Germania sprijină inițiativa cetățenească care duce la autonomia „ținutului secuiesc”

 

La iniţiativa partidelor de guvernământ, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat vineri, în unanimitate, o hotărâre în favoarea iniţiativei cetăţeneşti europene The Minority SafePack Initiative (MSPI)  care solicită protecţia la nivelul Uniunii Europene (EU) a drepturilor minorităţilor europene autohtone, transmite agenția maghiară de știri MTI.

Inițiativa cetățenească „Minority SafePack” are drept scop crearea unei legislaţii europene a minorităţilor, care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic şi a drepturilor colective. Comisia Europeană a respins în trecut inițiativa deoarece Uniunea Europenă nu are atribuţii pe drepturile omului, fiind o organizaţie politică şi economică. Drepturile minorităţilor sunt în competenţa Consiliului Europei, iar tratatele privind minorităţile sunt ratificate de statele europene. Ulterior,în 29 martie 2017, Comisia Europeană a acceptat înregistrarea proiectului „ Minority SafePack”, urmând ca iniţiatorii să strângă un milion de semnături (0,2% din populaţia Uniunii) pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european.

Inițiativa a plecat din Transilvania de la UDMR și organizațiile secuiești.

Deputaţii, care au votat fără voturi contra şi abţineri iniţiativa comună a fracţiunilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU), a partidului partener Uniunea Creştin-Socială(CSU) şi a partenerului lor în coaliţia guvernamentală, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), au făcut apel la Comisia Europeană să pună în aplicare propunerile privind protecţia minorităţilor recapitulate
în MSPI.

Argumentând importanţa acestor propuneri, deputaţii au evidenţiat faptul că peste 50 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene aparţin minorităţilor şi că pe lângă cele 24 de limbi oficiale mai există în UE aproape 60 limbi regionale şi minoritare.

Un cetăţean UE din 8 aparţine unei minorităţi sau are o limbă minoritară ca limbă maternă.

S-a subliniat faptul că, dintre minorităţile autohtone, comunitatea romă sau sinti este cea mai numeroasă, fiind evaluată la 12-14 milioane de suflete.

Printre altele s-a semnalat iminenţa pericolului „dublei măsuri”, deoarece – în timp ce ţările candidate la aderare sunt supuse unor criterii foarte stricte privind protecţia minorităţilor – după aderarea la Uniune nu există niciun cadru legal care ar putea asigura satisfacerea acestor criterii.

Prin urmare este indispensabil ca Comisia de la Bruxelles şi toate celelalte instituţii UE să introducă pe ordinea de zi cauza minorităţilor autohtone şi să asigure protecţie drepturilor acestora – arată hotărârea adoptată de parlament.

Sprijinul Bundestag-ului faţă de MSPI „vine în momentul optim, într-o perioadă în care Germania se află la preşedinţia Uniunii Europene, iar preşedinta Comisiei Europene este germana Ursula von der Leyen” – a subliniat comunicatul remis agenţiei ungare de presă MTI de către deputatul UDMR în Parlamentul European (PE) Lóránt Vincze, preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor (FUEN) – Notă „Justițiarul”: prezentăm la finalul articolului date despre FUEN și implicarea lui Iohannis prin Germandom! – care a lansat MSPI împreună cu UDMR.

„Cred că am reuşit să obţinem cel mai important sprijin de până acum, înaintea hotărârii plenarei PE în decembrie şi deciziei oficiale a Comisiei Europene în ianuarie.” – a adăugat politicianul.

Iniţiativa cetăţenească se referă la deviza UE „Unitate în diversitate” şi precizează în introducere că la bazele UE stau respectul demnităţii umane şi al drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept. Afirmarea acestor valori nu este însă suficientă pentru a preveni limitarea drepturilor minorităţilor şi efectele dăunătoare care periclitează existenţa limbilor şi culturilor minoritare.

Iniţiatorii recunosc că protecţia minorităţilor ţine în primul rând de competenţa statelor membre, însă consideră că UE trebuie să facă mai mult pentru protecţia minorităţilor naţionale decât face în momentul actual.

Iniţiativa cetăţenească europeană a fost susţinută cu semnăturile a 1 123 422 de persoane care provin, pe lângă Ungaria, din Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Italia, Letonia, Lituania, România, Suedia, Slovacia şi Slovenia.

Sursa: ortodoxinfo.ro    https://ortodoxinfo.ro/2020/11/28/germania-sprijina-initiativa-cetateneasca-care-duce-la-autonomia-tinutului-secuiesc/

                                      FUEN și implicarea lui Iohannis prin Germandom

               Klaus Werner Iohannis, un pion al Germaniei în lupta pentru dominație europeană

                                            Impactul germanilor în Est 2009/10/16

SIBIU / BUCUREŞTI (reportaj propriu) – Conducătorul uneia din organizaţiile „Germandom” din reţeaua germană de politica externă este centrul unei crize guvernamentale româneşti. Opoziţia din România doreşte numirea primarului de Sibiu, Klaus Johannis, pe locul rămas vacant al primului-ministru, în urma răsturnării sale de către opoziţie la începutul săptămânii. 

Preşedintele român, Traian Băsescu, a respins acest plan şi a desemnat un expert în finanţe ca premier. Johannis conduce „Forumul Democrat al Germanilor din România” (FDGR), membru asociat al „Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene” (FUEN), care, de la cartierul general al său din nordul Germaniei coordonează şi minorităţile europene germanofone – cu ajutor guvernamental. FUEN, înfiinţat de foşti nazişti cu vederi rasiste, colaborează cu Johannis şi de asemenea şi cu fundaţia din Germania „Hermann Niermann”, care a fost ţinta unor intense proteste în estul Belgiei, din cauza lobby-ului deschis pentru organizaţiile tip „Germandom”. Nominalizarea lui Johannis este al doilea pas excepţional făcut în numele „Germandom”-ului din România în decurs de o săptămână. Primul a fost acordarea Premiului Nobel Pentru Literatură unui autor „româno-german”.

Partidele româneşti din opoziţie, care l-au răsturnat pe primul-ministru printr-o moţiune de cenzură la începutul săptămânii, l-au nominalizat pe primarul în funcţie al Sibiului („Hermannstadt”), Klaus Johannis, pentru funcţia de prim-ministru de tranziţie. Preşedintele român, Traian Băsescu, a respins această intenţie şi l-a desemnat pe expertul financiar, Lucian Croitoru, să fie noul prim-ministru. Croitoru ar trebui să fie confirmat de parlament, ceea ce pare foarte nesigur, fiindcă opoziţia deţine o majoritate şi insistă asupra candidatului său, Johannis. Deznodământul este deschis.

                                                       Politică etnică

Klaus Johannis provine din mediul „Germandom” din România, căruia îi atribuie virtuţi precum „corectitudine, încredere, pragmatism şi eficienţă”. [1] El este preşedintele organizaţiei „Germandom” locale, „Forumul Democrat al Germanilor din România” (FDGR), care, precum multe alte asociaţii ale minorităţilor germanofone, în Europa de Est si Sud-Est, a fost fondat imediat după răsturnările din 1989. DFDR, ca şi preşedintele său, Johannis, este strâns asociat cu reţelele „Germandom” răspândite peste tot prin Europa. FDGR este membru asociat al FUEN („Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene”), o organizaţie care reuneşte numeroase minorităţi din Europa şi Asia Centrală, fondată pe direcţiile tradiţionale ale politicii etnice germane în anii următori celui de-al doilea război mondial, de foşti nazişti. [2] În cadrul FUEN, FDGR-ul este de asemenea, membru al „Grupului de Lucru al Minorităţilor Germane” (AGDM), aflat în contact permanent cu Ministerul de Interne din Germania. [3] Partidul minorităţii de limbă maghiară din România, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este de asemenea membru FUEN. Este unul din partidele parlamentare care îl propune pe Johannis pentru funcţia de prim-ministru.

                                                     Conspiraţie

Deocamdată Johannis a fost cunoscut drept primar de Sibiu (Hermnnstadt). De când a preluat funcţia în 2000, Sibiul a devenit cunoscut prin succesele sale economice. „Oraşul Vechi este o bijuterie, reţeaua de apă funcţionează, şi mai presus de orice, sunt doar puţini şomeri”, relatează recent presa. Sub „neamţul” Johannis, oraşul a devenit un model de succes. [4] În realitate, Johannis administrează înţelept resursele pe care comunitatea le primeşte din Germania; pentru a crea modelul unei insule „Germandom” în Europa de Sud-Est. Sub contractul Ministerului Cooperării Economice şi Dezvoltării din Bonn, Asociaţia Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) a început deja renovarea Oraşului Vechi – şi care este de obicei atribuită lui Johannis – înainte ca Johannis să ocupe funcţia. [5] Agenţia Germană pentru Ajutor Tehnic (THW) a venit în ajutorul lui Johannis pentru rezolvarea problemei apei. [6] Alt ajutor soseşte de la organizaţiile „Germandom” din Germania, de exemplu, DFDR (FDGR) şi Johannis personal consiliază Fundaţia Hermann Niermann din Dusseldorf asupra „problemelor privind promovarea proiectelor culturale, academice si sociale”- de asemenea în beneficiul minorităţii germanofone din România. [7] Fundaţia Niermann a devenit de notorietate cu ani în urmă, în exercitarea influenţei ascunse asupra minorităţii germanofone din estul Belgiei – în cooperare cu grupuri etnocentriste de extremă dreapta. Oricine poate spune cu siguranţă că preşedintele fundaţiei „a fost la curent cu o conspiraţie” care a fost îndreptată împotriva Belgiei. [8]

                                           Sponsorizări speciale

Johannis beneficiază de asemenea de cele mai bune contacte la birourile guvernamentale din Berlin şi la politicieni de frunte germani. Organizaţia sa „Germandom”, FDGR (DFDR), primeşte promovări preferenţiale de la Ministerul de Interne german. Între 1990 – 2004 88.33 milioane de euro au fost alocaţi pentru „stabilizarea minorităţii germane din România”. Când Berlinul a trebuit să reducă alocările de fonduri bugetare şi pentru „germanii de peste hotare” datorită dificultăţilor economice, ministrul de interne din acea perioadă, Otto Schily, i-a promis lui Klaus Johannis în noiembrie 2004 „tratament preferenţial” pentru minoritatea germană din România. De altfel, alocările pentru „Germandom”-ul din România au fost reduse doar cu 9 procente, când media reducerilor era de 23 de procente. Doar în acel an, guvernul german a alocat suma de 1,6 milioane de euro pentru promovarea culturii minorităţii germane. [9]

                                        Un bilanţ impresionant

Klaus Johannis a primit personal o serie întreagă de oficialităţi germane de rang înalt, deopotrivă de la nivel federal sau regional. Vizitatorii oraşului de reşedinţă al lui Johannis includ pe comisarul guvernului german pentru problemele etnicilor germani emigraţi şi minorităţi naţionale, Hans-Peter Kemper, comisarul german pentru probleme culturale, Bernd Neumann, şi pe prim-miniştrii regionali ai landurilor Thuringia (Dieter Althaus) şi Saarland (Peter Mueller). Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering şi grupul de lucru parlamentar „expulzaţi şi refugiaţi” al grupului conservator CDU/CSU din Bundestag, de asemenea au vizitat Hermannstadt-ul.
Erwin Marschewski, şeful delegaţiei unui grup de lucru, l-a felicitat pe Johannis „pentru realizările sale impresionante”. [10] Preşedintele german, Horst Koehler a acceptat un tur al oraşului în compania lui Johannis, omagiu personal adus „impactului pozitiv pe care germanii îl au în Estul Europei, după cum o arată Hermanstadt-ul. [11]

                                                        Premiu de Merit

La sfârşitul anului trecut, împreună cu ministrul german de interne, Wolfgang Schauble, Johannis a primit „Premiul de Merit pentru Înţelegerea Germano-Europeană”. Laudatio a fost rostită de fostul ministru de interne şi cetăţean de onoare al Sibiului, Otto Schily. [12]Cancelarul german, Angela Merkel, este în board-ul de consilieri ai acestei foarte influente asociaţii. Merkel însăşi a primit acelaşi premiu în 2005. [Notă „Justițiarul”: Evenimentul pe pagina Deutsche Gesellschaft e. V.: https://www.deutsche-gesellschaft-ev.de/ueber-uns/preis-der-deutschen-gesellschaft/preis-der-deutschen-gesellschaft-2007.html)]

                                                   Nu mai există suveranitate

Nominalizarea lui Klaus Johannis de către majoritatea parlamentară de la Bucureşti este al doilea pas excepţional în numele „Germandom”-ului din România – urmând acordării Premiului Nobel pentru Literatură autorului „româno-german” Herta Muller – în aceeaşi săptămână. [12] Legăturile deosebit de strânse ale lui Johannis cu Berlinul ar putea periclita suveranitatea României, dacă ar deveni primul-ministru al României. Aparent, majoritatea din parlamentul de la Bucureşti este pregătită să facă acest pas.

[1] Klaus Johannis; www.siebenbuerger.de 01.11.2003
[2] see also Freund und Kollege, Schwelende Konflikte and Hintergrundbericht: Die Föderalistische Union Europäischer Volksgruppen
[3] see also Berlin organisiert seine “Volksgruppen”, Aktionseinheiten and Cultivating Relationships
[4] Johannis, ein Deutscher für Bukarest; Financial Times Deutschland 14.10.2009
[5] see also The Germandom Prize
[6] Erfolgreiches Ende für Twinning-Projekt in Rumänien; www.thw.bund.de 20.11.2008
[7] Partner; www.g-h-n-s.de
[8] see also Fliehkräfte, Baldiger Anschluss and Ethno-Netzwerk
[9] Bundesregierung fördert deutsche Minderheit in Rumänien; www.siebenbuerger.de 17.02.2009
[10] Aufbauleistung der deutschen Minderheit in Rumänien gewürdigt; www.siebenbuerger.de 01.09.2005
[11] Horst Köhler würdigt Aussiedler als europäische Brückenbauer; www.siebenbuerger.de 04.03.2009
[12] see also The Germandom Prize

Sursa: GERMAN – FOREIGN – POLICY.COM

http://www.german-foreign-policy.com/en/fulltext/56289?PHPSESSID=c0lmc1t791814m2a9c7ft0bbg7

                                Lobby etnic german în Europa de est

Traducerea articolului „Cohesive Force for Europe” („Forţă de coeziune pentru Europa”) de la GERMAN-FOREIGN-POLICY.COM.

2013/03/13  BERLIN / BUDAPESTA / SIBIU – Prin prezenţa sa de ieri de la recepția anuală a Ligii Germane a Expulzaţilor (BdV – Bund der Vertriebenen), cancelarul german și-a demonstrat din nou aprecierea sa privind semnificația acesteia pentru politica externă a Berlinului. Deja în ultimii ani, la recepția anuală a BdV, cancelarul a declarat că germanii deportaţi servesc drept o „legătură” cu regiunile lor de origine din Europa de Est și Europa de Sud-Est și, împreună cu minoritățile locale vorbitoare de limba germană, drept „o forță de coeziune extraordinară”, într-o UE în ce mai integrată. Ungaria este exemplul curent. Această țară şi-a îmbunătățit relațiile sale bilaterale prin declararea unei zile de comemorare a expulzării germanilor. Luni, Norbert Lammert, președintele Bundestagului german, a participat la ceremoniile de comemorare pentru germanii deportaţi, care au avut loc în Parlamentul Ungariei. În mod neașteptat, un proeminent funcţionar Germandom [Klaus Iohannis] a fost recent numit vicepreședinte al unuia dintre partidele aflate la guvernare în România – într-un efort de a îmbunătăți relațiile cu Germania, potrivit observatorilor. În același timp, forțele de extremă dreapta rămân active în asociațiile „expulzaţilor”. La sfârșitul lui 2012, una dintre cele mai mari asociații din Germania a acordat „Premiul Cultural pentru Știință” unui publicist proeminent, care neagă faptul că Germania poartă responsabilitatea exclusivă pentru cel de-al doilea război mondial.

                                                  O bună tradiţie

Apariţia cancelarului german de ieri de la recepția anuală a Ligii Germane a Expulzaţilor (BdV) are o tradiție îndelungată. În timp ce era încă un membru al opoziției şi-a manifestat consideraţia prin participarea la eveniment, în 2005. Anul trecut, Merkel făcea referire la participarea sa la recepția anuală a expulzaţilor ca fiind „o bună tradiție”. Numai un conflict de agendă – „ceva neaşteptat” – ar putea împiedica participarea sa. [1] Nu numai Merkel, ci de asemenea şi ministrul de interne german a participat la recepția de ieri.

                                                    Integrare etnică

În discursul său de la recepția de anul trecut de la BdV, cancelarul a subliniat rolul deportaţilor în politica externă a Berlinului, un motiv principal pentru atenția mare acordată de către guvernul german asociaţiilor „expulzaţilor”. Germanii deportaţi servesc drept „legătură” cu regiunile lor de origine, din Europa de est și sud-est, unde mai există încă minorități vorbitoare de limbă germană. Aceste minorități, deşi înrădăcinate în țările lor, au din nou legături apropiate cu Germania, cu ajutorul activ al ministerului de interne german și al diverselor organizații private. (relatare german-foreign-policy.com [2]) Ele sunt predestinate a servi ca „mediatori (…) între popoare”, spune Merkel [3]. Minorităţile vorbitoare de limbă germană din Europa de est și de sud-est și „bogatul lor patrimoniu cultural” sunt „o parte a identității noastre germane” și s-ar putea dezvolta, pe termen lung, ca „o extraordinară forță de coeziune în Europa”. Cu relațiile lor, aproape de centrul de putere de pe continent, ei „contribuie la integrarea europeană”.

                                                       Punţi spre Germania

Reuniunea unei comisii guvernamentale germano-române de la Sibiu, România, săptămâna trecută, este un exemplu curent al acestei „forțe de coeziune” din Germandom-ul sud-est european. Secretarul de stat pentru afaceri parlamentare din ministerul de interne german, Christoph Bergner, s-a întâlnit cu secretarul de stat din ministerul român de externe, George Ciamba. Comisia se întrunește în mod regulat. Reprezentanții minorității vorbitoare de limbă germană participă, de asemenea. Începând cu anul 2008, chiar și asociațiile de germani deportaţi – asociații din Germania cu rădăcini „româno-germane” – au fost, de asemenea implicate. „Părțile germană și română” sunt conștiente că „este de primă importanță pentru interesul general european” să se „consolideze identitatea şi viabilitatea” minorităţii vorbitoare de limbă germană din România. Numai atunci „ar putea fi capabilă să construiasca punţi transfrontaliere”, a explicat Bergner. [4] „Punţile” construite de minoritatea vorbitoare de limbă germană sunt, de asemenea, compuse din investițiile companiilor germane, care profită de un dublu avantaj, salariile mici ale românilor și intermedierea vorbitorilor de germană din Sibiu. (relatare german-foreign-policy.com [5]).

                                               Mai mult decât pensia minimă

Conform unui recensământ recent, minoritatea de peste 40.000 de oameni a primit mereu asistență substanţială de la guvernul german. În 2013, acesta va aloca 1.720.000 de euro prin ministerul de interne german și 440.000 de euro prin ministerul de externe. Chiar guvernul României cuprinse de sărăcie va sprijini „constructorii de punţi” vorbitori de limba germană cu circa 1.450.000 de euro în 2013. Sprijinul primit de cetățenii români vorbitori de limbă germană, în medie, depăşeşte în mod clar pensia minimă a celor circa 6 milioane de pensionari nevorbitori ai limbii germane.

                                                      Poziţii la vârf în guvern

Sprijinul financiar fără precedent, precum și rolul important jucat de companiile germane în și în jurul Sibiului, casa unei părţi din minoritatea vorbitoare de limba germană, au contribuit în mod semnificativ la succesul lui Klaus Iohannis. Iohannis, președinte de multă vreme al organizației minorităţii, „Forumul Democrat al Germanilor din România” (DFDR), a fost primar al fostului Hermannstadt din anul 2000 și a fost confirmat în funcție anul trecut cu o majoritate clară. El are relații excelente cu organismele oficiale și private din Germania, și, la sfârșitul anului 2009, el a fost deja luat în considerare pentru a fi  prim-ministrul interimar al României. [6] La sfârșitul lunii februarie 2013, el s-a alăturat în mod neașteptat partidului de guvernământ PNL și a fost ales prim vicepreşedinte al partidului în aceeaşi lună. Observatorii presupun că președintele PNL, Crin Antonescu, care încearcă să îşi cosmetizeze imaginea „pe scena europeană”, a inițiat această mișcare. Imaginea lui a fost grav afectată în urma manipulărilor [sale] antidemocratice. Antonescu curtează Berlinul, anunțând că el ar putea să prevadă pentru Iohannis, care a cooperat îndeaproape de decenii cu guvernul german, poziții guvernamentale de top, cum ar fi cele de prim-ministru sau chiar de președinte al României [7].

                                      Zi de comemorare pentru germani

Un alt exemplu al „forței de coeziune” a minorităților vorbitoare de limbă germană și a germanilor deportaţi a putut fi observat lunea trecută la Budapesta. La un serviciu memorial în Parlamentul maghiar, la care au participat numeroşi parlamentari și membri ai guvernului, a fost comemorată deportarea unui număr semnificativ de persoane din rândul minorităţii vorbitoare de limbă germană din Ungaria, în urma celui de-al doilea război mondial. Președinții parlamentelor celor două țări, împreună cu președintele BdV Erika Steinbach au fost printre cei care au rostit discursuri și mesaje. Ungaria este prima țară din Europa de est și de sud-est care a stabilit o zi de comemorare a deportărilor, pe 19 ianuarie 2013. [8] Potrivit BdV, asociaţia sa a lucrat „multă vreme” şi „foarte strâns” cu „nivelul politic superior” al establishmentului ungar. În 1995, Budapesta și-a exprimat „scuze pentru izgonire”; din 2006, s-a pus problema „creării unui memorial național și a unui monument la Budapesta”. Apoi în 2007, „o conferință comemorativă” a avut loc „în Parlamentul maghiar, privind alungarea germanilor”. [9] Cooperarea cu minoritatea vorbitoare de limbă germană și cu germanii deportaţi este cu siguranță benefică pentru Ungaria. Această țară întreține relații strânse cu minoritățile de limbă maghiară din Slovacia și mai ales din România, pentru care există un sprijin identic, și, prin urmare, cere posibilități de influență identice cu cele pentru minoritatea vorbitoare de limba germană. [10]

                                    Reevaluarea fără prejudecăţi a istoriei

În interiorul asociațiilor de germani deportaţi, folosite de Berlin pentru a crea, în cooperare cu minoritățile locale, o „forță de coeziune” pentru Europa viitorului, există, de asemenea, alte forțe care acționează. Acestea utilizează politica Germandom pentru a revendica proprietăţi sau chiar pentru a pune în mod deschis în discuție vinovăția germană pentru al Doilea Război Mondial. De exemplu, Rudi Pawelka, membru al Comitetului Național al BdV, a cărei recepție anuală a onorat-o ieri cancelarul Merkel. Pawelka este, de asemenea, președintele Asociației Etnice Silezia, în care au fost tolerate activități stridente de extrema dreaptă. (relatare german-foreign-policy.com [11])  Hans-Günther Parplies, președintele asociației regionale BDV din Renania de Nord-Westfalia, este, de asemenea, un membru al Comitetului Național BDV. El, împreună cu Pawelka, este un membru al Consiliului de Supraveghere al „Fondului Fiduciar Prusac”, care a inițiat procese pentru recuperarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor care au aparţinut cândva germanilor deportaţi, dar care au devenit proprietăţi poloneze după al doilea război mondial. [12 ] Stephan Grigat este vicepreședinte al BdV și președinte al Asociației Etnice Prusia Orientală, care i-a acordat „Premiul cultural pentru știință” gen. mr. (ret.) Gerd Schultze-Rhonhof. El a primit premiul pentru „contribuția sa spre o reevaluare deschisă și veridică a istoriei, a precedentelor și a cauzelor care au dus la al doilea război mondial”. Lucrarea sa cea mai faimoasă – evaluînd în special rolului Poloniei înainte de 1 septembrie 1939 – poartă titlul programatic „Războiul a avut mai mulţi taţi”.

Sursa: http://riddickro.blogspot.ro/2013/03/lobby-etnic-german-in-europa-de-est.html

[1] Rede von Bundeskanzlerin Angela Merkel beim Jahresempfang des Bundes der Vertriebenen am 20. März 2012 in Berlin
[2] see also Cultivating Relationships, Wertvolle Stützpunkte and Hintergrundbericht: Die Föderalistische Union Europäischer Volksgruppen
[3] Rede von Bundeskanzlerin Angela Merkel beim Jahresempfang des Bundes der Vertriebenen am 20. März 2012 in Berlin
[4] 16. Sitzung der deutsch-rumänischen Regierungskommission in Sibiu/Hermannstadt; www.bmi.bund.de 06.03.2013
[5] see also Übernahme and The Germandom Prize
[6] see also The Impact of Germans in the East
[7] Ethnischer Deutscher erhält Spitzenamt in Regierungspartei; www.spiegel.de 23.02.2013
[8] see also Ansichten eines Mitteleuropäers
[9] Jährlicher Gedenktag im ungarischen Parlament für die vertriebenen Deutschen; www.bund-der-vertriebenen.de 07.03.2013. See also A Special Relationship and Tragsäulen der Zukunft (II)
[10] see also Pillars of the Future and Tragsäulen der Zukunft (IV)
[11] see also Ostfahrten
[12] see also „Geklautes Land” and Proprietors in Waiting