Colimator

Delfinul care se transforma în rechin!

Jocul piramidal Delphinul este unul din cele mai controversate acţiuni din România. El a cuprins deja mai multe judeţe din ţară, cum ar fi cele din Moldova sau Ardeal. Mulţi dintre oamenii ce au participat la acest joc, au sfârşit prin a-şi lua viaţa, fapt ce a atras atenţia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Ministerului Public (DIICOT). Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin că prejudiciul creat prin acest joc piramidal depăşeşte cu mult suma aproximativă de 1.000. 000 de euro. Din păcate, nu sunt cunoscute, încă, toate ilegalităţile deorece oamenii preferă să îşi menţină tăcerea. Lucrurile sunt clare, indicii de splălare de bani şi evaziune fiscală există. ">

<div style="text-align: justify;">
<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" />
<meta content="Word.Document" name="ProgId" />
<meta content="Microsoft Word 12" name="Generator" />
<meta content="Microsoft Word 12" name="Originator" />
<link href="file:///C:%5CWindows%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List" />
<p style="text-align: justify;">Jocul piramidal Delphinul este unul din cele mai controversate acţiuni din România. El a cuprins deja mai multe judeţe din ţară, cum ar fi cele din Moldova sau Ardeal. Mulţi dintre oamenii ce au participat la acest joc, au sfârşit prin a-şi lua viaţa, fapt ce a atras atenţia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Ministerului Public (DIICOT). Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin că prejudiciul creat prin acest joc piramidal depăşeşte cu mult suma aproximativă de 1.000. 000 de euro. Din păcate, nu sunt cunoscute, încă, toate ilegalităţile deorece oamenii preferă să îşi menţină tăcerea. Lucrurile sunt clare, indicii de splălare de bani şi evaziune fiscală există.

Realitate cruntă

Unul din victimele acestei manipulări a apelat la ajutorul nostru şi ne-a povestit prin ce calvar a trecut. Numele lui îl vom păstra secret pentru a nu-i pune în pericol viaţa. Şi asta nu este o replică culeasă dintr-un film de acţiune cu mafioţi care mănâncă spaghete, ci este purul adevăr. Persoanele care l-au contactat să-l atragă în această vâltoare a fraudelor, l-au ameninţat că îi vor omorâ familia, dacă divulgă orice detaliu legat de acest joc. Dar, să începem cu metodele de racolare a victimelor! Jocul Dlephinul se ocupă cu atragerea a cât mai multe persoane, fie ele înstărite sau nu. Ele sunt nevoite să achiziţioneze patru volume ale cărţii „Calea Succesului” şi pentru asta trebuie să depună 2.190 de euro într-un cont. Banii se împart sub forma de comisioane între asistentul aspirant (care a racolt persoana nou-venită) şi superiori. Astfel cel care a păcălit persoana să se implice într-o astfel de acţiune primeşte 540 de euro, superiorul acestuia primeşte alţi 360 de euro, managerul numai 180 de euro, iar leaderul are un comision de doar 120 de euro. Restul de bani sunt depuşi în contul din Gibraltar, crede proaspătul intrat în spirala jocului. Sursa noastră ne mărturiseşte cum, persoana care l-a băgat în cea mai mare încurcătură din viaţa lui, a fost nimeni alta, decât o bună prietenă a soţiei lui. El susţine că întreaga echipă se folosea de psihologie şi manipulare pentru a atrage cât mai multe persoane. Promitea îmbogăţiri peste noapte, asigurări de viaţă, chiar şi luna de pe cer dacă era necesar. Domul X şi persoana ce încerca să-l ademenească să facă o astfel de investiţie, este una din cele mai bune prietene ale soţiei lui. S-au întâlnit pentru prima dată la restaurantul Bufniţa, din Sibiu. Astfel, asistenul aspirant (prietena soţiei) a venit însoţită de mai multe persoane, şi anume de V.G., O. A. şi L.O., pentru a le câştiga încrederea. Încă de la această discuţie i-au cerut 70 de lei. A doua întâlnire a fost organizată la Sighişoara, la Casa de Cultură a Pensionarilor. Însă pentru a ajunge aici, ei trebuiau să respecte mai multe condiţii: să fie îmbrăcaţi foarte bine, la costume, să fie prezentabili, iar mijlocul de transport să fie ales de organizaţie (care se pretindea a fi gratuit). Aici tânărul nostru trebuia să fie învăţat cum se fac banii, mulţi şi repede. Autocarul pus la dispoziţie era înmatriculat ca fiind unul al SC Ruxandra SRL. Întâlnirea a fost programată pentru week-end. Însoţit de soţia sa, victima s-a prezentat la ora stabilită, pe strada Abatorului, pentru a se „îmbarca”. Însă, surpriză! Pentru a ajunge la destinaţie, au trebuit să plătească 15 lei transportul, care iniţial era gratuit. Acolo, au mai plătit încă 7 lei de persoană intrarea. Sala era arhiplină, toţi cei adunaţi parcă erau nişte personaje de la o nuntă, dar în transă. Atunci ardelenii noştri au prins curaj, crezând că nu are cum să fie ceva „murdar” la mijloc, dacă sunt atâtea persoane implicate, printre care şi unele publice. Nu toţi aceşti oameni puteau fi păcăliţi, credeau ei. Aici li s-au prezentat nişte grafice care reprezenat ierarhia. Şi li s-au expus pe scurt condiţiile şi sarcinile. Însă pentru a putea intra în „competiţie” ei trebuiau să achite cei aproximativ 2200 de euro pentru a achiziţiona volumele cărţii „Calea Succesului”. Numai după aceşti paşi, ei puteau aduce alţi oameni în „branşă” şi doar în urma acestei acţiuni vor primi „comisionul”. Însă nu orice fel de persoane, ci numai de ordin de rudenie. De ce? Pentru ca, cei implicaţi, să se asigure că „ultimii aduşi” nu vor putea ieşi din această tărăşenie, prea curând. Se foloseau de tot ce înseamnă valori ale familiei, încrederea acesteia, sprijinul acordat între membrii! Ştiau că, între ei, nu se pot trăda, că nu se pot părăsi la greu! Dar mai ales se foloseau de naivitatea lor, ştiind că aceştia, odată păcăliţi şi încrezători în spusele celor din interiorul reţelei, la ordinul lor, involuntar, vor face acelaşi lucru. Iniţial ei credeau că este o afacere bună, fără să se gândească ce se află, de fapt, în spatele cortinei. Aşadar, domnul nostru s-a lăsat păcălit şi a depus un cec pentru o instituţie din Spania, Madrid, firma MLM 2002 S2, din Gibraltar, în schimbul a patru volume ale vestitei cărţi. Banii colectaţi din ţară au fost viraţi în conturile Laiki Bank din Cipru, un alt paradis fiscal. Tocmai de aceea circuitul banilor este foarte dificil de urmărit. Ulterior au semnat şi un Contract de Prestări Servicii. Obiectivul contractului consta în prestarea următoarelor servicii de către „beneficiari”: acţiuni, activităţi teoretice şi practice privind conţinutul manualului „Calea Succesului” sau în directă corelare cu aceasta, acţiuni care vor fi organizate de prestator sau colaboratori ai acestuia. Beneficiarul trebuia să achite pentru serviciile prestate suma de 2190 de euro. Plata pentru aceste servicii se făcuse însă anticipat, odată cu plata pentru manual. Impozitele şi taxele datorate către stat, născute din contract, au fost achitate conform legii în vigoare, l-au asigurat ei. Executarea prestaţiilor se face în conformitate cu programul de activităţi stabilite de prestator. Acestea s-au desfăşurat în străinătate, în locaţiile stabilite de ei. „Răspunderea contractului” avea trei condiţii. Prima condiţie era aceea că „denumirea unilaterală este interzisă”. Apoi „partea în culpă, pentru nerespectarea parţială sau totală ori pentru efectuarea defectuoasă a clauzelor trebuia să plătească despăgubiri”. Ce-a de-a treia condiţie este aceea că „atât prestatorul cât şi beneficiarul vor răspunde pentru confidenţialitatea lucrărilor sau serviciilor”. Aşa se prezintă vestitul contract secret. Şi nu este de glumă! Pentru că oricine se apucă să divulge aceste secrete, aşa cum a făcut curajosul nostru, se supune unui real pericol. Acesta ne-a mai povestit, cu lacrimi în ochi, cum mai multe persoane, ce au luat parte la acest „joc”, s-au sinucis. Au preferat această „rezolvare” pentru că le-a fost teamă să apeleze la justiţie. Ei au fost ameninţaţi încă de la început, că, dacă vor alege calea către autorităţi, vor trimite recuperatori, pentru a le demonstra, că nu e de glumă cu ei. Când s-a hotărât să părăsească acest „platou”, „beneficiarul”, cum era numit de organizaţie, era conştient că va pierde toţi banii ce i-a dat până la acel moment. Dar era şi mai conştient că poate pierde mult mai mult, dacă nu se va opri. El nu ar fi putut să racoleze persoane din propria familie, doar pentru a-şi putea recupera banii. Şi oricum nu era nimic sigur că lucrul acesta se va întâmpla. Dar, ceea ce este cel mai important, nu le putea face rău apropiaţilor lui, aşa cum i s-a făcut lui! Minciuna, înşelătoria şi manipularea nu fac parte din „bagajul” lui de om cu demnitate. Astăzi, cel mai frică îi este ca, la un moment dat, trecutul să nu se reverse în prezent sau viitor. O anume femeie, Trăistariu, afirmă într-o declaraţie a unui ziar naţional că jocul „este o afacere pentru oameni cu tupeu, şmecheri”. Domnul X susţine că sinuciderile în masă a victimelor din toată ţara stau la baza faptului că ei nu au făcut faţă stresului cauzat de datoriile acumulate la bănci sau cămătari.. Sursa noastră nu doreşte să mai ia sub nici o formă parte la aceste escrocherii, însă a vrut ca cititorii acestei reviste să afle adevărul. A încercat prin relatarea sa să îi împiedice pe cei nevinovaţi să nu facă aceeaşi greşeală ca şi el. Dar mai ales să nu treacă printr-un calvar, care să le răpească nopţile, zâmbetele şi banii.

DICOT pe urmele lor

Spălarea de bani, evaziunea fiscală sau înşelăciunea sunt numai câteva încălcări ale legii aduse la cunoţtinţa celor din conducerea jocului piramidal Delphinul, de către şeful DIICOT Timişoara. Aici sunt cercetate mai mult de 6 prsoane din structura acestui joc, sub aspectul acestor infracţiuni. Procurorii din Timişoara au fost primii care s-au sesizat asupra acestui caz. Ulterior, având în vedere că infracţiunile au fost săvârşite în mai multe judeţele ale ţării, cei de la Bucureşti, tot din cadrul DIICOT, au preluat frâiele anchetei. Au fost înregistrate zeci de plângeri, la nivel naţional, în care membrii acestui sistem au pierdut sume exorbitante. Toate inspectoratele judeţene din Moldova şi Ardeal au intrat imediat în alertă. Acest joc a fost deseori comparat cu acţiuni de tipul Caritas-ului, Gerlad-ului sau FNI. Persoanele implicate nu au avut niciodata nimic de câştigat. Însă au avut foarte mult de pierdut. „Raiul pe pământ” nu există, mai ales dacă vrei să-l dobândeşti aşa. Înmulţirea substanţială a veniturile se face numai prin muncă cinstită. Tocmai de aceea nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de vorbe în vânt. Cea mai mare dovadă a îndobitocirii membrilor a fost semnalată în momentul în care aceştia au fost de acord să semneze „clauza secretă”, potrivit căreia, în cazul în care vor anunţa autorităţile despre aceste înşelătorii, vor plăti despăgubiri de patru ori mai mari. Aşadar, cei care şi-au făcut curaj să recunoască tot acest crud adevăr, au suferit şi mai multe prejudicii. Delphin Internaţional s-a înfiinţat la noi în ţară, pentru prima data, la Câmpulung Muscel. Pe parcurs el s-a extins în Arad, Timişoara, Iaşi, Neamţ sau Sighişoara. Poate ale lui tentacule sunt prezente şi în alte judeţe, de care noi încă nu am luat cunoştinţă. Anchetatorii consideră că „reuşita” acestui joc se datorează îndoctrinării cu lozinci de genul „circuitul financiar continuă la nesfârşit şi va asigura fericirea veşnică”. Amestecul muzicii subliminale cu atmosfera destinsă a locurilor unde se ţineau „şedinţele” contribuiau la inducerea unui confort psihic şi pregăteau un teren fertil pentru manipularea ulterioară. Totul se prezenta ca o adunare a unei secte, cu mesaje atent selecţionate pentru cei cu psihicul labil. Erau ca prinşi în transă! Discursurile mobilizatoare îi prosteau chiar şi pe cei mai puţin creduli. Regulile diabolice ale acestui joc sunt făcute clare încă de la început şi imposibil de încălcat. Ţinuta obligatorie dădea de înţeles că „membrii” erau ca nişte fraţi, diferenţa dintre ei era doar de natură ierarhică. Mai ales că, de cele mai multe ori, racolaţii erau într-adevăr membrii ai familie. Această înşelăciune a fost greu de probat, încă de la început, pentru că nimeni nu dorea să declare ceea ce se întâmplă cu adevărat în interioriul acestei afaceri. Să depui peste 2000 de euro, fără să primeşti în schimb nimic, decât 4 volume a unei cărţi idioate, dar să speri că te poţi îmbogăţi peste noapte, ar fi trebuit să pună pe mulţi pe gânduri. Tocmai de aceea, anchetatori sunt de părere că tactica ce o folosesc ei este una puternică şi profundă. Pentru prima dată, la Iaşi, afacerea Delphinul Internaţional a intrat în atenţia autorităţilor, după ce o infirmieră de la Spitalul de Boli Infecţioase din acest oraş s-a sinucis din cauza datoriilor, caz prezentat pe larg, în mai toate ziarele din România. Procurorii de la DIICOT Iaşi au percheziţionat, la acel moment, mai multe locuinţe ale membrilor acestui joc piramidal, ridicând totodată documente ce privesc activitatea acestora. Mai mulţi capi ai acestei organizaţii au primit vizita mascaţilor de la DPIR. Însă „mai marii şefi” ai reţelei se află la Timişoara. DIICOT Iaşi, poliţiştii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi DPIR au descins simultan în mai multe sedii pe care Delphin International le are în Moldova. Primele descinderi s-au făcut la Suceava, la domiciliul lui Constantin Boghian şi al logodnicei sale, Adina Borza. Aceştia reprezentau capii reţelei piramidale Moldova. De aici au fost confiscate calculatoare şi laptop-uri cu evidenţele filialelor din Paşcani şi Roman. Însă mai sunt multe alte sedii neatinse încă şi mulţi oameni care s-au îndatorat până peste cap din cauza promisiunilor făcute de aceştia. Persoanele care stau în spatele acestei afaceri, pe plan naţional, sunt: Camelia Zachar (32 de ani) din Arad, asociat şi administrator la SC Business Center Consulting SRL Arad, Daniel Andreas Fasler (37 de ani) administrator al firmei „Delphin International LTD” şi al altei firme partenere din Gibraltar, domiciliat în Monaco, Emil Krutek (39 de ani) din Cehia, iniţiatorul jocului în ţara de origine şi în România, Felix Daniel Toana (31 de ani) din Timişoara şi Silviu Bogdan Blidariu (24 de ani) tot din Timişoara, manageri. Trebuie menţionat că aceste firme sunt folosite drept paravan ale adevăratei firme-mame. Capetele de acuzare ale celor 5 delphini-şefi sunt: evaziune fiscală, înşelăciune, asociere în vederea comiterii de infracţiuni şi exercitarea unor acte de comerţ în favoarea şi pe seama unei societăţi străine. Chiar dacă este anchetată de purtătorii de uniformă, firma „Delphin International” îşi contună nestingherit activitatea, încercând să racoleze poate şi la acest moment persoane din diferite zone ale ţării.

Joc psihologic

Firma mamă, care a iniţiat jocul de tip piramidal Delphinul, este „Delphin Internaţional Incorporated”. Ea a fost fondată în anul 1995 de Leslie Fieger, şi de soţia sa Sandra. Aceştia au reuşit să încaseze peste 60 de milioane de dolari din 20 de ţări, în timp de 5 ani. În această perioadă au făcut în aşa fel încât să nu stârnească suspiciuni. Însă nu au avut foarte mult succes, deoarece după 6 ani firma este închisă din cauza anchetelor federale. Însă, odată ce au constatat că a face bani uşor, repede şi pe spinarea altora funcţionează de minune, familia Fieger şi-a deschis o altă firmă, un an mai târziu după închiderea primeia. Aceasta a purtat numele de „Learning Frontier Technologies Ind”. Ea a preluat toate activele şi brand-urile de vânzare din lume ale Delphin International Inc. Astăzi soţii s-au retras „oficial” din afacere, bucurându-se de frumuseţea naturii din Republica Dominicana. Am făcut această scurtă prezentare pentru a arăta cât de periculosă poate deveni pentru unele persoane dorinţa de a avea bani. În timpurile pe care le trăim acum, în care multe familii sunt la un pas de destrămare din cauze problemelor economice, fuga spre „portiţa de scăpare” oferită de această reţea a însemnt o speranţă, până la a se transforma în iluzie şi disperare, datorită pierderilor financiare, de cele mai multe ori fiind vorba de bani împrumutaţi. Au profitat de problemele celor mai nevoiaşi dintre noi, de cei naivi şi încrezători, pentru a-şi pune temelia unui imperiu. Conştiinţă aceşti oameni evident că nu au, din moment ce nu i-a atins în nici un fel faptul că zeci de oameni s-au sinucis din cauza minciunilor şi promisiunilor lor. De multe ori desfăşurarea acţiunilor psihologice se bazează pe tehnici de influenţare şi manipulare psihologică a personajului – ţintă. În cazul nostru, personajul/personajele ţintă este/sunt victima/victimele care a/au trecut printr-un real coşmar, în speranţa că, în curând se va/vor îmbogăţi. Manipulatorul, aici, este reprezentat de întreaga echipă a jocului. Un exemplu simplu prin care putem înţelege cum informaţia este manipulată în scopuri egoiste pentru a crea o falsă impresie sunt „preţurile psihologice”… adică suma depusă de aproximativ 2200 de euro, care nu însemna numai valoarea cărţilor, ci era garanţia că, peste noapte, veniturile acestuia vor creşte considerabil. Fondul muzical este un alt element manipulatoriu. Acesta cuprindea trei melodii profund mobilizatoare. Totul semăna mai mult cu o reuniune a unei secte, nu cu a unei întâlniri de afaceri. Organizatorii le cereau întotdeauna invitaţilor să se hotărască pe loc, acordându-le trei zile termen pentru a face rost de bani. Presiunea pusă pe umerii oamenilor trebuia să fie una enormă, pentru a le întuneca judecata, iar timpul scurt pus la dispoziţie tocmai pentru adunarea banilor avea la bază motivul ca aceştia să nu apuce să se răzgândească. Sărăcia şi lipsa de perspective au fost înlocuite cu visuri şi idealuri false, cum ar fi să locuieşti într-o casă frumoasă, cu piscină, să conduci o maşină luxoasă, să ai bani să-ţi satisfaci orice pofte, să-şi şcolarizezi copii la cele mai luxoase instituţii de învăţământ.

Oana RUBA<–>