pe piață. A fabrica un vaccin implică doar utilizarea actului de creație a altuia și punerea pe piață a acestor produse (sub licență sau produse generice).
P.S.2. Sunt conservator (nu folosesc termenul de dreapta pentru că a fost confiscat în România de oportuniști) și, de aceea, în concepția unor progresiști neomarxiști, sunt depășit, ramolit și nefrecventabil. Poate așa este, dar sunt mulți care gândesc la fel ca mine și deci existăm.
Nu vă îngrijoraţi aceştia sunt doar nişte marionete, pericolul este înfinit mai abstract; „…Sîntem însoţiţi de un animal de pradă venit din negura universului, care a preluat controlul asupra vieţilor noastre. Oamenii îi sînt prizonieri. Animalul de pradă este stăpînul şi dumnezeul nostru. Ne-a făcut ascultători şi neajutoraţi. Dacă vrem să protestăm, ne înăbuşă protestele. Dacă vrem să acţionăm independent, ne impune să nu facem asta…, Au preluat controlul pentru că noi reprezentăm hrana lor, ne storc fără milă fiindcă noi îi susţinem. La fel cum noi creştem pui în coteţe – gallineros- animalele de pradă ne cresc pe noi în humaneros. Astfel, mîncarea le este tot timpul la îndemînă…Ca să ne păstreze ascultători şi slabi, animalele de pradă s-au angajat în strategii extraordinare – extraordinare, evident, din punctul de vedere al unui strateg militar. în schimb, groaznice din punctul de vedere al celor care suferă de pe urma lor. Ne-au dat mintea lor! înţelegi? Animalele de pradă ne-au dat mintea lor, care a devenit mintea noastră. Mintea lor este barocă, contradictorie, posacă, plină de teama de a fi oricînd descoperiţi. Ştiu că, deşi nu ai fost niciodată înfometat, continuă el, suferi de frica foamei, care nu este nimic altceva decît anxietatea animalului de pradă, neliniştit că în orice moment poate fi descoperit şi nu va mai avea mîncare. Prin intermediul minţii, care este, la urma urmei, mintea lor…”.
CARLOS CASTANEDA-LATURA ACTIVĂ A INFINITĂŢII
Poate părea absurd, dar dacă priveşti atent în jur şi ai mintea deschisă totul se potriveşte.
Privim catre dl Astarastoaie si vedem ratiune, morala, bun simt. Trasaturi de caracter care ar trebui sa te fac puternic? Sau cumva devii victima sigura celor care au doar ratiunea propriilor interese? Pentru cei care nu se incurca in maruntisuri ca morala si bun simt?
Revenim la eterna ,,daca vrei sa invingi mafia trebuie sa fii la fel de organizat ca ea”? Sa ai la fel de multe scrupule ca ei? Adica deloc? Daca esti moral si cu bun simt poti sa le faci fata?
Cum iesi viu, nu victorios, din confruntarea cu aceste specimene? Abandonindu-te si devenind ei?
Ajungi la vorba lui Petre Tutea?
Intrebari peste intrebari… Poate, vreodata, ajungem la fapte peste fapte.
Cum, acum cand e nevoie sa luptam impotriva dictaturii care se instaureaza pas cu pas, ne parasiti? Erati un liman de speranta, un far in furtuna care vrea sa distruga orice umanitate, orice libertate. Asa mari au fost amenintarile?
Dl.Dr.Vasile Astarastoaie nu ne paraseste, doar ca implineste porunca Domnului: “Fereste-te de rau si fa binele, cauta pacea si o urmeaza pe ea”. Prima parte a implinit-o, urmeaza a doua. Toti suntem chemati la pace, dar numai dupa ce faptuim binele!
„Ziua în care renunţăm, la ceea ce suntem, e ziua în care murim.”
preluat de pe; tzucu.info
Dumnezeu sa-l binecuvinteze pe Dl.Dr.Vasile Astarastoaie si Maica Domnului sa-l acopere de tot raul sub preasfantul Ei Acoperamant!
PROFETIA SFANTULUI ANTONIE, SE IMPLINESTE SUB OCHII NOSTRI: “Va veni vremea ca oamenii sa innebuneasca si cand vor vedea pe cineva ca nu innebuneste, se vor scula asupra lui, zicandu-i ca el este nebun, pentru ca nu este asemenea lor”
Am citit si urmarit cu interes articole, declaratii si interviuri pe care ni le-ati oferit de la inceputul pandemiei. Erau ca un barometru care ne indica ceea ce aveam nevoie sa cunoastem. Erau cuvinte care informau, temperau, incurajau si induceau un calm si o pace de care cred ca fiecare roman aveam nevoie. Imi pare rau pentru cei care nu au inteles sau n-au vrut sa inteleaga ceea ce ati transmis cu profesionalism, demnitate si cu adevarata iubire pentru om.
Toata stima si consideratia pentru dumneavoastra domnule profesor.
Va multumesc si eu, ca om si medic.