![Nu cred să existe cineva care să nu-şi amintească „războiul” de acum cîţiva ani, cînd „Sistemul”, adică „Noua Securitate”, […]](https://www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2019/08/arafat-dancila-620x350.jpg "Ce nu au reuşit Maior şi Coldea au reuşit Viorica Dăncilă şi Raed Arafat")
Nu cred să existe cineva care să nu-şi amintească „războiul” de acum cîţiva ani, cînd „Sistemul”, adică „Noua Securitate”, îşi pusese în cap ideea introducerii acelui complex de măsuri, denumit generic „Big Brother”, denumire preluată după celebra emisiune în care concurenţii erau înregistraţi non-stop peste tot, în curte, în sufragerie, în dormitor şi chiar în baie.
Cea mai răsunătoare victimă a acestui război a fost judecătorul CCR Toni Greblă, care s-a opus păstrării înregistrărilor timp de trei ani, fiind anchetat de DNA pentru o presupusă luare de mită, constînd în rochii de damă şi struţi, iar după ce a fost arestat a fost nevoit să-şi dea demisia din CCR.
În final, Guvernul Cioloş a adoptat această lege în octombrie 2016, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat-o. Reacţia societăţii civile n-a întîrziat, semnificativă fiind o postare a judecătoarei Dana Gîrbovan, a cărei concluzie era: „această lege ar trebui să ne îngrijoreze mult mai serios şi e important ca măcar acum să se dezbată public, pentru a nu lăsa cetăţenilor impresia că legea este una inofensivă şi fără implicaţii grave în ceea ce priveşte libertatea lor”!
Cel care a fost numit „Tatăl” acestui „Big Brother” a fost George Maior, pe atunci director al SRI, un rol important avînd şi Florian Coldea, director executiv al SRI. Pentru ei, Legea Big Brither era extrem de importantă, căci permitea supravegherea oricui, oricînd, în orice ipostază, dar societatea civilă, aşa şubredă cum este ea, a simţit că legea nu este decît un pretext ca serviciile secrete să poată intra cu bocancii în viaţa privată a cetăţenilor.
Singurul lucru pe care Maior şi Coldea n-au reuşit să-l finalizeze a fost ca toate cartelele telefonice de tip PrePay să fie cumpărate doar pe baza cărţii de identitate. În mod surprinzător, „Cazul Caracal” a rezolvat şi această problemă! La propunerea lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul sănătăţii, premierul Viorica Dăncilă a dat Ordonanţa „Big Brother”, devenind în acest fel succesoarea lui George Maior în această operaţiune!
Şocant în această decizie a Vioricăi Dăncilă este modul în care a prezentat această „necesitate”, ca şi cum „Cazul Alexandrei” ar fi făcut necesară această Ordonanţă, iar bomboana pe colivă o constituie faptul că îl are consilier chiar pe fostul judecător CCR Toni Greblă, cel care se opusese Legii Big Brother în 2015!
Evident, această Ordonanţă nu are nici o legătură cu „Cazul Caracal”, aşa cum nu au nici modificările Codului penal, referitoare la mărirea pedepselor pentru viol sau alte infracţiuni cu violenţă, căci Alexandra, fata de 15 ani din Caracal, a avut neşansa teribilă de a intra pe mîna unei reţele de trafic de persoane din care, în mod cert, face parte şi Gheorghe Dincă, monstrul care a răpit-o şi sechetrat-o.
Marea problemă a acestui „Caz Alexandra” nu este cuantumul redus al pedepselor pentru viol sau răpire, nici absenţa „Legii Big Brother, ci modul total defectuos în care au acţionat autorităţile, adică poliţiştii şi procurorii! Or, pentru pedepsirea celor vinovaţi, Viorica Dăncilă nu s-a gîndit să facă nimic, adică să modifice corespunzător „Legea răspunderii magistraţilor” sau să facă din traficul de persoane o prioritate naţională!
Şi, iată că, după mai bine de o lună de la debutul „Cazului Caracal”, Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă s-au limitat să transmită condoleanţe familiilor Melencu şi Măceşanu, în loc să vadă care sînt motivele reale ale producerii unor astfel de evenimente: existenţa reţelelor de trafic de minori şi legăturile acestora cu autorităţile locale şi centrale!
Pînă la urmă, putem să spunem că marele „cîştig” al „Cazului Alexandra” este că „Sistemul” a reuşit să finalizeze proiectul „Big Brother”, cu mînuţa Vioricăi Dăcilă, pe baza ideii lui Raed Arafat. George Maior şi Florian Coldea ar trebui să le fie recunoscători amîndurora.
Ion SPÂNU
Sursa: Cotidianul
Nota redacției „Justițiarul”: Modelul supravegherii maxime a fost copiat de trădătorul George Maior – cel care a subordonat SRI serviciilor secrete din SUA – după „Patriot Act”, legea de tip Big Brother a americanilor, care permitea Agenţiei Naţionale de Securitate să colecteze și să stocheze datele cetăţenilor.
BB vine nitel de la Orwell… dar, nah, ce pretentii poti sa mai ai in ziua de azi.
Traiasca tembelizoru’!!!
“Principala figură a romanului, Big Brother (în română: „Fratele cel Mare”), a devenit o figură metaforică a regimului polițienesc și totalitar, precum și a reducerii libertăților
O mie nouă sute optzeci și patru, scris și 1984, este un roman politic creat de George Orwell în 1948 și tipărit în 1949. Acțiunea romanului are loc într-un viitor distopic și prezintă o parte din viața intelectualului Winston Smith sub opresiunea guvernului totalitar al Oceaniei.” (citate Wikipedia.ro – https://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_nou%C4%83_sute_optzeci_%C8%99i_patru_(roman))