Cadran international

Ecuaţia americană şi factorul rus

  Ce se întâmplă cu America? Este o întrebare aflată azi pe buzele tuturor. Este întrebarea care exprimă nedumenire, e […]

 

Ce se întâmplă cu America? Este o întrebare aflată azi pe buzele tuturor. Este întrebarea care exprimă nedumenire, e însoţită de îngrijorare, albeşte nopţile multor personalităţi de primă mărime ale lumii, aruncă la lada de gunoi a istoriei certitudini, zdruncină temelia geopolitică a lumii, reaşează priorităţile prietenilor dar şi duşmanilor Unchiului Sam, dă apă la moara analiştilor politici şi militari care anunţau atingerea limitelor de dezvoltare ale capitalismului şi dispariţia unei lumi unipolare. În plus, invită aproape pe fiecare dintre noi la pronosticuri riscante.

                      Cauze ale exploziei sociale americane

Niciun analist politic nu poate separa turbulenţele sociale, ajunse periculos de aproape de un război civil, de miza alegerilor din noiembrie. Privind retrospectiv, constatăm că mişcările sociale violente care au însoţit fiecare campanie electorală a ultimilor ani au crescut permanent în intensitate. Din această perspectivă, având în minte şi încercările repetate ale democraţilor de a-l scoate definitiv, indiferent de preţ, pe Donald Trump din lupta pentru preşedinţie înainte de a se ajunge la alegeri, situaţia exlozivă de azi părea de aşteptat. Surprinzătoare ar fi fost o campanie electorală liniştită.

Democraţii, având la îndemână pentru atacul politic şi efectele dezastruoase ale epidemiei de Coronavirus, susţin din răsputeri politic şi pecuniar întreaga suită de proteste care zguduie ţara, încercând să le orienteze împotriva administraţiei Trump. Dar o fac atât de vizibil şi fără a se arăta deloc interesaţi de gravele implicaţii sociale şi economice ce le însoţesc, încât reacţia majorităţii populaţiei (deranjată evident de violenţa mişcărilor de stradă şi de propagarea dincolo de limite a urii rasiale) se răsfrânge negativ asupra propriei campanii electorale. Se pare că, în acest moment, republicanii mai mult pierd decât câştigă.

În funcţie de cei care plătesc, sondajele de opinie oscilează între indicarea unui câştigător sau a altuia. Fecare dintre părţi încearcă să se posteze în poziţia câştigătorului. În declaraţiile sale, Donald Trump pare stăpân pe situaţie. El se arată mai îngrijorat de efectele externe ale destabilizării domestice decât de ceea ce se va întâmpla în noiembrie. Profesorul de științe politice la Stony Brokk University, Helmuth  Norpoth, cel care în 2016, cu opt luni înainte de alegeri îl indicase pe Trump drept câştigător în ciuda situţiei sale mai proaste în sondaje, a declarat pentru Fox News că în 2020 sunt șanse de peste 90% ca Trump să fie reales. „Deși mă așteptam ca pandemia să afecteze popularitatea președintelui, nu văd nici un efect negativ în cota de aprobare a lui Trump”, a mai spus politologul.

Los Angeles Times, prin vocea editorialistului Sewell Chan, consideră că erodarea în timp a democraţiei americane reprezintă cauza principală a situaţiei fragile în care SUA se află acum. „Cauzele eroziunii democraţiei noastre sunt multe: decadele de sporire a inegalităţilor; plafonarea salariilor şi pierderea oportunităţii economice; sporirea neîncrederii în toate instituţiile, încă din era Vietnam şi a Watergate; hiper-polarizarea, exarcerbată de noile platforme tehnologice cum ar fi Facebook; disparităţile din sănătate având la bază rasa, bogăţia, veniturile şi posibilităţile; reducerea încrederii în integritatea şi validitatea alegerilor noastre electorale şi, probabil cel mai tragic, pierderea în rândul tineretului a credinţei că schimbările sociale nonviolente, prin procesele democratice, pot aduce îmbunătăţirea condiţiei umane” scrie el în articolul intitulat  Opinion: Trump wants armed conflict. Don’t give it to him.

Alţi observatori ai vieţii ultimilor ani din America indică drept motivaţii ale escaladării turbulenţelor care disturbă viaţa din oraşele americane: conduita poliţiei; condiţiile de ghetou în care trăieşte o mare parte a săracilor ţării considerate încă cea mai democratică din lume; nivelul de neimaginat cu ani în urmă al şomajului; degradarea continuă a sistemului educaţional şi sporirea de necontrolat a delicvenţei mai ales în rândul populaţiei de culoare. În conformitate cu datele din Departamentul de Justiţie al SUA, unul din trei afro-americani şi-au petrecut o parte din viaţă în închisoare.

Deşi la o primă vedere pare o problemă internă a Statelor Unite, reculul exploziei din America cutremură eşafodajul şi aşa fragil al realităţii politice, economice şi militare mondiale. Sunt avansate noi oportunităţi pe scala de putere, sunt indicaţi noi lideri mondiali, se prognozează căderea Americii din poziţia de dirijor al orchestrei constituită din satele lumii moderne, se aşteaptă la modificare actualei ordini mondiale şi apare ca fiind tot mai prezentă teama că America nu se va redresa decât printr-un război devastator.

Ar fi o naivitate de neiertat pentru adversarii SUA dacă nu ar profita din plin de tensiunile sociale din societatea americană şi dacă, fiecare după puterile lui, nu ar încerca să influenţeze în favoarea sa mersul lucrurilor.

                                        Factorul rus

Aşa cum era de aşteptat, în această fază a războiului multidimensional dintre cele două mari puteri, învinovăţirea Rusiei nu putea să lipsească. Între altele, Rusia este acuzată de organizarea, cu mulţi ani înainte, a mişcărilor populare care ar avea ca scop destabilizarea situaţiei politico-economice din Statele Unite în anul 2020, an al alegerilor prezidenţiale. „În martie acest an, US intelligence a atenţionat că înaintea campaniei din 2020 Kremlinul era procupat de a găsi o cale prin care să adâncească controversa rasială din Statele Unite. Surse din comunitatea de intelligence ale New York Times afirmă că ei au probe privitoare desfăşurarea unui plan prin care oficiali ai securităţii ruse urmăresc reducerea prezenţei la vot a întregii populaţii americane” [1]

Acuzaţiile aduse Rusiei pentru situaţia explozivă din State nu se opresc la inflamarea relaţiilor dintre comunităţile de albi şi afro-americani sau la sprijinirea prin media plătită a protestului Black Lives Matter (BLM). Existenţa factorului rus în ecuaţia americană nu este clamat numai de mass-media americană. Rusia duce un adevărat război al dezinformării contra Americii, în favoarea rasismului şi a sprijinirii fenomenului Black Lives Matter, se afirmă într-un articol apărut în publicaţia israeliană Haaretz semnat de Alexander Reid Ross şi intitulat Russia’s Desinformation War on America Tackes Racist Aim at Black Lives Matter. „Pentru 2020, media rusească sponsorizată de stat şi acoliţii săi nu au în vedere numai  jocul provocărilor de ambele părţi. Obiectivul lor este subminarea şi discreditarea mişcării de protest antirasist”, scrie A.R.Ross.

Inclusiv apariţia mişcării Antifa, cu un rol important azi în destabilizarea situaţiei din SUA şi nu numai, este atribuită Rusiei. Antifa e socotită ca fiind  arma pe care Rusia, mai ales după ce Putin a fost ales preşdinte, a folosit-o pentru a controla situaţia socială explozivă din propria ţară şi pentru a destabiliza democraţia din statele occidentale. „După ce Vladimir Putin a luat puterea la Kremlin, Rusia, în mod activ, a folosit pericolul fascist în politica externă şi internă. Toate regimurile care nu se aliniază Kremlinului sau care nu propagă politicile Moscovei sunt acuzate de fascism. Astfel, scopurile Antifa sunt aceleaşi cu ale Kremlinului: lupta nu este împotriva fascismului, ci a ideii lor despre fascism, adică împotriva a ceea ce ei consideră a fi fascism” [2]

Care este poziţia Rusiei? Ne dezminţind iscusinţa recunoscută a diplomaţiei ruse, ferindu-se de angajarea unor controverse dure, administraţia de la Moscova afirmă că ceea ce se întâmplă în America reprezintă o problemă internă a Statelor Unite. Cum este şi firesc, Kremlinul respinge ferm orice acuzaţie de interferenţă în situaţia complicată din SUA. „Ce se întâmplă în State cu aceste demonstraţii şi proteste este o problemă internă a lor. Noi urâm când cineva înceacă să se amestece în treburile noastre interne şi noi înşine nu vom face niciodată aşa ceva” a declarat Dimitri Pescov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin. „Rusia este preocupată de respectarea drepturilor omului, preocuparea noastră în legătură cu  respectarea drepturilor omului în fiecare ţară, în lume, este firească, naturală” a mai adăugat oficialul de la Kremlin.

Poate nu întâmplător, zilele acestea, pe 11 iulie, în oraşul Habarovsk şi în câteva dintre zonele învecinate au avut loc demonstraţii de stradă de o intensitate fără precedent împotriva preşedintelui Vladimir Putin. S-a scandat „Jos cu ţarul Putin!”, „Putin este un hoţ!”, „Ruşine Moscovei!”. În mod ciudat, poate şi ca ripostă politică directă pentru ceea ce s-a întâmplat cu George Floyd dar şi în legătură  înăbuşirea violentă a demonstraţiilor stradale ulterioare din SUA, poliţia rusă a avut ordin să nu intervină în forţă. Nimeni nu a fost reţinut sau arestat…

                                   Unde se află adevărul?

În politică, dar mai ales în ceea ce priveşte relaţiile dintre state, cu atât mai mult atunci când vorbim despre relaţiile ruso-americane, adevărul nu este niciodată simplu de aflat. Privind din afară, riscul de a greşi este imens.

De cele mai multe ori, şi istoria omenirii o demonstrează din plin, nici nu contează în care parte se află la un moment dat adevărul. Învingătorul ia tot. Iar istoria, reperul invocat întotdeauna de urmaşi pentru a judeca faptele înaintaşilor, este scrisă întotdeuna de câştigător.

Prin urmare, nu-i credeţi pe aceia care azi susţin că ştiu de care parte se află adevărul. Ei nu fac decât să ne amăgească, jucând o carte politică pentru unul sau pentru altul dintre competitori. Adevărul, real sau iluzoriu, va fi acela care va fi scris de învingător. Pentru unii dintre noi, în mod sigur, va fi prea târziu ca să-l cunoască. Îl vor şti, poate, supravieţuitorii.

                                                                                                      Teodor PALADE 

[1]  IGTDS, Russian connection in US riots, 02.06.2020 (https://igtds.org/2020/06/russian-connection-in-us-riots/)

[2] idem

1 Comment

  1. justinianus

    Gasirea de vinovatii doar la adversari, nu este o solutie! Ca si la noi, blamarea adversarului si atunci cind face bine, nu va da roade!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.