Atitudini

Cum este „ucisă”, a doua oară, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu)! (III)

            Pe „urmele” lui Gheorghe Mănoiu, la Târnăveni! „Mi-aș dori ca o stradă din Târnăveni […]

 

          Pe „urmele” lui Gheorghe Mănoiu, la Târnăveni!

„Mi-aș dori ca o stradă din Târnăveni să poarte numele Ecaterinei Teodoriu” (Doina Mihăileanu, medic, cabinetul de pe strada „Gheorghe Mănoiu”)

Pe cât de încărunțit, pe atât de jovial, fostul primar al orașului Târnăveni, Octavian Popa ( a condus orașul timp de 4 mandate), m-a așteptat și m-a condus la Cimitirul unde trupurile Eroilor, căzuți pentru eliberarea Transilvaniei în Al Doilea Război Mondial (inclusiv al lui Gheorghe Mănoiu), așteaptă A Doua Venire a lui Hristos și obșteasca înviere din morminte. Când am ajuns, am constatat „pe viu” că evlavia din emoția de a le aprinde fiecare câte o lumânare și a ne închina, rostind cuvintele „Dumnezeu să îi ierte și să îi odihnească!”, era mult prea mare, prea covârșitoare, ca să poată fi cumva umbrită de starea dezolantă pe care autoritățile locale actuale înțeleg să o întrețină aici! În acest context, înainte de a mă conduce pe strada ce îi poartă numele eroului Gheorghe Mănoiu, fostul prim-edil al orașului mi-a zis: Credeți dumneavoastră că puteam să îi uit pe Eroii noștri, să nu le dau cinstea (cuvenită) pentru că ne-au apărat, Țara în vremi de restriște? Puteam oare, ca primar postdecembrist, să nu dau dispoziție ca mormintele lor să capete solemnitate, străjuite de un Monument comemorativ ridicat în mandatul meu? Să știți că nu am scăpat nici o ocazie, nici un eveniment, fără să aduc în conștiința publică, în discursuri oficiale, faptele lor de bravură și recunoștința locuitorilor din Târnăveni. De atâtea ori, elogios, am vorbit despre maiorul Gheorghe Mănoiu – logodnicul Ecaterinei Teodoroiu și vrednicul oltean care a luptat pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupația ungaro-germană. Avem aici și o stradă, propusă în mandatul meu, care îi poartă numele. Atunci, la inaugurare, am invitat-o telefonic și pe o rudă de-a eroului, doctor în Craiova, dar nu ne-a putut onora invitația din motive de sănătate! Uitați-vă pe Monumentul din Cimitir, să vedeți că i-au greșit numele (au scris Pănoiu), dar am intervenit personal și corectura s-a făcut imediat!”…

Când am ajuns apoi pe strada Mr. Gheorghe Mănoiu, mai întâi am parcurs-o, de la un capăt la altul, admirându-i tăblițele care menționau sugestiv cine a fost acesta: un ofițer căzut în Al Doilea Război Mondial. Mi-am „tras aer” în piept și… am purces să aflu, chiar pe Strada Eroului, cam pe ce nivel este conștiința civică autohtonă: și i-am chesionat, timp de aproape o oră, pe primii 10 ieșiți în cale! Rezultatul a fost: 60 % mi-au spus că nu știu nimic despre Gheorghe Mănoiu, 30 % au spus că a fost un ofițer ucis în războiul de eliberare a Transilvaniei, iar 10% au afirmat că a fost ofițer și logodnic al Ecaterinei Teodoroiu!. Ca urmare, „înarmat” cu aceste date preliminare, mi-am aruncat „năvodul” în „iazul” cel mare al orașului și am întrebat pe stradă încă 10 persoane: profesori, doctori, judecători, educatori, elevi, pensionari etc. În final, „bilanțul” a ceea ce știu 20 de oameni din Târnăveni, despre eroul Gheorghe Mănoiu, este următorul: 40% nu au știut nimic, 50% știau că a fost un ofițer ucis în război, iar 10 % știau că fost logodnicul Ecaterinei Teodoroiu și a căzut în Al Doilea Război Mondial! Dar ceea ce ar trebui să îi pună pe gânduri, pe „luminătorii” urbei, este atât faptul că 90% nu au știut că Gheorghe Mănoiu a fost logodnicul Ecaterinei Teodoroiu, cât și aspectul – sesizat de doamna doctor Mihăileanu (cu cabinetul chiar pe strada Mănoiu) – ca în Târnăveni să figureze și o stradă care să poarte numele Ecaterinei Teodoroiu!

În fine, cu toate carențele întâmpinate pe timpul documentării la Târnăveni, nu aș putea să nu evidențiez sclipirea din ochii localnicilor (abordați de mine, intempestiv, pe stradă) când auzeau că rostesc numele Ecaterinei Teodoroiu, că a fost logodită cu Gheorghe Mănoiu, iar logodnicul ei este înmormântat chiar în orașul lor! Și încă ceva: nu numai că oamenii m-au ascultat cu atenție, răbdare și respect, dar 80% au știut să îmi spună câte ceva legat de viața Ecaterinei Teodoroiu și mulți chiar au mulțumit pentru neașteptata „lecție de istorie”! Cine are urechi de auzit, să audă!

                                          Epilog

„Omul nou”, prefigurat de Lenin, îl întâlnim astăzi pretutindeni, suficient de dezorientat, de cosmopolit, încât să „dea din coate”, disperat, numai și numai ca să poată „călca în picioare”, imberb, memoria trecutului nostru, apoi să „râgîie” de exemplu când aude cât de sus a reușit Ecaterina Teodoroiu să ne ridice la demnitatea națională și, cu „bâta” ridicată amenințător spre noi, să vrea a ne alinia, ca pe niște vite, într-un „țarc” (globalizant) în care lumea întreagă va trăi teroarea celei mai inumane „Siberii de gheață” din istorie! Cu o ștergere radicală a identității! Pentru a ni se implementa cu forța o „lume nouă”!

Știind astfel că o mână nevăzută „face și desface” cam tot ce mișcă în administrația centrală și teritorială, nu m-am mirat câtuși de puțin să observ, mergând (la Tg.Jiu și la Târnăveni) pe „urmele” a DOI MARI EROI, cum fiorul maselor este speculat „discret” printr-un formalism și o propagandă seculară în care arta este folosită ca „armă” împotriva însemnelor creștine, spectacolele muzicale (organizate în imediata vecinătate a mormintelor eroilor) întinează atmosfera de pietate și rugăciune, sentimentele urmașilor eroilor sunt rănite de vanități edilitare inadmisibile, majoritatea oamenilor de rând nu mai au recunoștință față de înaintașii lor!

Nu aș vrea să închei fără a spune că, din nefericire, aceste „forme de ucidere colectivă”, față de doi eroi care și-au pus dragostea de Dumnezeu și de Țară mai presus de propria lor logodnă, ne vor costa, amarnic, atât în viața de aici, cât și în cea de dincolo. Totodată, aș vrea ca diriguitorii actuali din Tg.Jiu și Târnăveni să își aducă aminte că demnitățile le-au fost îngăduite de Însuși Mântuitorul Hristos (Împăratul împăraților și domnul domnilor) și să facă demersurile necesare ridicării unor cruci creștine la mormintele unde sunt înhumate osemintele eroilor Ecaterina Teodoroiu și Gheorghe Mănoiu. Altfel, urmașii noștri ne vor cere socoteală că nu le-am lăsat crucea, ca armă, împotriva diabolicei secularizări! Și toți necredincioșii vor pieri, dar Eroii și Martirii României vor trăi în veșnicie!

                                                                                                             Prof. Costel NEACȘU

Citiți și primele două părți:

 Cum este „ucisă”, a doua oară, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu)! (I)

Cum este „ucisă”, a doua oară, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu)! (II)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *