Istorie

Conducătorii Germaniei fasciste au fost decorați de regele Mihai I, în perioada 1940-1944

              Biografii monarhiei evreiești din România, din perioada 1881-1947, au ascuns Adevărul privind colaborarea fostului rege Mihai I […]

 

 

          Biografii monarhiei evreiești din România, din perioada 1881-1947, au ascuns Adevărul privind colaborarea fostului rege Mihai I cu Hitler, precum și decorațiile pe care acesta le-a acordat multor conducători ai Germaniei fasciste, la criminalii de război. Mincinoșii științifici oficiali (academicieni, profesori universitari în domeniul istoriei, ș.a.) și complicii lor din timpul socialismului și din perioada post-decembristă au ascuns și ei acest Adevăr.

Autorii propunerii legislative privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale în Republica România, senatorul C.A.C.P. Tăriceanu (Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu) și deputatul Liviu Nicolae Dragnea, fiind Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, au primit informații de la Serviciile Secrete despre nazistul rege Mihai I pe care l-au văzut în multe fotografii și filme purtând cu mândrie zvastica și salutând ca Hitler. Ei știu că regele Mihai I i-a acordat lui Adolf Hitler cea mai înaltă decorație a României.

Prin mai multe decrete-regale dispuse de regele Mihai I și semnate de către acesta, ca de exemplu cele publicate în Monitorul Oficial nr. 228 din 26 septembrie 1941 și nr.249 din 20 octombrie 1941, au fost decorați cu „Virtutea aeronautică cu spade”, „Coroana României”, „Mihai Viteazu” clasa a I-a, a II-a și clasa a III-a, mulți dintre conducătorii Germaniei fasciste, printre care s-au numărat:

Ministrul Aerului, mareșalul Göering, comandantul suprem al Forțelor Aeriene Germane, al doilea în conducerea Partidului Național-Socialist și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler. Tribunalul de la Nürenberg (în anii 1945-1946) l-a condamnat la moarte pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Feldmareșalul Wilhelm Keitel, care a fost condamnat la moarte de Tribunalul de la Nürenberg pentru gravitatea crimelor de război pe care le-a comis și pentru crime împotriva umanității. A fost executat prin spânzurare.

Generalul Alfred Jodl, Șeful Statului Major al OKW (comandamentul armatei), unul dintre principalii comandanți militari din cel de-al Doilea Război Mondial. Tribunalul de la Nürenberg l-a comandat la moarte și a fost executat pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Regele Mihai I a decorat 23 criminali de război, dintre care îi amintesc pe: amiralul Erich Raeder; feldmareșalul Walther von Brauchitsch; generalul Franz Halder; generalul Haus Jechonnek (Șeful Statului Major al Luftwaffe al Germaniei naziste în al doilea Război Mondial); generalul Friedrich von Paulus; generalul Adolf Hensinger; generalul Haus Graf von Sponek; generalul Maximilian de Angelis; generalul Franz Mattenklott; generalul Karl Adolf-Hollide; generalul Otto Röetting; generalul Ferdinand Newling; generalul Georg von Sodenspern; generalul Gunther Korten; generalul Bruno Bieler și mulți alții.

Regele Mihai I l-a decorat și pe generalul maior Arthur Hauffe care a fost șef al Misiunii Armatei Germane în România. Acesta a semnat la București, în 30 august 1941, împreună cu generalul Nicolae Tătăranu, „Acordul pentru securitatea, administrarea și exploatarea economică a teritoriului dintre Nistru și Bug și Bug-Nipru”. Aliniatul șapte al acordului se referea la evreii din lagărele și ghetourile din Basarabia și Bucovina și la evreii din Transnistria. Acordul a prevăzut „curățarea” de evrei a acestor teritorii.

Pentru că regele Mihai I, fostul șef al Casei Regale a României din perioada 1940-1947, a fost un susținător al lui Adolf Hitler și i-a decorat pe mulți dintre conducătorii Germaniei fasciste din al Doilea Război Mondial, parlamentarii C.A.C.P. Tăriceanu (Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu) și Liviu Nicolae Dragnea s-au gândit să-l răsplătească cu o nouă Casă Regală în Republica România. Președinții Senatului și Camerei Deputaților au înregistrat propunerea lor legislativă în toamna anului 2017, după mai bine de doi ani de când, în septembrie 2015, fiica fostului rege Mihai I, cetățeana elvețiană Margarita de Hohenzollern a înregistrat la Televiziunea Română mesajul adresat Poporului Român cu ocazia decesului tatălui ei.

Cei doi parlamentari se încăpățânează să înființeze o Casă Regală în România pentru cel decedat, fostul cetățean român, elen, danez Mihai de Hohenzollern. Ei vor să-i dea mortului, pe lângă locul de veci nemeritat de la Curtea de Argeș, o Casă Regală decedată și 25 milioane euro pe an, bani de buzunar.

Deocamdată, fără dezbateri în Senat inițiatorii speră să treacă propunerea lor, în această Cameră, prin aprobare tacită, până la 13 martie 2018.

                                                                                                                                   Dr. Gheorghe FUNAR

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.