Istorie

Cetatea dacică din Săsciori

  Ca orice zonă de munte, Șureanu nu înseamnă doar munţi, lacuri şi pârtii de schi. Mai există ceva, dincolo […]

 

Ca orice zonă de munte, Șureanu nu înseamnă doar munţi, lacuri şi pârtii de schi. Mai există ceva, dincolo de natură, ceva care vă poate fura la fel de mult privirea. Sunt lucruri pe care mâna omului le-a fixat de zeci şi sute de ani și care pot avea la fel de multă greutate turistică. Cetatea dacică din Săsciori, chiar dacă a căzut în uitare, chiar dacă un strat gros de vegetație împiedică turistul să ajungă cu ușurință la ea, este un loc important.

Nu mult după ce treceți de satele Petreşti şi Sebeşel veți ajunge în Săsciori, comuna unei cetăți dacice, aflate pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e dificilă și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar este încă una dintre cetățile care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la capătul pământului.

Urme de altădată la Săsciori. Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă.

Din păcate, la fel o veți găsi şi astăzi. Dar asta nu îi scade farmecul de loc pustiu, de la „capătul lumii”, în care istoria palpită parcă pe muţeşte. În ruinele sale, cocoţate pe dealul comunei, puteți ghici o cetate în formă ovală, destul de lungă (49 m), cu o lăţime undeva între 35 m şi 45 m, construită în întregime din piatră. Nici zidurile nu se lasă mai prejos, fiind în ton cu toate cetăţile redutabile din epocă. Vorbim de 4-5 m înălţime şi alţi 2 m, în grosime.

Este una dintre cel mai bine conservate cetăţi dacice din România, istorici spunând că probabil a fost înălţată de Burebista şi a durat până la cucerirea romană fiind reşedinţa unui nobil dac şi având scop militar. Cetatea este poziţionată strategic la o altitudine de aproape 650 de metri având o poziţie dominantă pe Valea Sebeşului. Fortificaţia avea ziduri de piatră, însă istoricii care au cercetat-o spun că nu era foarte bine fortificată şi apărată astfel încât romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări. Ceatatea dacică de la Căpâlna a fost cercetată amplu în perioada 1982 – 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacică precum unelte de fier, obiecte de podoabă, ceramică sau chiar monezi romane.

                                                                       *

Cetatea Dacică de la Căpâlna (sec. I a. Chr – II p. Chr) a fost edificată pe „Dealul Cetății” care se înalță în stânga râului Sebeș (Valea Frumoasei), legat fiind de restul înălțimilor de o șa îngustă și mărginit de două pâraie (Valea Gărgălăului și Pârâul Râpii).

Șaua de legătură a fost barată de daci cu șanțuri și valuri de pământ prevăzute cu palisade. Partea superioară a mamelonului, amenajată în terase, este apărată de un turn – locuință prins în zidul de incintă.

Turnul – locuință se află în dreptul zonei de acces în sit, pe o platformă tăiată în stâncă. Are plan pătrat ( latura de 9,5 metri și grosimea zidului de 1,73 m) și intrarea pe latura de E (largă de 1,26 m).

Zidul de incintă, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Perimetrul cetății (zidul și turnul – locuință) măsoară 280 de metri.

Cetatea dacică de la Căpâlna, Săsciori, reconstituire.

Intrarea în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundară mărginită de două ziduri. În interioriul cetății se ridicau mai multe construcții: pe cea mai înaltă terasă un turn de veghe din lemn, o construcție cu pereții de lemn și baza din piatră lângă turnul – locuință, o scară cu bază de piatră, un canal și mai multe adăposturi de lemn.

„Zona protejată Căpâlna” are o suprafață de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) și se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă orașele Sebeș (Alba) și Novaci (Gorj).

Situl are un singur acces, prin șaua care leagă Dealul Cetății de Dealul Stăunilor. Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la șosea pe o potecă de cca. 2,3 kilometri, parțial circulată cu mijloace auto 4 x 4.

Institutul Național al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii a lansat recent o licitație pe SEAP privind servicii de proiectare pentru elaborare: studii și investigații, D.A.L.I., P.T.E., D.E., D.T.A.C. și asistență tehnică pentru lucrări de restaurare, consolidare și punere în valoare a monumentului istoric „Cetatea dacică de la Căpâlna”, sat Căpâlna, com. Săsciori, jud. Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020. Licitația a fost însă ANULATĂ din cauza lipsei de ofertanți.

Surse: Sebeș Alba News și Muzeul Național al Unirii

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *