Cadran international

Amurgul Germaniei, „omul bolnav” al Europei

                             Amurgul Germaniei Când a folosit șantajul economic împoriva […]

 

                           Amurgul Germaniei

Când a folosit șantajul economic împoriva Germaniei pentru a influența poziția Berlinului față de Iran, administrația Trump știa că lovește acolo unde doare cel mai mult. În 2019, economia Germaniei a înregistrat cea mai mică creștere din ultimii șase ani, iar „următorul deceniu va fi unul sub medie și lumea începe să vorbească din nou că Germania este omul bolnav al Europei”, după cum spune, pentru The Wall Street Journal, Joerg Kraemer, economist sef la Commerzbank din Frankfurt.

Slăbiciunea Germaniei este o veste proastă pentru Europa și nu doar datorită dimensiunii sale (20% din PIB-ul UE). Constructorii germani de automobile (adică cei vizați de șantajul administrației Trump) sunt puternic integrați pe continent, în special în Europa Centrală și de Est, unde fabricile germane și furnizorii companiilor germane oferă multe locuri de muncă, scrie WSJ. Spre exemplu, în timp ce producția industrială a Germaniei a scăzut cu 4% în noiembrie 2019, producția Cehiei a scăzut cu 3,1%, iar cea a Slovaciei cu 4,4%. Spre deosebire, Franța, a cărei industrie auto este idependentă de Germania, a avut o creștere de 1,2%.

Reducerea creșterii economice a Chinei a lovit economia germană bazată pe exporturi (47% din PIB-ul Germaniei este reprezentat de exporturi, un procent de patru ori mai mare decât în SUA). Spre deosebie de restul economiilor occidentale, Germania are surplus comercial cu China, nu deficit. Și tocmai de aici vine vulnerabilitatea, pe fondul încetinirii economice a Chinei. „Unii economiști se tem că Germania ar putea deveni vectorul prin care problemele chineze vor infecta Europa.”, scrie WSJ.

Sectorul auto este marele semn de întrebare în economia Germaniei. Producția auto din 2019 a fost cea mai mică din ultimul sfert de secol, iar forța de muncă angajată aici s-a redus cu 1,3% în 2019. Problemele din domeniul auto au provocat ele singure o reducere cu 0,75% a creșterii economice a Germaniei în 2019.

                        Al doilea miracol german se sfârșește

„Cunoscătorii relațiilor economice internationale se uită cu gura căscată la surplusul bugetar al Germaniei, însă nu din admirație, pentru că Germania ar trebui să stimuleze economia, să reducă taxele și să investească mai mult. Surplusul de 13,5 miliarde de dolari în 2019 este al cincilea consecutiv și cel mai mare de până acum. Mulți germani consideră că asemenea cifre sunt un semn al virilității și virtuții economice. Însă acești indicatori cel mai probabhil vor scădea, nu vor crește. Asta pentru că se încheie o era neobișnuită, una numita de ecomistul Bert Ruerup al doilea miracol economic (după refacerea postbelica)”, scrie Bloomberg.

„În ultimii 15 ani, oarecum coinncizând cu domnia Angelei Merkel, Germania a devenit din omul bolnav al Europei cel mai mare exportator și cea mai puternică economie. În următorii 15 ani, nu e neapărat ca Germania să devină din nou omul bolnav. Însă, după cum spune Ruerup, ar putea deveni ”gri” din punct de vedere economic, cu creștere economică mediocre.”

„Cauzele miracolului au fost reformele pieței muncii și cele sociale întreprinse de predecesorul lui Merkel, Gerhard Schroeder. Reformele i-au obligat șomeri să-și caute slujbe. Ele au redus rolul sindicatelor în negocierile cu patronatele, iar asta a redus costurile cu salariile în raport cu alte economii ale lumii. Dacă Germania ar fi avut propria monedă, ea s-ar fi apreciat; însă euro s-a devalorizat.

Asta a favorizat sectorul exporturilor din Germania: chimicale, utilaje și mașini la modă. China s-a repezit la produsele germane, la fel ca majoritatea lumii.

Astfel, Germania a fost nu numai beneficiara monedei euro, ci și a globalizării. Dintre marile economii industrializate, Germania este cea mai deschisă către lume. Suma exporturilor și importurilor a ajuns la circa 90% din PIB în Germania, în ultimii 25 de ani. Suma aceasta ajunge la 60% în Marea Britanie și Franta, la 37% în China și la doar 27% în SUA.

Însă această deschidere se transformă acum în vulnerabilitate, când era globalizării se transformă într-una a protecționismului și naționalismului economic. Germania va suferi mai mult decât alte economii mari de pe urma actualelor și viitoarelor războaie comerciale, fie ele între SUA și UE, fie între SUA și China. Noile tarife și bariere comerciale netarifare determină companiile să-și redeseneze lanțurile de aprovizionare, multe dintre ele plecând din Germania în alte țări, inclusiv în SUA.

Cele mai afectate industrii vor fi cele mai mari: cea a mașinilor frumoase și a utilajelor. Ambele sectoare își reduc producția. Chiar și fără vreun război comercial, IMM-urile din Germania, deseori deținute de câte o familie și care se consideră campionii ascunși, înfruntă competiția rivalilor chinezi, care și-au îmbunătățit calitatea mai repede și mai mult decât au crescut prețurile. Reputația industriei auto germane a fost deja pătată de scandalul trișării la testele de emisii diesel, scandal început in 2015. A fost ca un pariu pierdut al Germaniei pus pe motoarele cu combustie. Se poate ca producătorii auto germani să intre într-o transformare epocală, precum cea care a dus de la CD-uri la Spotify.

Mașinile scumpe conduse de plăcere de cei bogați și care ard ceea ce în urmă cu milioane de ani erau păduri vor fi înlocuite treptat cu vehicule electrice fără șofer și care vor fi  folosite în comun de oameni pe care nu-i interesează caii putere, ci prețul. Nu e sigur cine vor fi învingătorii după aceste transformări, însă giganții germani vor fi loviți.

Chiar dacă industria auto germană se va adapta, ea va angaja mai puțini muncitori. Motoarele electrice au doar 200 de repere, pe când cele cu ardere internă au circa 1.200. Studiile din Germania arată că astfel s-ar putea pierde 410.000 de locuri de muncă.

Și transformarea digitală amenință economia. Germania a adoptat lent noile fluxuri de productie și noile modele de business. Semnătura cu pixul pe hârtie încă este o regulă în Germania. Chiar luna aceasta, brutarii din Germania au fost obligați să emită mici chitanțe pentru fiecare bucată de pâine pe care o vând. Motivul este combaterea evaziunii, însă simbolismul este devastator privit din perspectiva unei lumi care se digitalizează.

Între timp, SUA și China se întrec și domină în domeniul inteligenței artificiale. Germania, paranoică în ce privește folosirea inteligenței artificiale ca resursă vitală, este, cu toate acestea, cu mult în urmă. Doar una din patru firme germane este suficient de inovatoare pentru a rămâne competitivă pe piață. Mai rău, firmele care vor să inioveze nu găsesc forța de muncă cu calificarile necesare pentru asta.

Ultima problemă este doar o parte din norul negru care stă deasupra Germaniei: reducerea forței de muncă și îmbătrânirea populației. În anii de miracol economic, problema aceasta părea una abstractă, căci încă se mai simțeau efectele exploziei demografice postbelice. Începând cu acest deceniu, problema va ieși la suprafață. În anii 1990, Germania avea patru oameni activi la un pensionar. Acum, generația numeroasă iese la pensie. Bundesbank arată că, în 2035, vor fi doar doi germani activi la fiecare pensionar. Va fi o economie gri.

Pe măsură ce puterea Germaniei (să spunem că sunt mașinile) va deveni mai puțin relevantă, iar vulnerabilitățile ascunse (îmbătrânirea) vor ieși la suprafață, Europa și lumea ar trebui să se îngrijoreze. Economia puternica din inima Europei a distorsionat mult timp zona euro și economia globală cu cel mai mare surplus de cont curent din lume. Asta nu se va mai întâmpla. Însă problemele pe care le va genera un gigant care începe să sufere pot fi și mai mari.”, încheie Bloomberg.

                                                                                                        Călin MARCHIEVICI

Sursa: Cotidianul

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *