Cap limpede

Cultul Covid

  Una din caracteristicile totalitarismului este conformitatea în masă față de o poveste oficială halucinantă. Nu o poveste oficială obișnuită, […]

 

Una din caracteristicile totalitarismului este conformitatea în masă față de o poveste oficială halucinantă. Nu o poveste oficială obișnuită, precum „Războiul Rece” sau „Războiul împotriva terorii”. O poveste oficială complet halucinantă care are puține sau deloc legături cu realitatea și care este contrazisă de o mulțime de fapte.

Nazismul și stalinismul sunt exemplele clasice, dar fenomenul este și mai bine observat în culte și în alte subculturi. Vin în minte numeroase exemple: familia Manson, oamenii templului lui Jim Jones, Biserica Scientologică, Poarta Raiului, etc., fiecare cu povestea sa oficială halucinantă: Helter Skelter, Comunism creștin, Xenu și Confederația Galactică și așa mai departe.

Privind din perspectiva culturii dominante (sau retrospectiv în cazul nazismului), natura halucinatorie a acestor povești oficiale este țipător de evidentă celor mai mulți oameni raționali. Ceea ce mulți oameni nu reușesc să înțeleagă este că pentru aceia care pică în capcana acestor povești (fie ei membrii ai unui cult, fie întregi societăți totalitare), astfel de narațiuni nu le apar ca fiind halucinatorii. Dimpotrivă, le văd ca pe ceva real. Tot ceea ce există în „realitatea” lor socială reifică și reafirmă povestea, iar orice o contestă sau o contrazice este perceput ca o amenințare existențială.

Aceste narațiuni sunt inevitabil paranoice, descriind cultul ca fiind amenințat sau persecutat de un dușman rău sau de o forță antagonică, și doar conformitatea fără dubii față de ideologia cultului îi poate salva pe membrii din fața acestor amenințări. Contează prea puțin dacă dușmanul este cultura comună, corpul tetan, contrarevoluționarii, evreii sau un virus. Nu contează identitatea dușmanului. Contează atmosfera de paranoia și isteria pe care povestea oficială o generează și care îi face obedienți pe membrii cultului sau societatea însăşi.

Pe lângă faptul că sunt paranoice, aceste narațiuni sunt adesea inconsistente intern, ilogice și… ei bine, complet caraghioase. Asta nu le slăbește puterea, după cum s-ar presupune la prima vedere. În fapt, le-o crește, din moment ce îi forțează pe adepții lor să reconcilieze inconsistența și iraționalitatea lor, iar în multe cazuri absurditatea pură, pentru a fi în continuare bine văzuți în cadrul cultului. O astfel de reconciliere este desigur imposibilă și face ca mintea membrilor cultului să fie scurtcircuitată și să abandoneze orice urmă de gândire critică, aceasta fiind exact ceea ce dorește liderul cultului.

Mai mult, adesea liderii cultului schimbă aceste povești fără niciun motiv clar, forțându-i pe membrii cultului să încalce abrupt (și adesea să denunțe ca „erezie”) credințele și ideile pe care înainte erau forțați să le profeseze și să se comporte ca și cum nu ar fi crezut niciodată în ele. Asta face ca mințile lor să fie scurtcircuitate și mai tare, până când într-un final renunță chiar și să mai încerce a gândi rațional, ci doar repetă papagalicește orice bolboroseală fără sens cu care liderul cultului le umple capul. De asemenea, bolboroseala fără sens a liderului nu este atât de lipsită de sens pe cât pare la prima vedere. Cei mai mulți dintre noi, când se lovesc de astfel de zgomote, presupun că liderul încearcă să comunice, deși ceva nu este în regulă cu mintea sa. Liderul cultului nu încearcă însă să comunice. El încearcă să dezorienteze și să controleze mintea ascultătorului.

Ascultați-l pe Charlie Manson cum face „rap”. Nu doar ce spune, ci cum o spune. Observați cum aruncă bucăți de adevăr în fluxul său de nonsensuri liber asociate, și folosirea repetată a clișeelor care stopează gândirea, descrise de Robert J.Lifton astfel: „Limbajul mediului totalitar este caracterizat de lozinci care stopează gândirea. Problemele cele mai complexe și profunde sunt concentrate în fraze scurte, foarte alese, care sună categoric, ușor de învățat și exprimat. Ele devin începutul și sfârșitul oricărei analize ideologice” (Thought Reform and the Psychology of Totalism: A Study of „Brainwashing” in China, 1961).

Dacă toate acestea sună cunoscut, este bine. Deoarece aceleași tehnici pe care majoritatea liderilor de cult le folosesc pentru a controla mințile membrilor cultului sunt folosite de sistemele totalitare pentru a controla mințile întregii societății: Milieu Control, Loaded Language, Sacred Science, Demand for Purity și alte tehnici standard de control al minții. Se poate întâmpla în mare măsură în orice societate, la fel cum oricine poate pica victimă unui cult, dacă se întrunesc condițiile care contează. Se întâmplă asta acum cu majoritatea societăților noastre. Este implementată o narațiune oficială. O narațiune oficială totalitară. O narațiune oficială complet halucinantă, nu mai puțin halucinantă decât cea a naziștilor, a familiei Manson sau a oricărui alt cult.

Majoritatea oamenilor nu își poate da seama de asta pentru simplul motiv că li se întâmplă lor. Sunt la modul literal incapabili să o recunoască. Mintea umană este extrem de elastică și inventivă când este împinsă dincolo de limitele sale. Întrebați pe oricine s-a luptat cu psihoza sau a consumat prea mult LSD. Nu ne dăm seama când o luăm razna. Când realitatea se descompune complet, mintea va crea o poveste halucinantă care pare la fel de „reală” ca noua noastră realitate normală, deoarece chiar și o iluzie este mai bună decât teroarea desăvârșită a haosului total.

Pe asta contează totalitariștii și liderii cultelor, și exploatează această slăbiciune pentru a implanta poveștile lor în mințile noastre. Acesta este și motivul pentru care ritualurile de inițiere (spre deosebire de ritualurile pur simbolice) încep prin a ataca mintea individului cu teroare, durere, epuizare fizică, droguri psihedelice, sau orice alt mijloc de a distruge percepția omului asupra realității. Odată ce s-a realizat acest lucru și mintea subiectului începe cu disperare să construiască o nouă poveste care să dea sens haosului cognitiv și traumei psihologice prin care trece, este relativ ușor să „ghidezi” procesul și să implantezi orice narațiune dorești, presupunând că ți-ai făcut tema.

Acesta este și motivul pentru care atât de mulți oameni – oameni care sunt capabili să recunoască totalitarismul în culte și în alte țări – nu pot să-și dea seama de totalitarismul care prinde contur chiar acum, în fața ochilor lor (sau mai degrabă chiar în mințile lor). Nici nu pot percepe natura halucinatorie a poveștii oficiale „Covid-19”, cel puțin nu mai mult decât cei din Germania nazistă erau capabili să perceapă cât de complet halucinantă era povestea „rasei superioare”. Astfel de oameni nu sunt nici ignoranți, nici proști. Au fost însă inițiați cu succes în cult, ceea ce reprezintă totalitarismul în esență, chiar dacă la scara întregii societăți.

Inițierea lor în Cultul Covid a început în ianuarie, când autoritățile medicale și media corporatistă au amplificat Frica cu estimări a sute de milioane de morți și imagini falsificate cu oameni care cădeau morți pe străzi. Condiționarea psihologică a ținut luni de zile. Masele globale au fost subiecții unui flux constant de propagandă, isterie confecționată, speculații fantasmagorice, directive contradictorii, exagerări, minciuni și efecte teatrale. Carantine. Spitale de campanie și morgi. Asistentele medicale care dansau. Camioanele morții. UPU supraaglomerate. Bebeluși cu Covid morți. Statistici manipulate. Măști și tot restul.

Opt luni mai târziu iată unde am ajuns. Șeful Programului de Urgențe Sanitare de la OMS a confirmat o rată a mortalității de 0,14%  aproximativ la fel ca gripa sezonieră. Iar mai jos sunt cele mai recente estimări de supraviețuire de la Center for Disease Control:
Vârsta 0-19 … 99.997%
Vârsta 20-49 … 99.98%
Vârsta 50-69 … 99.5%
Vârsta 70+ … 94.6%

Așadar, argumentul „științific” este în mod oficial încheiat. Un număr din ce în ce mai mare de doctori și experți medicali ies din rând și explică felul în care isteria de masă în privința „cazurilor” (care acum includ oameni perfect sănătoși) este esențialmente propagandă fără sens. Vedeți, de pildă, acest clip de la ARD, una dintre cele mai importante televiziuni germane. Iar apoi avem Suedia și alte țări care nu au marșat la povestea oficială a Covid-19 și care fac de râs isteria actuală. Nu o să mă apuc să demitizez povestea. Faptele sunt la îndemână. Nu de pe vreun „site conspiraționist”. Pe site-urile oficiale și ale experților medicali. Pe site-ul nenorocitului de Center for Disease Control. Toate astea nu contează câtuși de puțin pentru membrii cultului Covid. Faptele nu contează pentru totalitariști și pentru sectanți. Contează loialitatea față de cult și partid.

Ceea ce înseamnă că avem o problemă serioasă, adică aceia dintre noi pentru care faptele contează încă și care am încercat să le folosim pentru a-i convinge pe sectanții Covid că se înșală în privința virusului. Deși este fundamental să vorbim despre fapte și să le împărtășim cât mai multor oameni cu putință – ceea ce devine din ce în ce mai dificil din cauza cenzurii instaurate – este important să vedem cu cine ne confruntăm.

În fața noastră nu se află o neînțelegere sau o dezbatere rațională asupra faptelor științifice. Este o mișcare ideologică fanatică. O mișcare totalitaristă globală… prima din istoria omenirii. Nu este un totalitarism național, deoarece trăim într-un imperiu capitalist global, care nu este condus de state națiune, ci mai degrabă de entități supranaționale și de sistemul global capitalist însuși. Astfel, paradigma cult/cultură a fost inversată. În loc ca acest cult să există ca o insulă într-o cultură dominantă, cultul a devenit cultura dominantă și aceia dintre noi care nu iau parte la cult am devenit insule izolate în interiorul lui.

Aș vrea să fiu mai optimist și să ofer ceva care să semene a plan de acțiune, dar singura paralelă istorică la care mă pot gândi este felul în care creștinismul „a convertit” lumea păgână… ceea ce nu prevestește multe lucruri bune pentru noi. În timp ce stați acasă în timpul celui „de-al doilea val” de carantină, ați putea să vă împrospătați memoria cu acea istorie.

                                                                                             C. J. HOPKINS, Contra Mundum

1 Comment

  1. confusion matrix

    exista in statistica o unealta prin care se poate determina acuratetea si precizia unui test facand niste rapoarte intre numarul de adevarate pozitive si false pozitive. se numeste “confusion matrix” si arata asa

    https://2.bp.blogspot.com/-EvSXDotTOwc/XMfeOGZ-CVI/AAAAAAAAEiE/oePFfvhfOQM11dgRn9FkPxlegCXbgOF4QCLcBGAs/s1600/confusionMatrxiUpdated.jpg

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *