Editorial

Chiloțăreala tinerilor „frumoşi şi liberi”, un exhibiționism legalizat?

    Codul penal, Articolul 375: Ultrajul contra bunelor moravuri Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept […]

 

 

Codul penal, Articolul 375: Ultrajul contra bunelor moravuri
Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori SĂVÂRȘESTE ACTE DE EXHIBIȚIONISM sau alte acte sexuale explicite se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

 

Azi, 10 ianuarie 2016, s-a anunţat o nouă ediţie, a doua, a aşa-zisului eveniment „No Pants Subway Ride”, pe românește: „Ziua fără pantaloni la metrou”. Fără pantaloni nu înseamnă în fustă, ci în chiloţi pur și simplu. Organizatorii atenţionează ca chiloţii să nu fie foarte chiloţi, ci să acopere un pic mai mult, cât să se poată zice că ar fi un element vestimentar obişnuit pentru o zi de vară. Pe motivul că nimeni nu este amendat vara că poartă aşa ceva, ei susţin că nici iarna nu ar trebui amendat, pentru că fiecare om suportă frigul în mod diferit. Dar mai contează ce zic ei dacă în realitate se întâmplă altceva?

Evenimentul a fost popularizat cu vîrf şi îndesat de trompetele anti-româneşti „Adevărul”, „România Liberă” şi „Mediafax”, aşa că nicio instituţie nu poate spune că nu a ştiut că există un potenţial real să se dea cu chiloţii în populaţie, cel puţin dacă privim imaginile de anul trecut: pantaloni în vine, la propriu, pe peronul metroului, şi chiloţi cât se poate de ordinari, cu proeminenţe masculine ostentativ afişate, prin vagoanele de metrou.

Este treaba poliţiei, a jandarmeriei şi a primăriei să se ducă la locul şi ora anunţate şi să facă ce îi duce capul, şi nu mă apuc acum să îi învăţ cum se aplică legea. Vreau doar să le reamintesc că românii trebuie să fie trataţi în mod egal cu „tinerii frumoşi şi liberi”, adică modul în care instituţiile acţionează acum va deveni o referinţă pentru toate situaţiile similare.

În chiloţi în metrou înseamnă a putea fi în chiloţi oriunde în spaţiul public, adică şi în clădirea Guvernului, sau a Ministerului de Interne, sau a Primăriei, sau a preşedenţiei, şi de abia aştept ocazia să ajung în aceste instituţii ca să fac şi eu exact la fel cu ce li s-a permis chiloţarilor.

Orice barieră generată de ruşine va cădea pentru a le transmite guvernanţilor mesajul că şi-au bătut joc de românii normali şi cu bun simţ, prin faptul că au permis unor dezaxaţi să-şi facă de cap, în dispreţul tuturor legilor şi al obligaţiilor lor profesionale.

Concret, dacă chiloţarii îşi vor da pantalonii jos în spaţiul public, în mod exhibiţionist, la fel voi proceda şi eu de acum înainte în faţa oricărei autorităţi guvernamentale şi metropolitane. Poate dacă trăiesc şi ei senzaţia unui bărbat care îşi dă pantalonii jos privindu-i în ochi, să le mai zdruncine puţin raţiunea.

Dacă chiloţarii vor umbla în ciolanele goale, în discordanţă cu starea vremii şi doar pentru că vor să iasă în evidenţă, la fel voi umbla şi eu în cămaşă, cravată, sacou şi pantofi de lac, dar fără pantaloni. Voi arăta tuturor chiloţii, să se convingă că sunt conformi cu recomandările organizatorilor de la Ziua fără pantaloni.

Deci, dragule ministru de interne Tobă, stimatule prim-ministru Cioloş, prezidentule Johannis, primarule care-oi-fi, generale de jandarmi cum-te-o-chema şi directorule de la metrou, voi decideţi dacă chiloţii vor deveni sau nu emblema Democraţiei.

Numesc acest text „Înştiinţare” şi îl trimit către Ministerul de Interne, Guvern, Primăria Bucureşti, Metrou şi Preşedenţie, cu motto-ul: „În Democraţie, legea se aplică o zi da şi una nu. Astăzi, nu”.

 

                                                                                                                    Mihai TOCIU

1 Comment

  1. mishu

    Nu vrem acest exhibitionism pe strada

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.