„Big Mamma” este o văgăună de tip fast-food din Sibiu, unde intri doar prima dată sănătos şi ieşi obez, după mai multe vizite în scop alimentar. În ceea ce priveşte „The Big White”, acesta se traduce din limba engleză prin sintagma românească neaoşă „Marele Alb” şi desemnează cea mai populară rasă de porci din lume, care este crescută pentru consum pe toate meridianele globului pământesc. Porcii din această rasă pot fi identificaţi uşor datorită aspectului: urechile lungi şi uşor aplecate, un corp masiv şi robust, culoarea albă a pielii şi capul mare. Orice asemănare fizică cu personajul despre care o să vorbesc în continuare este pur întâmplătoare, fiindcă o să analizez caracterul şi comportamentul ipochimenului, personal nefiind interesat de înfăţişarea acestuia.
Toate „ingredientele” descrise mai sus se regăsesc sub formă de ghiveci abstract pe blogul denumit, cât se poate de inspirat şi conform cu realitatea, „Podul Minciunilor”. Ca să înţeleagă şi cititorii noştri mai în vârstă, care citesc revista în varianta tipărită, ce este acela un „blog”, iată aici definiţia termenului: „Cuvântul Blog este prescurtarea de la «weblog» şi se referă la un jurnal online creat şi postat de grupuri sau persoane individuale, articolele fiind afişate in ordine cronologica. Oricine îşi poate crea propriul blog, de la copii la adulţi. În prezent, sunt peste 3 milioane de blog-uri active, cu o mare diversitate de teme.” Blogul în cauză aparţine unui domn, pe nume Călin Blaga, jurnalist la săptămânalul de publicitate „Sibiu 100%”. Dânsul se tot laudă că publicaţia respectivă, pe care nu o putem încadra la categoria presă scrisă, are cel mai mare tiraj din judeţul Sibiu, fiind şi cea mai citită, în viziunea domnului Blaga, deoarece se distribuie gratis. Păi, gratis se distribui şi catalogul săptămânal de la supermarketul „Kaufland”, conţinând şi acesta, pe lângă reclama şi preţurile produselor aflate în rafturi, anecdote, reţete culinare şi scurte materiale despre vedete din lumea filmului, muzicii sau sportului, dar asta nu înseamnă că pliantul magazinului este ziar sau revistă! Şi, la drept vorbind, catalogul „Kaufland” este mai atractiv decât anostul „Sibiu 100%”. Acesta este atât de searbăd, încât nu cred că are răbdare să-l citească nimeni cap-coadă, eventual doar persoanele care consideră că „Mersul trenurilor” sau „Pagini aurii” sunt „romane”, numai bune de lecturat. Patronul amalgamului publicitar, în care scrie Călin Blaga editoriale puerile, este şi proprietarul fast-food-ului „Big Mamma”, legătură acestuia cu presa fiind similară cu corelaţia dintre un hamburger (sandviş cu carne tocată prăjită) şi un Bürgermeister (primar în limba germană). Fiindcă primim, nolens,volens, simulacrul acesta de ziar în cutia de poştă, ne-am adaptat situaţiei şi i-am găsit destinaţii utile. Soţia mea curăţă zarzavatul pe el, eu îl îndes în pantofi pe post de şanuri, când se schimbă anotimpurile şi trecem la altă încălţăminte, iar Maya, căţeluşa noastră shar-pei, îşi făcea necesităţile pe „Sibiu 100%”, dar doar până a crescut şi a învăţat să facă afară, în curte. Pot spune, cu toată seriozitate, că Maya era singura admiratoare a maculaturii în cauză, fiindcă, atunci când i-am înlocuit „closetul” din hârtie de ziar cu un pliant publicitar colorat şi lucios, s-a revoltat şi a făcut pipi pe covor, în semn de protest.
Acum, că am elucidat povestea cu „Big Mamma” şi „Sibiu 100%”, să revenim la blogul lui Blaga, care are totuşi legătură cu publicaţia la care lucrează, deşi acesta neagă evidenţa cu vehemenţă. În ce constă „mariajul” dintre blog şi maculatura oferită gratuit? Simplu! În fiţuica cu pretenţii de gazetă sunt periaţi, contra cost, bineînţeles, primarii din localităţile judeţului Sibiu. Primarul oraşului Agnita, Radu Curcean, probabil că nu a percutat, nu a „sărit la cap” cu firfiricii pentru „ziar”şi a fost „executat” pe blogul „Podul Minciunilor”. Tot aici, „deontologul” şi obiectivul Călin Blaga atacă restaurantele care-i fac concurenţă fast-food-urilor patronului său. Astfel, din postura inedită de critic gastronomic, „imparţialul” blogger şi ziarist dă la gioale pe nedrept atât restaurantului chinezesc „Yummy Yang”, cât şi „McDonald’s”- ului de pe şoseaua Alba Iulia. Ca să fie cât mai veridic, „deontologul” şi-a cărat după el şi nevasta însărcinată, folosind-o pe post de cobai şi îndopând-o cu mâncare, ca să poată afirma după aceea că mâncarea a fost proastă sau alterată, pricinuind, cică, o toxiinfecţie alimentară gravidei. Nu „toxinfectie”, cu un singur „i”, cum a scris agramat domnul Blaga pe blogul său veninos şi tendențios. Bine, această greşeală gramaticală nu este singulară, limba română fiind, pesemne, studiată de domnul Blaga în şcoală ca limbă străină. Apropos, forma adjectivului get-beget este aceasta, nu „get pe get” cum o scrie „cultul în cap”, fiindcă nu-i vorba de geţi, traci, gepizi sau ostrogoţi! Acum, dacă doamna nevastă tot a născut, poate îşi face timp pentru nişte meditaţii la limba română cu soţiorul, mai ales că Liliana Nenciu, cum o chema ca domnişoară pe soţia „deontologului”, este o ziaristă autentică şi talentată. Eu, personal, aşa o văd, chiar dacă doamna se va revolta citind aceste rânduri, din spirit de solidaritate faţă de soţul său. În revistele conduse de mine, femeile, în general, au fost respectate, lucru care nu se poate spune despre blogul domnului Călin Blaga, unde reprezentantele sexului frumos sunt terfelite şi agresate public, mai ceva ca în tabloidele „Cancan” sau „Libertatea”. Laura Dobrotă şi Nicolle Stănese, două prezentatoare de televiziune de la un post local, sunt batjocorite, cu intenţia clară de compromitere, permanent pe blogul „Podul Minciunilor”. Doar un frustrat sexual poate să aibă o astfel de atitudine faţă de nişte femei care nu i-au făcut absolut nimic! Ce ne-am face noi, sibienii, dacă „Big Brother”, alias Călin Blaga, nu ne-ar ţine la curent cu „mondenităţile” şi viaţa de budoar? Am mai avea posibilitatea să aflăm cine cu cine trăieşte sau care sunt cuplurile de amanţi în vogă? Noroc că-l avem pe Bleaga! Acest voyeurist trebuie să cunoască toate codoşelile urbei, să amuşine mirosurile chiloţilor năduşiţi de damă, să privească prin prohaburi ca prin gaura cheii, să pescuiască prezervative folosite din coşurile de gunoi, iar apoi să-şi fericească cititorii cu senzaţionalele sale descoperiri.
Nici morţii nu sunt scutiţi de atacurile mârşave ale lui Călin Blaga. Călin Lucian (fost prefect şi conducător al trustului de presă „Evenimentul sibian”), Emilian Pătru (om de afaceri sibian) şi Adrian Păunescu au fost denigraţi, după ce au decedat, de către acest corb care croncăneşte jalnic, căţărat pe cadavre, doar-doar iese şi el din anonimat. Uite, îl ajut eu acum! S-a şi găsit cine să-l judece pe scriitorul şi poetul Adrian Păunescu post-mortem! Un agramat care scrie nişte compuneri infantile, la nivelul unui elev de clasa a patra de la şcoala ajutătoare, pe care el, doar el, le consideră editoriale. Probabil că se vor găsi cititori care să mă acuze de ipocrizie, deoarece tot în acest număr al revistei se scrie negativ despre un escroc, Ion Baştea, complicele familiei Iohannis în furtul de imobile, care a decedat în toamna anului trecut în Florida. Da, dar despre acesta şi escrocheriile lui s-au scris pagini întregi în revistele conduse de mine şi pe vremea când era în viaţă, aşa că nu se poate spune că a fost lipsit de posibilitatea de a se apăra! Moartea acestui escroc nu l-a sanctificat şi tot un pungaş rămâne pentru noi, chiar dacă acum dă socoteală pentru nelegiuirile lui pe lumea cealaltă. Spre deosebire de noi, „deontologul” Blaga a atacat persoanele pomenite anterior doar după ce au murit, nefiind suficient de curajos să o facă atunci când aceştia trăiau. Dar, ce nu face „Big Brother” ca să-şi sporească traficul pe „Podul Minciunilor”?!
Unele atacuri la persoană sunt din proprie iniţiativă, altele sunt comandate de diverşi potentaţi locali, cărora „deontologul” doreşte să le intre în graţii sau dacă este posibil şi în portofel. Presupun că postare de pe blog, intitulată ,,Marius Albin Marinescu, patronul şi ziaristul de la Justiţiarul Sibian a fost declarat de CNSAS colaborator al Securităţii“, mă plasează în a doua categorie, adică „ţinte comandate”. Apărătorul homosexualilor şi ţiganilor, bunul samaritean Blaga, a ales ziua de 28 decembrie, taman în mijlocul sărbătorilor de iarnă, ca să vină cu o „bombă” expirat şi fâsâită de multă vreme. Noi nu am tipărit revistele în luna decembrie, chiar din motive legate de morala creştină, ca să-i lăsăm pe borfaşii despre care scriem să respire uşuraţi măcar de Sărbători.
Despre această acţiune de „înfierare” a mea în spirit neocomunist de către C.N.S.A.S. – adevărata poliţie politică a zilelor noastre! – am scris în urmă cu mai bine un an , atât eu, dar şi alţi colegi din presă. Dacă domnul Călin Blaga era aşa imparţial, cum se pretinde, putea să dea o simplă căutare pe „goagălul” lui Marean Vanghelie cu termenii „Marius Albin Marinescu colaborator al securităţii” şi ar fi găsit atât articolul meu, cât şi cele scrise de alţi jurnalişti autentici, nu dintre cei care scriu editoriale pe ambalaje pentru cârnaţi sau resturi menajere: http://sibiu.justitiarul.ro/index.php/atitudini/297-transformarea-unei-victime-a-securitatii-in-colaborator-al-acesteia.html; http://www.exploziv-news.ro/audio-exploziv/314-dinescu-fabricant-de-dosare-la-cnsas.html; http://www.jurnaluldevrancea.ro/dezvaluiri/3554-dinescu-trafic-de-influenta.html. Pe aceeaşi pagină de internet putea să găsească şi articolul „Preoţi în umbra Securităţii” din săptămânalul sibian „Turnul Sfatului”, care face referire şi la persoana mea, deşi nu sunt preot şi nici nu am studii teologice. Măcar cei de la revista respectivă au avut bunul simţ să-mi telefoneze, prin intermediul jurnalistului Traian Deleanu şi să-mi ceară o declaraţie. Ca atare, iată ce au scris în 19 septembrie 2010 : „Tot în calitate de colaborator este prezentat și Marius Albin Marinescu, proprietar al ziarului Justițiarul, căutat la dosar după ce a candidat pentru funcția de primar al Sibiului în 2008. Albin Marinescu și-a expus pe larg părerea despre acest proces în publicația pe care o conduce.” Culmea, cei de la „Turnul Sfatului” nu se dau mari „deontologi”, ca Blaga, dar au procedat corect şi profesional! Domnului Blaga i-a fost greu să mă sune, că de căutat pe internet a căutat, din moment ce a găsit pagina de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu dosarul meu cu C.N.S.A.S.-ul, pagină pe care a şi prezentat-o pe minunatul său blog. Faptul că „deontologul” a percutat la comandă este evident, din moment ce, în aceeaşi zi de 28 decembrie a anului trecut, am fost atacat şi insultat grosolan, de un „autor” anonim la comentariile unui articol de pe site-ul săptămânalului „Turnul Sfatului”, al cărui subiect nu avea nici o legătură cu persoana mea. Motivul, acelaşi, adică aşa-zisa colaborare a mea cu Securitatea. Doar un naiv poate să creadă că este o întâmplare că în aceeaşi zi au apărut simultan aceste atacuri, al lui Blaga şi cel scris sub protecţia anonimatului pe site-ul revistei „Turnul Sfatului”! Sunt la o vârstă când nu mai cred în coincidenţe. Cei care fac zarvă pe internet, „inspirându-l” şi pe „deontolog”, sunt Trif Mihai Marcel şi Oprea Nicolae Mircea Alexandru. Primul este judecat pentru proxenetism si corupere sexuala de minori, iar al doilea este un cunoscut mitoman care se da jurnalist, profesor universitar, agent secret, etc. Despre amândoi s-a scris în revista pe care o conduc şi pe amândoi trebuie să-i execut în urma unor sentinţe judecătoreşti, definitive şi irevocabile. La comentariile injurioase de pe site-ul „Turnul Sfatului” apare şi numărul sentinţei civile a Curţii de Apel Bucureşti (3078/06.10.09), ori acesta nu poate fi găsit pe site-ul instituţiei respective, ci doar numărul dosarului în care a fost pronunţată. Aşa că este clar că informaţia a fost furnizată colportorilor de un magistrat care avea acces telefonic la dosar. Despre care magistraţi se scrisese în ultimele numere din revistele „Justiţiarul” şi „Justiţiarul sibian”? Fostul prim-procuror Florin Apostu era şi este, în continuare, în arest şi presupun că numai de citit presa nu-i arde în perioada aceasta. Cine a mai rămas? Păi, Marcel Rusu, preşedintele Tribunalului Sibiu, care zburdă în libertate şi care a ocupat, cu averea şi incompatibilitatea sa – funcţia deţinută ilegal în cadrul ARACIS! -, cel mai mare spaţiu tipografic în ultimul număr al revistelor „Justiţiarul” şi „Justiţiarul sibian”, articolul în cauză fiind iscălit chiar de subsemnatul.
Iată ce scrie domnul Blaga: „Dincolo de tot ce s-a scris şi spus despre Marinescu pe care îl cunosc personal, aceasta decizie din 2009 m-a șocat. Nu am știut de ea.” El este tot timpul „şocat”, cred că s-a şi născut aşa, folosind excesiv acest termen specific titlurilor de primă pagină din tabloide. Cum nu prea are proprietatea cuvintelor, trebuie să-i explice cineva că o persoană „şocată” este instabilă psihic, fiind vorba de un dezechilibru provocat de o emoţie puternică. Pe Blaga îl şochează permanent câte ceva: ba mâncarea de la birturile concurente „hamburgheristului” care-i dă salariul lunar, ba că un lapte praf este mai scump cu trei lei la un magazin faţă de altul, ba o petrecere cât se poate de normală a rockerilor dintr-un local frecventat de aceştia, pe care moralistul de serviciu, „Big Brother”, a văzut-o deocheată . Aici cu rockerii şi-a luat-o rău de la adepţii acestui gen muzical, care şi-au adaptat până şi stilul de viaţă la muzica iubită de ei. Câtă băşcălie au putut face de ifosele de fată mare ale „familistului” Blaga, dar şi de incultura acestuia… Mai rar aşa comentarii pe blogul „Podul minciunilor”, unde de obicei comentează cei de acelaşi nivel cultural cu „deontologul”! Revenind la persoana mea, nu înţeleg un lucru: dacă decizia era din anul 2009, bloggerul a fost chiar în halul acela de „şocat”, încât a paralizat şi nu a putut scrie decât la sfârşitul anului 2010? Ori, fiind el deontolog, nu s-a putut pronunţa până la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Dacă-i aşa, atunci află, măi „Big Brother”, că te-ai pripit şi ţi-ai demonstrat, din nou, cunoştinţele limitate, nu doar în materie de drept. Puteai să întrebi un jurist, înainte de a executa comanda de linşaj public. Mai am o cale de atac în justiţia română şi oricum o să mă adresez instanţelor internaţionale, fiindcă mi s-a făcut o mare nedreptate, la comanda mafioţilor despre care scriu. Sper să observi, „deontologule”, că nu mă dau lovit politic, chiar dacă încă sunt preşedintele organizaţiei judeţene P.N.ŢC.D. Sibiu. Iată că am ajuns şi la „calitatea” domnului Călin Blaga de „consultant de imagine” al subsemnatului, în luna mai 2008, când am candidat pentru Primăria Sibiu şi Consiliul Local.