Istorie

Biserica Ortodoxă Română și regimul bolșevic

  O pagină distinctă în contextul rezistenței românești la comunism a înscris-o Biserica Ortodoxă Română Comunismul ateu imaginat de Lenin […]

 

O pagină distinctă în contextul rezistenței românești la comunism a înscris-o Biserica Ortodoxă Română

Comunismul ateu imaginat de Lenin și ceilalți lideri ne-creștini a pus la grea încercare toate credințele și cultele religioase din țările intrate sub jugul ateismului de stat. Se impune o comparație între bisericile ortodoxe din aceste țări. Nota bene: nu facem o comparație între Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică, să zicem, deoarece statutul lor a diferit în mod decisiv. Biserica Catolică, din orice țară de pe glob, beneficiază de sprijinul total al Vaticanului. În vreme ce Biserica Ortodoxă, auto-cefală în fiecare țară, a avut a se sprijini numai în vrednicia prelaților, a arhiereilor, și în credincioșenia, adică în autenticitatea credinței creștine din sufletul enoriașilor, a credincioșilor ortodocși din țara respectivă…

În Rusia, în Ucraina, în Bielorusia, în Serbia, în Bulgaria și Albania, viața religioasă abia mai palpita în 1989. Părea că se va stinge în curând. Rar când cineva își mai boteza copilul sau mai trecea prin fața altarului pentru cununia religioasă. Iar morții erau duși la groapă fără nicio preocupare, niciun gând la mântuirea sufletului, și erau abandonați țărânei ca niște obiecte inerte, fără nicio cruce la căpătâi…
În România până și cei mai îndoctrinați comuniști nu lipseau să-și boteze copiii ori să-i cunune, chiar dacă mai discret sau chiar în secret. Secretul lui Polichinelle!…

Mi-a dat detalii preotul paroh Dragomir de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Constanța, care, când am stat de vorbă, tocmai creștinase un prunc în casa șefului securității, și am înțeles că pretutindeni în România familia activistului de partid, mamă, soacră, frați, surori, sancționau orice intenție de abandon al creștinismului de dragul disciplinei de partid. Același preot mi-a povestit cât de des este solicitat de turiști din Bulgaria sau URSS să-i boteze sau să-i cunune. De la aceștia a aflat câte opreliști au în țara lor creștinii. Mi s-a părut evident că dacă aceste restricții nu au avut niciun succes la români, aceasta se datorează tăriei ortodoxiei, a credinței în Iisus, în Sfînta Treime. Am realizat atunci, mai clar ca oricând, că nu sunt deloc vorbe goale frumoasele spuse despre poporul care s-a născut creștin, prin înduhovnicire apostolică.

Spre deosebire de ceilalți, de popoarele din jurul nostru, care s-au încreștinat de azi pe mâine, prin ucaz împărătesc sau voievodal, la o zi anume, bine consemnată de cronicari, noi, românii, ne știm creștini dintotdeauna. Ne-am început încreștinarea încă de pe vremea dacilor, a căror credință în Zamolxe, mult asemănătoare cu a esenienilor, dar mult mai veche, a premers botezul întru Hristos. Zamolxe a fost, alături de Buda, de Zaratustra, de Moise, de Pitagora, un ante-mergător al Domnului Iisus Hristos. Dacii s-au numărat printre popoarele cele mai bine pregătite pentru creștinare, de aceea des-creștinarea noastră, de către comunismul ateu, nu a fost cu putință!

Sunt propagandă anti-românească toate prostiile care se spun despre ierarhii creștini și relațiile lor cu regimul comunist, cu Securitatea din România. Am abordat acest subiect cu altă ocazie, mai pe larg, și am ajuns la concluzia că Biserica nu a colaborat cu Securitatea, ci invers, îndeosebi după 1964, Securitatea a colaborat cu Biserica Ortodoxă Română sau Catolică, bunăoară în chestiunea sectelor religioase care deseori sunt purtătoarele unor idei și practici cu efect anti-românesc…

Cu alte cuvinte, ca ortodocși, românii au motive să fie mândri de Biserica lor! Biserica Ortodoxă Română a străbătut deșertul comunist fără să abdice de la menirea ei. Povestea cu demolarea bisericilor a fost exagerată și denaturată. Pe vremea lui Nicolae Ceaușescu au fost demolate câteva biserici, din rațiuni de organizare urbanistică. Dar au fost construite sau reconstruite și consolidate peste 1500 de biserici. Informația am căpătat-o de la Ioan Alexandru, în 1989… După 1990 s-a confirmat!

Pentru cei ce ar interveni să mă contrazică amintesc un detaliu: din același motiv, pentru sistematizare urbanistică, din ordinul lui Ceaușescu câteva biserici au fost mutate, au fost traslatate sute de metri, cu o cheltuială enormă… E un paradox, care ne îndeamnă să nu ne grăbim să condamnăm! Să purcedem mai degrabă la o investigare și o evaluare corectă a faptelor! A tuturor faptelor. Abia după aceea putem trage concluzii.

În fine, abia după aproape 20 de ani de la asasinarea Ceaușeștilor, aflu că atunci când în familia unei moldovence s-a născut al 20-lea copil, Elena Ceaușescu a ținut să fie nașă. Botezul, cu un sobor de preoți, s-a oficiat mai discret, în clădirea Comitetului Județean al PCR…

Nu e târziu, ba este chiar acum cel mai oportun, să se facă un studiu comparativ al vieții religioase în țările comuniste de odinioară. Ca români, ca creștini, vom avea de ce să ne bucurăm. Căci puterea de a rezista comunismului ne-a dat-o în primul rând intuiția, sentimentul clar sau difuz, că revoluția bolșevică este opera malefică a Anticristului, a Diavolului. Nu aveam cum să trecem de partea lui.

                                                             Ion COJA, (Fragment din Decalogul junelui naționalist)

3 Comments

  1. D

    Mie mi se pare ca e romantata putin chestiunea… domnule Coja va mintiti singur sau insuflati un neadevar pentru a nu rani dragostea ce i-o purtati acestui popor. Eu nu contesc ca comunistii isi botezau copiii si se cununau, si chiar ca – ce am mai aflat eu – multe dintre icoane erau salvate printr-un comunist evlavios si alte aspecte ca acesta, dar… pentru ca exista un dar, ce sa vorbim de lagarele comuniste din Romania, de alungarea calugarilor din manastiri… si sa nu ziceti ca nu era turnatorie la securitate pentru ca acest lucru era practic imposibil… trebuiau pastrate sub control lucrurile si turnatoria era mijlocul prin care se facea asta. Dovezi? As vrea sa le vad si eu.
    A aparut la un moment dat o carte cu dosarul lui Arsenie Boca (nu sunt un simpatizant al acestuia) cum era urmarit de securitate… deci urmarire se facea si daca urmarire se facea la fel si turnatorie chiar daca poate nu prin toti… si oameni infiltrati special… nu-i asa ca e logic?
    Si care stat nu si-a spionat supusii, sau n-a cules date despre situatia tarii? asa… imi pun intrebarea. Numai unul dumnezeiesc! Dar oare chiar a fost Romania noastra dumnezeiasca? Bineinteles ca avem placerea si tendinta sa ne imaginam asta, dar oare nu e prea mult de imaginat?

  2. Tudor

    Ortodoxie=Credința Străbună (la români)
    Românii s-au născut creștini. (străini ce veneau p’aici) (singurii fără dată de creștinare)

  3. satan existã

    @@@xyyyz,mă pop(onar)åndãule,mă cårnatule,mã ciochistule,ce ai mã tu cu Ortodoxia???mã scårbavnicule,ce dovadă mai mare decât trupuri neputrezite(moaște)binemirositoare și făcătoare de minuni?ce dovadă mai mare de iubire din partea Tatălui Ceresc vrei?tres’fii ntunecat de patimi grele ca să refuzi să accepți evidența!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *