Puncte de vedere

Carantina este o soluţie greşită?

  Motto: „Carantina este singurul lucru de care mă tem. Este greşit! Tocmai de asta m-am decis să vorbesc. Este […]

 

Motto: „Carantina este singurul lucru de care mă tem. Este greşit! Tocmai de asta m-am decis să vorbesc. Este singurul lucru pe care îl putem face pentru a băga la loc spiriduşul în sticlă. Avem nevoie de aer şi soare, aerul diluează viruşii iar soarele cu razele ultraviolete îi ucide. Dar nu carantină! Nu te infectezi pe străzi!” (Prof. dr. Karin Mölling, Germania)

Asta spun unii specialişti şi asta cred mulţi dintre români. Chiar dacă autorităţile au instituit carantina obligatorie, iar haştagul la modă a devenit #staţiacasă, există un curent contrar, îmbrăţişat de medici şi virusologi mai puţin citaţi în mass-media. Pe scurt, ei spun că guvernele au greşit când i-au închis pe oameni între patru pereţi. Şi că virusul Covid-19 nu dispare odată cu carantina.

Opinia publică este şi ea împărţită. În timp ce unii sunt nemulţumiţi că măsurile dure luate de guvernaţi ar fi de fapt prea blânde, alţii consideră că mass-media şi politicienii au panicat lumea în faţa unei ameninţări nu atât de mari pe cât lasă de înţeles buletinele de ştiri.

Rând pe rând, presate de înşiruirea zilnică a cifrelor cu morţi şi infectaţi (fără ca mass-media să le compare cu cei 24.981 decedaţi de gripă în Italia, în sezonul 2016/2017), guvernele Marii Britanii şi Olandei au renunţat la planul iniţial de imunizare colectivă a populaţiei şi au introdus restricţii la fel de dure ca în majoritatea statelor europene. Astăzi doar Suedia a mai rămas pe baricade. Devine esenţial, dintr-un anumit punct de vedere, ca suedezii să continuie experimentul cu imunizarea colectivă până la capăt. Pentru că în caz contrar nu vom avea un termen de comparaţie. Nimeni nu va şti vreodată dacă într-adevăr carantina obligatorie a fost şi va rămâne cea mai bună modalitate de luptă împotriva noilor viruşi.

Aşa cum ştim, panica globală a fost declanşată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). După izbucnirea crizei în China şi reacţiile dure ale autorităţilor de la Beijing, OMS a declarat pandemia cu mesaje terifiante către populaţie. Experţii organizaţiei au lăudat modelul chinezesc de extirpare a tumorii, fără ca cineva să poată verifica cifrele raportate de statul asiatic. Nici acum, când pare că viaţa revine la normal în Wuhan, nu ştim dacă guvernul de la Beijing ascunde datele reale despre cei încă infectaţi cu Covid-19.

Pe măsură ce televiziunile raportau zilnic bolnavii şi morţii din Italia la concurenţă cu cifrele bursiere din New York, politicienii începeau să tremure. Oricâtă raţiune ai avea nu poţi rezista când vezi reportaje din Bergamo cu 60 de sicrie transportate de camioane militare. Iar titlurile din presă gen „Moment sfâşietor în Italia: Un copilaş îi face cu mâna bunicului aflat într-un sicriu sigilat” au darul de-a închide gura oricărui cârcotaş care ar îndrăzni să contrazică recomandările OMS.

Cum spitalele din România au fost şi multe au rămas focare de infecţie, iar dotările minimale cu măşti şi echipamente de protecţie lipseau până mai ieri cu desăvârşire, decizia preşedintelui Iohannis de a decreta stare de necesitate şi ulterior carantină s-a înscris într-o singură logică: câştigarea de timp în vederea prevenirii unui dezastru.

Întrebarea este dacă măsurile extreme de izolare la domiciliu trebuie să continuie sau nu. Dacă mai au vreo justificare, în condiţiile în care din ce în ce mai multe voci avertizează că ne paşte un alt dezastru. „Peste o lună vom avea de ales între a ieşi şi a înfrunta virusul sau a sta în continuare în casă. Dacă alegem să stăm în casă, s-ar putea ca atunci când ieşim să nu mai găsim nimic.”, crede Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Sigur, pentru cetăţenii panicaţi de politicieni şi de buletinele de ştiri redactate „cu discernământ diminuat”, pare inuman să pui în balanţă pe de-o parte sănătatea, chiar viaţa, iar pe de altă parte eventualele depresii cauzate de pierderea locului de muncă. Doar că dacă ne uităm puţin peste umăr vedem că pierderea locului de muncă şi prăbuşirea economiei au fost similare, de cele mai multe ori, cu pierderea sănătăţii şi a vieţii. Nimeni nu garantează că victimele ar fi mai puţine în acest ultim caz. Dimpotrivă.

Problema e că suntem în plină pandemie Covid-19, iar specialişti ca prof. dr. Vasile Astărăstoae, fost şef al Colegiului Medicilor din România şi rector al UMF Iaşi, ne atrag atenţia că nu cunoaştem incidenţa, morbiditatea, mortalitatea şi implicit gravitatea infectării nu noul virus, însă din frică iraţională declanşăm o criză economică şi socială şi renunţăm cu entuziasm la drepturile fundamentale ale omului. Deocamdată ceea ce vedem pe micul ecran sunt înşiruiri de cifre negre, burtiere cu Breaking News, sicrie în stand-by şi conferinţe „militare” cu indivizi în geci de piele – un tablou panicard în care comparaţiile cu zecile de mii de morţi din pricina gripei sezoniere (60.000 anual doar în Europa) chiar nu-şi mai au locul.

Iată ce spune şi Michael T. Osterholm, profesor şi director al Centrului pentru Cercetarea Bolilor Infecţioase de la Universtatea Minnesota: „Cea mai bună alternativă ar fi să-i lăsăm pe cei care prezintă un risc minim să continue să muncească, să ţină în viaţă afacerile şi producţia, recomandându-le celor cu riscuri mari să se protejeze pe ei înşişi prin distanţare socială. Trebuie să îmbunătăţim cât de bine putem capacităţile medicale. Cu un astfel de plan, am putea treptat să ne construim imunitate de grup fără să distrugem structura financiară pe care se bazează vieţile noastre.” Numai că politicienilor le este frică.

Practic le tremură chiloţii pe ei de spaimă. Preferă să nu-şi asume nici cel mai mic risc. Iar mass-media este cointeresată de big-pharma sau doar dornică de audienţă maximă pe spatele camioanelor militare pline de sicrie. În cazul în care carantina totală va da rezultate (în ciuda costurilor imense) şefii de stat şi de guvern se vor bate cu pumnul în piept că au luptat eroic şi au ucis virusul. Au câştigat războiul. Iar lumea trebuie să înţeleagă: deşi economia s-a prăbuşit, deşi nu există locuri de muncă şi s-au umplut spitalele de boli nervoase, sacrificiul tuturor a meritat pe deplin. Şi vorba cuiva, nu moare nimeni de foame, fraţilor!

Medicul israelian Yoram Lass, fost Director General în cadrul Ministerului Sănătăţii, crede că isteria creată pe tema coronavirusului este disproporţionată: „În fiecare ţară mor mai mulţi oameni din cauza gripei obişnuite decât cei care mor din cauza coronavirusului. Există un foarte bun exemplu pe care îl trecem cu vederea cu toţii: gripa porcină din 2009. Acesta a fost un virus care a plecat din Mexic iar până astăzi nu există un vaccin împotriva sa. Prin comparaţie, coronavirusul este un virus cu PR, propagat pe Facebook. Oricine crede că statele vor opri viruşii se înşală”.

Să le spui asta verde-n faţă secretarului de stat Raed Arafat şi doctorului Adrian Streinu-Cercel, în plin desant al armatei pe străzile patriei, ar fi mai grav decât le-ai trage câte-un şut în fund. Culmea este că cei doi se află pe primele locuri într-un top al încrederii populaţiei în persoanele publice implicate în criza Covid-19. Pe bună dreptate, căci politicienii, presa şi analiştii de conjuctură au băgat spaima-n cetăţeni mai ceva ca un eventual bombardament atomic.

Iată ce spunea pe 18 martie şi prof. dr. Frank Ulrich Montgomery, vicepreşedintele Asociaţiei Medicale Mondiale: „Deoarece trebuie să presupunem că virusul va fi alături de noi mult timp, mă întreb când vom reveni la normal? Nu putem ţine şcolile şi grădiniţele închise la nesfârşit. În Italia, măsurile nu au ajutat niciodată, a fost o măsură de disperare politică, deoarece se crede că măsurile coercitive sunt mai eficiente decât cele generate de raţiune.”

Despre scenariul creat în 2019 de Centrul pentru Securitatea Sănătăţii (CHS) de la Universitatea Johns Hopkins legat de pandemia de coronavirus care ucide 65 de milioane de oameni în întreaga lume probabil aţi citit pe internet. Experimentul a beneficiat de fondurile şi imaginea a doi parteneri puternici: Forumul Economic Mondial (WEF) şi Fundaţia Bill & Melinda Gates. Concluziile subliniau că ar fi necesară o cooperare cu companiile media, astfel încât în ​​cazul unei pandemii piaţa să poată fi inundată rapid cu mesajele şi informaţiile dorite, redactate de OMS. Sigur, povestea ar putea fi considerată o simplă coincidenţă, dacă nu ne-am uita doar cu câteva săptămâni în urmă la reacţiile OMS şi ale mass-media.

Dr. Peter Goetzsche, profesor de Cercetare Clinică la Universitatea din Copenhanga, autorul mai multor cărţi despre corupţia din domeniul medicinii şi despre puterea marilor companii farmaceutice, crede că guvernele au acţionat mai degrabă dintr-un instinct de autoapărare: „Principala noastră problemă este că nimeni nu va fi tras la răspundere dacă măsurile sunt prea draconice. Vor avea probleme doar dacă sunt prea puţin draconice. Astfel, politicienii noştri şi cei care se ocupă de sănătatea publică fac mult mai multe decât ar trebui de fapt să facă.”

Spune-i asta preşedintelui Klaus Iohannis şi va rânji la tine, ironic, ca la un tip scăpat de la balamuc. În condiţiile unei carantine dure politicienii vor ieşi bine la final, indiferent de rezultat. Dacă numărul de decese se va înscrie în media victimelor datorate gripei sezoniere, guvernul României îşi va aroga meritele mai ceva ca trepăduşii din jurul Simonei Halep după Roland Garos şi Wimbledon.

Iar dacă situaţia va fi foarte tristă, Orban şi Iohannis vor spune, la unison, „am făcut tot ce era, uman, posibil”. Că virusul va reapărea prin noiembrie-decembrie şi economia va fi, până atunci, pusă la pământ, contează mai puţin spre deloc. Soluţia va fi aceeaşi: izolare forţată la domiciliu! Până când? Păi până-şi termină filantropul Ştefan Mandachi economiile pentru şaorme gratis la toţi medicii, poliţiştii şi militarii aflaţi pe baricade.

                                                                                                                            Adrian ONCIU

P.S. Imaginaţi-vă pentru o clipă cum ar arăta jurnalele de ştiri cu grafice şi cifre din oră-n oră despre câţi au mai murit în România şi în lume din pricina fumatului, alcoolului, accidentelor rutiere, cancerului, gripei sezoniere, stresului ş.a.m.d….

Citiți și:

Specialiști de renume internațional critică isteria coronavirus

Opinii despre COVID-19 neconforme politicii globaliste și cenzurate în România: Sucharit Bhakdi – prof. dr. specialist în microbiologie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *