Puncte de vedere

Cercetător român din SUA: Noile „vaccinuri” nu sunt vaccinuri

  Cercetător român cu doctorat în SUA: „Vaccinul” anti-covid este de fapt un modificator genetic, ce ar putea fi împrăștiat […]

 

Cercetător român cu doctorat în SUA: „Vaccinul” anti-covid este de fapt un modificator genetic, ce ar putea fi împrăștiat şi în aer. Măștile pregătesc terenul, provocând leziuni respiratorii și slăbind sistemul imunitar

Ce se pregătește acum în lupta împotriva Covid-19 nu sunt „vaccinuri”, ci modificatori genetici, o altă generație de tratamente genetice experimentale în faze primare, de laborator sau, cel mult, de studii pe animale.

Este iresponsabil faptul că s-a adoptat şi că se propagă în continuare informaţia falsă că aceste tratamente genetice nevalidate ştiinţific şi comercial ar fi de fapt „vaccinuri”. Comunitatea medicală şi ştiinţifică are datoria de a restaura adevărul ştiinţific despre aceste proceduri incerte şi rudimentare până şi în studiile pe animale. În mod particular, în ţara noastră, aceasta datorie revine personalului medical şi oamenilor de ştiinţa din toate domeniile aferente acestor practici bio-medicale.

Din puţinele informaţii media despre aceste noi produse, ştim că ele includ ARN mesager, mARN, care poate avea şi capabilităţi de inserare în genomul uman. HIV este, de exemplu, un astfel de experiment viral şi epidemiologic care a eşuat în orice încercare de tratament, în ciuda enormelor investiţii din ultimele decenii ale companiilor farma şi biotech.

Informaţii despre noile metode mARN se găsesc online pentru companiile: ModeRNA (companie din Boston-US de biotehnologie care dezvoltă tehnologii de vaccinare pe bază de mARN), şi Inovio (companie din North Carolina-US de biotehnologie care dezvoltă produse pe bază de ADN sintetic). Ambele sunt finanțate acum şi de Bill & Melinda Gates Foundation. Multiple alte aspecte ale acestor proceduri şi posibile implementări în medicina viitorului pot fi, de exemplu, evaluate de fiecare online pentru companii ca ProfUSA.

ModeRNA a început să activeze în stealth-mode (secretiv) în 2010 şi are acum o valoare de capitalizare NASDAQ de 7.5 miliarde de dolari. Ca un start-up fără niciun produs final sau într-o fază avansată de clinical trials (studii clinice), ModeRNA a obţinut în mod constant fonduri imense de la investitori privaţi. Compania a fost criticată de comunitatea ştiinţifică, inclusiv de un op-ed de impact din revista Nature, în februarie 2016. În 2018, compania s-a restructurat şi, în 2019, a cerut aportul cercetătorilor de la Harvard Medical School pentru a putea continua dezvoltarea şi testarea de laborator a acestor terapii genetice, încă în stare incipientă după un deceniu de investiţii imense şi de eforturi concertate.

Un lucru este cert şi anume că astfel de tehnologii genetice sunt aproximative şi incerte până şi în studii pe plante. Roşiile au fost un astfel de etalon pentru perfectarea ingineriei genetice şi, chiar şi aici, rezultatele au rămas aleatoare şi dependente de specificitatea genetică a plantei astfel prelucrate.

Evident că, în cazul animalelor şi, cu atât mai mult, al oamenilor, diversitatea genetica este un element combinatorial care face orice încercare de manipulare genetica o adevărată „mission impossible”. Nu este de mirare că miliardele de dolari investite numai în ModeRNA nu au dat rezultate nici după un deceniu de cercetare ştiinţifică şi medicală. La fel, terapiile genetice pentru boli rare, definite mai punctual dpdv genetic, nu au avut rezultate concluzive în ultimele decenii.

Altfel spus, dacă genetically modified foods (GMF, alimente modificate genetic) au fost şi sunt o mare problemă socială şi etică, atunci genetically modified humans (oameni modificaţi genetic) sunt dincolo de frontierele eticii ştiinţifice şi medicale cunoscute vreodată. Şi când acest grup ţintă pentru experimente rudimentare şi incerte suntem noi, romanii din acest areal geografic, atunci problemele etice escaladează la nivel politic şi de securitate naţională.

În acest context, Inovio aduce o inovaţie extremă în administrarea eficienta a produşilor activi dintr-un „vaccin” mARN. Inovio foloseşte electroforeza, prin care câmpuri electromagnetice sunt aplicate la locul injecţiei pentru a distruge bariera celulară şi a facilita astfel penetrarea produşilor activi în celule. În condiţiile în care aceşti produşi sunt capabili să interacţioneze şi/sau să modifice, editând genomul uman, tehnologia Inovio devine similară cu cea promovată de ModeRNA, însă mult mai eficientă şi mai invazivă.

Asemeni oricărei noi proceduri medicale, şi aceste terapii genetice produse în SUA trebuie sa treacă prin procesul de validare a FDA (Food and Drug Adminstration, Administraţia Alimentelor şi a Medicamentelor). Acest proces de validare este specific fiecărui produs, este de lungă durată şi este extrem de costisitor în multiplele faze ale studiilor clinice necesare.

Un vaccin, în mod particular, este validat pe o durată foarte lungă, chiar şi de decenii dacă este vorba de un vaccin recomandat unor grupuri largi de populaţie. Aceasta este o obligaţie etică fundamentală, deoarece aceste produse pot avea efecte pe termen mediu şi lung şi, deci, generaţional. Mai mult, faza de R&D (Research & Development, Cercetare şi Dezvoltare) pentru un vaccin implică mai bine de un deceniu de cercetări şi studii pe animale. După care urmează multiple faze de studii clinice şi validarea independentă pentru aprobările FDA. Adăugăm că industriile farma şi biotech nu au proceduri de validare ale vaccinurilor pentru copii, din lipsă evidentă de voluntari, respectiv de părinţi care să îşi ofere copiii ca voluntari în toate studiile clinice necesare validării FDA a produsului pentru copii. Fiecare în parte este responsabil să se informeze cine sunt şi cum au selectat industriile medicale voluntarii folosiţi în studiile clinice pentru validare FDA.

În ceea ce priveşte modul de administrare a vaccinurilor, populaţia a fost condiţionată să creadă într-o relaţie directă cu imaginea acului şi a seringii. Totuşi vaccinurile au fost îndelung aplicate pe populaţii largi, peste ţări întregi, pe cale aeriană, ca vaccinuri respiratorii, aerosoli. Însuşi Nicolae Cajal a perfectat acum un secol această procedură, care, în răstimpul anilor, a fost îmbunătăţită, atât ca mod de dispersare, cât şi în compoziţia chimică ce facilitează asimilarea eficientă a compuşilor activi. Mai mult, aplicaţiile aeriene se pot efectua repetat, astfel încât efectele medicaţiei să fie mai puternice şi sa asigure o sursă continuă de rapel sau de variaţie a vaccinurilor.  O astfel de procedură pentru oameni şi animale a fost aplicată şi documentată îndelung de presa internaţională în ultimele decenii.

Să menţionam că eficienta medicaţiei şi a vaccinării prin aerosoli este dependentă de starea de sănătate a sistemului respirator superior al subiecţilor supuşi acestui tratament. Orice leziuni de pe tractul respirator superior sunt căi de acces pentru compuşii chem-meds aplicaţi. Orice slăbire a protecţiei naturale prin mucus, cili şi alte secreţii de pe tractul respirator superior facilitează accesul acestor compuşi chem-meds, cât şi al altor micro-organisme şi poluanţi din atmosferă.

Ştim că, pe lângă poluare, purtatul măştii a fost criticat global de medici şi de oamenii de ştiinţă ca fiind şi o modalitate de îmbolnăvire a căilor respiratorii superioare şi a plămânilor. Mai mult, privarea de oxigen şi inspirarea dioxidului de carbon cumulat în mască pe lungă durată creează multiple afecţiuni şi hypoxie la nivel celular şi, treptat, şi asupra unor organe, inclusiv asupra creierului. Adăugând slăbirea sistemului imun după 8 luni de igienizare, izolare, inactivitate fizică, contaminare cu poluanţi chimici, man-made, din spaţiile închise etc., vor exista mulţi oameni vulnerabili la micro-organismele din ecosistemul nostru cotidian, cu care coexistam, ca hominizi, de peste 600 de milioane de ani. Astfel de persoane vor fi, deopotrivă, vulnerabile şi compuşilor chem-meds sau/şi nano-meds care pot fi, eventual, dispersate în proceduri medicale „obligatorii”, mult simplificate operaţional prin aplicări aeriene.

Pentru comunităţile tarilor democratice şi cu regimuri politice stabile, această procedură implica însă specificări legale şi marca legala a „obligativităţii” pentru aceste proceduri. Obligativitatea este o specificaţie necesara daca aceste proceduri sunt aplicate pe cale aeriană peste zone largi şi, deci, afectează pe toţi locuitorii din acel areal. Fiecare cunoaşte sau se poate informa despre drepturile constituţionale ca şi cetăţeni ai unei ţări şi „obligativitatea” actelor medicale, a vaccinurilor, în mod particular.

Aceasta legislaţie a „obligativităţii” actelor medicale pentru toţi locuitorii unei ţări sau ai unei federaţii este însă în contrast flagrant cu însăşi misiunea corporatistă a companiilor farma şi biotech, care vizează personalizarea actului medical. Acest deziderat corporatist este explicit şi puternic promovat de peste un deceniu pe toate canalele internaţionale de informare publică, ştiinţifică şi de business. Obligativitatea este însă sinonima dpdv procedural cu uniformitatea execuţiei unui act medical, al vaccinului, bunăoară, pentru toţi locuitorii unei ţări. Însă uniformitatea unei proceduri medicale se întâlneşte numai în fazele experimentale ale studiilor pe animale, unde statistica trebuie să fie relevantă indiferent de starea de sănătate a fiecărui animal din cohorta de laborator.

Cele discutate mai sus sunt un starter pentru căutări şi cercetări individuale pe această temă, atât pentru profesioniştii din mediul ştiinţific şi medical, cât şi pentru fiecare cetăţean în parte. Informaţiile de limbă engleză sunt bine documentate şi editate pertinent, lăsând liberul arbitru în estimarea calităţii şi veridicităţii acestor informaţii. Vorbim de noi proceduri şi terapii genetice combinate cu state-of-the-art science, ştiinţă şi tehnologie de calibru din multiple discipline ştiinţifice.

A învăţa şi a analiza critic este acum mai mult decât o disciplină individuală în viaţă, dpdv cognitiv şi profesional – este singura cale de a decide şi de a acţiona acum Pro Viaţă în România.

În concluzie, noile vaccinuri nu sunt vaccinuri. Medicina nu este uniformă și obligatorie, ci este personalizată, inclusiv în decizia fiecărui om privind propriul sau trup. Responsabilitatea adulţilor faţă de copiii lor, faţă de copiii României prin care noi înşine existăm ca verigă a timpului, este acum o extremă urgenţă. Pentru că ignoranţa în secolul al XXI-lea, când toate resursele de informare sunt accesibile tot timpul, rămâne o opţiune individuală.

                                                                                                      Fizician Florin MORARU

Autorul este  fizician și cercetător la o universitate din SUA. Ilustrarea articolului aparține redacției „Justițiarul”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.