Cadran international

Globaliștii extind „experimentul Pitești” la scară mondială: tabere de reeducare pentru albi

  În anii ‘90, când „experimentul Pitești” (1949-1952) și cazul deținuților-torționari era dezbătut pe toate canalele, mulți au considerat că […]

 

În anii ‘90, când „experimentul Pitești” (1949-1952) și cazul deținuților-torționari era dezbătut pe toate canalele, mulți au considerat că a reprezentat o particularitate românească a perioadei în care s-a impus comunismul în România. Astăzi, experimentul „reeducării” amenință întreaga planetă.

Experimentul Pitești 2.0

Fenomenul Pitești, conform principiilor leniniste din epocă, a fost îndepărtarea forțată a  convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților, și în cele din urmă alterarea personalității pînă la punctul obedienței absolute.

La cîteva decenii distanță, aceeași reeducare odioasă se întoarce revigorată și instituționalizată, nu în sistemul penitenciar, nu avînd ca obiect deținuți politici, ci se instalează confortabil în societatea așa-zis occidentală, fiind impusă de această dată de zona care era cîndva denumită „lumea capitalistă” sau „democrație avansată, occidentală”.

Dr. Dinu G. Gherman – în excelenta sa lucrare „Frica în memoria colectivă în România comunistă (1948-1965)”, descrie cu o enormă atenție nu doar resorturile fricii și mecanismele prin care s-a impus și expandat în societatea românească frica, ci studiază deopotrivă și efectele perverse pe care le-a genereat. Ca să înțelegem ce se întîmplă în societatea de astăzi, să ne aplecăm puțin asupra cărții scrise de dr. Gherman.

Stare de adîncă neliniște și de tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar, asociată cu vulnerabilitatea, ar trebui să fie elementele suficiente ce descriu frica, catalogată ca fiind o emoție fundamentală.

Teroarea este în primul rând rodul acțiunii agenților represiunii comuniste de a fabrica sentimentul fricii în formele sale extreme – aplicat victimelor la nivel fizic, psihologic și moral”, scrie Dinu Gherman.

Să ne oprim puțin la ultimul termen, căci acesta a fost cel mai adesea neglijat! Componenta morală din societatea iudeo-creștină era impusă de Biserică și de Sfânta Scriptură. În zilele noastre, după aproape un secol de propagandă anti-creștină, cu o scurtă pauză prin anii ‘90, iată-ne în situația în care simțămîntul creștin și deopotrivă cel moral au ajuns o marfă tot mai rară în societatea românească.

Ca să înțelegem mai bine dimensiunea faliei ivite, să facem recurs la un filmul lui Rossellini, pe un scenariu semnat de Gore Vidal, avîndu-i în distribuție pe Peter O’Toole, Helen Mirren și Malcolm McDowell, anume Caligula, producție a anului 1979! Regia i-a aparținut inițial lui Tinto Brass, apoi cei de la Penthouse au preluat pelicula, adăugînd scenele pornografice marca Bob Guccione și Giancarlo Lui. Toată lumea s-a dezis de film, primul regizor, actorii, scenaristul.

Șocul a fost imens pentru cei care au vizionat filmul în 1979. Pelicula a fost caracterizată drept „gunoi” sau „pornografie ieftină”, deși era un film-experiment, absolut inedit, reprezentînd epoca păgînă, pre-creștină a Romei lui Caligula. Violențe explicite, grotești, crime, torturi, mutilări, violuri, incest, orgii, toate există aici din plin.

Două ore și jumătate de oroare, depravare, sadism, lipsă de morală și compasiune. Nu, nu este un film porno, căci acolo sexul este decontextualizat, reprezintă chiar acțiunea filmului și cel puțin pare să genereze plăcere. În „Caligula”, însă, tocmai existența contextului societății decăzute oferă adevăratul șoc celor care privesc filmul. Sexul nu este nici consimțit, nu conferă nici plăcere, este un act hidos, de pedepsire, o corvoadă, un instrument pentru dominare sadică.

Dacă în 1979 filmul a stîrnit enorme polemici și o respingere categorică, vizionarea lui în 2020 nu mai ridică nici o problemă. Societatea contemporană a decăzut suficient pentru ca toate scenele dure să fie prizabile, ca lumea să laude scenele de sex între două femei care apar în film etc. Mai șocante, mai lipsite de umanitate decît filmul în sine au ajuns astăzi comentariile de pe siteurile care oferă filmul spre vizionare online.

Întorcându-ne la cartea lui Dinu Gherman, una din imensele spaime ale celor „reeducați” în lagărul de la Pitești o constituia „demonizarea”, adică pierderea valorilor morale, creștinești.

Au fost obligați, mai ales în preajma marilor sărbători religioase, să treacă prin diverse ceremonialuri religioase pervertite: liturghiile în care să se împărtășească cu dejecții și urină, botezul excremențial în tinetă, împartășania dejecțională, parodierea blasfemică a lui Isus și a Mariei, instrumentalizarea și modificarea satanică a formulelor sacre, crucificările, imnurile liturgice proslăvind perversiunea sexuală”.

Cît de profundă era suferința deținuților politici de la Pitești o aflăm în continuare: „Întrebat de pastorul Wurmbrand dacă a dat curs ordinului reeducatorilor de a oficia o liturghie excremențială, preotul catolic Cheruvian, izbucnind în plâns, a replicat: Am suferit mai mult decât Isus. Paradoxal, asemenea oficieri apar în același timp ca o blasfemie și ca un martiriu. Conform proiecției ficționale din Patimile după Pitești a lui Paul Goma, chiar Isus sau un reprezentant ceresc risca să fie convertit – a se citi reeducat – în oroarea de la Pitești. Astfel, în comparație cu patimile de la Pitești, cele ale lui Isus par mai umane”, scrie Gherman.

Iată cum descrie Justin Ștefan Paven, „reeducarea”, citat fiind în lucrarea lui Dinu Gherman: „Cuvântul reeducare avea, pentru mine, un conținut atât de sinistru, încât nu reușeam să mi-l explic. Adică, cum să mă reeduc? Și ce să reeduc în mine? Să-mi schimb modul de viață, să renunț la gândirea mea, să renunț la credința mea, la concepția mea despre lume și viață, să renunț la visul meu, la lupta mea? Ce să alung din mine? Credința în Dumnezeu și dragostea mea pentru El? Să înlocuiesc Evanghelia Lui, cu ideologia proletară, dragostea pentru aproapele, cu ura și lupta de clasă, adevărul cu minciuna, sinceritatea cu ipocrizia, armonia cu teroarea, mila cu violența? Să-L alung pe Dumnezeu din sufletul meu și în locul Lui să instalez partidul? Să-mi urăsc și să-mi torn familia și prietenii, să trăiesc starea de groază, de frică, de neîncredere, banuială și nesiguranță?

Iată cît de actuale sînt lucrurile! Nu exact asta cer cei de la Black Live Matters? Nu în numele acestor obiective terorizează comunitățile?

Procesul de reeducare avea patru etape. Primele două faze erau demascarea externă și internă și aduceau servicii directe Securității prin informațiile obținute sub tortură – în prima etapă despre ceea ce fusese tăinuit la anchetă și în a doua despre persoanele care îi ajutaseră în timpul detenției. A treia etapă, numită demascarea morală publică, urmărea terfelirea propriei persoane și a principiilor sale morale: Dumnezeu, familie, prieteni. În a patra fază, pentru a realiza compromiterea totală (transformarea victimei în călău), deținutul era pus sa conducă procesul de reeducare al unei persoane apropiate”.

Momentul (“surpriză”, “stupoare”, “uluială”, “dezorientare”) în care reeducatorii se deconspiră viitoarelor victime construiește un adevărat tablou care surprinde reacțiile specifice spaimei: “În câteva minute, cele două tabere stăteau față în față într-o încrâncenare demonică. Aceia, amenințători, cu ciomegele gata să lovească la cea mai mică mișcare de împotrivire, ceilalți, îngroziți și paralizați de violența acestui șoc, imobilizați, cu mâinile pe cap, ne uitam năuciți la cei care stăteau ca turbați în fața noastră și nu înțelegeam nimic”.

Victimele au ca primă reacție căutarea unei explicații raționale, cum ar fi, de exemplu, faptul că milițienii închisorii s-ar fi travestit în deținuți”, notează Gherman.

Cu ce diferă aceste imagini de cele din „Caligula” ori de cele pe care le vedem astăzi pe străzile din Portland, Paris sau Londra? Toate se bazează pe inducerea fricii prin violență și obligarea victimelor să pactizeze tacit cu agresorul.

Piteștiul american s-a numit Stanford

Similaritatea situației apare și la Experimentul închisorii Stanford, desfășurată între14-20 august 1971 de un grup de cercetare condus de profesorul de psihologie Philip Zimbardo, folosind studenți. A fost un experiment de psihologie socială care a încercat să investigheze efectele psihologice ale puterii percepute, concentrîndu-se pe lupta dintre deținuți și gardienii închisorii.

În cadrul studiului, voluntarii au optat fie să fie „gardieni”, fie „prizonieri” într-o închisoare simulată. Experimentul a fost abandonat după doar șase zile!

Rapoartele au susținut că studenții și-au îmbrățișat rapid rolurile atribuite, unii „gardieni” aplicînd măsuri coercitive dure și supunînd în cele din urmă „prizonierii” la torturi fizice și psihologice. Mai mulți „prizonieri” au acceptat în mod pasiv abuzul psihologic și, la cererea „gardienilor”, au hărțuit în mod activ alți „prizonieri” care se opuneau abuzurilor.

Comparații cu Abu Ghraib

Cînd actele de tortură și abuz ale prizonierilor din închisoarea Abu Ghraib din Irak au fost publicate, în martie 2004, însuși Philip Zimbardo, care a acordat o atenție deosebită detaliilor poveștii, a fost surprins de frapanta asemănare cu propriul său experiment de la Universitatea Stanford. El a fost consternat de faptul că reprezentanții oficiali ai armatei și ai guvernului SUA au declinat vina torturii și abuzurilor din închisoarea militară americană Abu Ghraib, susținînd că torturile au fost inițiate de prizonieri.

Cînd țăcăneala leninistă se întîlnește cu cea neo-marxistă

Teoria rasei critice (Critical Race Theory) este punctul de plecare în această nouă demență neo-marxistă! Teoria în sine apare prin anii ‘80, avînd acum o vechime de patru decenii.

Cînd marxiști au constatat că proletariatul nu mai poate constitui baza teoriilor privind lupta de clasă și a devenit evident că este nevoie de găsirea altui „proletariat” și a unei alte lupte, s-au descoperit minoritățile ca fiind „proletarii oropsiți” ai noului marxism, anume minoritățile etnice, rasiale, sexuale, dar acestora li s-au adăugat curînd și femeile.

Pentru că trebuia să existe și un „dușman de clasă” care să fie opus acestor categorii incluzând aici persoanele de culoare, homosexualii și femeile, cea mai bună construcție teoretică s-a dovedit a fi bărbatul alb, heterosexual.

Drept urmare, bărbatul alb heterosexual a devenit cea mai odioasă figură în ideologia neo-marxistă (liberală, progresistă). El întruchipa / întruchipează suma caracteristicilor vechii burghezii pe care proletarii doreau să-l elimine din societate, evident că numai și numai pentru binele general.

Bărbatul alb avea avantajul că provenea din societatea albă și europeană, care de-a lungul timpurilor crease tot ce se putea, civilizații, filosofii, religii, imperii, industrii etc. aflîndu-se în vîrful piramidei sociale. Numai bun ca să fie acuzat că toate „privilegiile” de care se bucură le-ar fi uzurpat de la cei mai slabi – adică de la femei, de la homosexuali și de la persoanele de culoare. Că avea sau nu această teorie vreo legătură cu realitatea, prea puțin a contat.

TRC susține că „supremația albă” și puterea rasială sînt menținute în timp și, legislația joacă un rol în acest proces. Așa încît, TRC urmărește acum mijloace pentru emanciparea rasială și ne-subordonarea față de bărbații albi.

La începutul anilor 2000, peste 20 de facultăți de drept americane și cel puțin 3 facultăți de drept din alte țări ofereau deja cursuri despre teoria rasei critice. Universitatea din Boston are opt profesori specializați în a preda TRC! Shannon Sullivan de la Indiana University are și o lucrare impresionantă – Revealing whiteness : the unconscious habits of racial privilege, în care descrie mecanismele „oprimante” de care uzează albii.

Fiind obiceiuri inconștiente, privilegiile se manifestă tot inconștient. De exemplu, albii se îmbracă într-un anume fel, diferit de ceilalți, „oprimînd” restul populațiilor, care se văd nevoite să urmeze modul albilor. Lucrarea devine cu adevărat nazistă în partea care evocă reacțiile corporale ale albilor, luate separat de acțiunile conștiente. Gesturi, de exemplu. Acestea, evident, diferă de cele pe care le fac persoanele de culoare.

Dar, mare parte din „rasismul” albilor vine din ignoranță, căci albii nu sunt preocupați de aflarea datelor științifice exacte despre restul populațiilor. Sigur, dacă aruncăm o privire superficială pe distribuția populației de pe glob, aflăm că 60 la sută din populația planetei trăiește în Asia și nu e nici albă și nici neagră.

Unul din obiceiurile albe „opresive” este de a trăi în familie nucleară și opunînd rezistență la schimbarea acestei structuri (rasiste). Fiecare gest este pîndit și apoi descris ca fiind legat de trăsături negative, dăunătoare. Dacă o fată stă într-un anume fel în sala de curs, o face datorită sexismului albilor, dacă ridică mîna ca să participe la discuțiile de la seminar, este un obicei opresiv al albilor, care respectă o anumită etichetă, vorbind pe rînd și nu țipînd toți în același timp. Un negru se va simți, așadar, discriminat de comportamentul albilor.

O altă problemă ar fi că spiritul „dominant” al albilor, îi face să ocupe fără rezerve spațiile PUBLICE culturale sau sociale, din nou, restrîngînd astfel drepturile negrilor. Halucinant! Adică, dacă un alb stă într-o piață publică și observă că acolo sînt bănci, și se așează, o face în detrimentul negrilor. Dacă albul se duce și își ocupă un loc la un eveniment cultural, o face în detrimentul negrilor, iar „fapta” este generată de obiceiul dominant al albilor care tind să nu fie interesați de felul în care se simt ori se manifestă cei de culoare în același spațiu.

Extrem de puțini intelectuali riscă să aibă poziții publice contrare curentului, de teama de a nu fi etichetați drept rasiști și eliminați din sistem. Chestiunea nu îi vizează doar pe albi, întrucât teoria susține că nu este necesar să ai pielea albă pentru a fi alb!

Dintre puținii oameni cerebrali și având o demnitate academică de invidiat se remarcă Thomas Sowell, în prezent profesor la Stanford: „Egalitatea drepturilor nu înseamnă egalitatea rezultatelor. Oamenii de succes sunt adesea denumiți privilegiați. Realizările erau până de curând o sursă de inspirație pentru alții, dar au fost transformate acum într-o sursă de nemulțumire pentru cei fără realizări comparabile”.

Thomas Sowell / Foto: Twitter

Marea „șansă” pentru Sowell o reprezintă însă faptul că este afro-american și că se află la o vîrstă la care nu mai are de ce să se teamă. Pe lista extrem de scurtă ar mai intra un profesor de culoare de la West Virginia State University, Paul C. Mocombe, american de origine haitiană. Mocombe semnează o lucrare intitulată „Against Critical Race Theory” prin care critică dialectica negativă a teoriei care se bazează pe contradicții doar de dragul contradicțiilor, în bunul spirit al Școlii de la Frankfurt și că se opune, de fapt, egalităților de șansă.

Cît de întinsă e caracatița?

În afară de facultățile de drept, TRC este predată și în domeniile educației, științelor politice, studiilor feministe, studiilor etnice, comunicării, sociologiei și studiilor privind băștinașii americani.

Dar această pseudo-știință se predă ca materie și în școli și riscă deja să pătrundă și în zona preșcolară, dar este deopotrivă obiect de studiu pentru școlile masterale sau doctorale. Practic, nu există segment al sectorului public (de stat) unde să nu se organizeze reeducări obligatorii, sancțiunea pentru neparticipare fiind pierderea locului de muncă. Asta dacă se mai întreabă cineva de ce ies în stradă atîția tineri de-a dreptul turbați.

Așa arată o pagină din manualul de istorie din școala publică americană / Foto: Twitter

TRC „recunoaște” că rasismul este înrădăcinat în țesătura și sistemul societății americane. Rasismul instituțional este „omniprezent în cultura dominantă”. TRC susține că structurile de putere se bazează pe privilegiul alb și supremația albă, care perpetuează marginalizarea oamenilor de culoare.

Mai nou, TRC analizează și prejudecățile inconștiente care justifică inegalitatea structurală și discriminarea la locul de muncă.

Teoria nu a rămas doar în mediul universitar, ci s-a răspîndit ca un cancer în toate segmentele societății, copios sprijinită de politicienii democrați, care au înțeles că utilizînd această teorie, pot obține o societate perfect îndobitocită și obedientă, iar ca și consecință, se vor putea menține etern la putere.

Absolut toate mișcările sociale au fost subscrise TRC. Să privim doar din această perspectivă mișcări precum #metoo sau cele privind „toxicitatea” locurilor de muncă ce se datorează prezenței bărbaților albi. Să ne gîndim la felul în care s-a distrus întregul învățămînt, transformînd absolvenții în proști cu diplomă, nedeprinși nici să gîndească, nici să intre în vreo competiție cu alții.

Gîndirea critică și dorința de reușită au fost asimilate cu „supremația albă” și catalogate ca fiind elemente ale „masculinității toxice”. Știința, rațiunea și dovezile sunt un mod „alb” de a cunoaște, acestora li se contrapune acum „alternativa neagră” – povestirea și experiența trăită!

Întreaga ideologie și construcțiile adiacente – politice, economice, juridice, educaționale etc. au fost exportate în toată așa-zisa „lume occidentală”, inclusiv în România. Pentru că principalele obstacole în realizarea planului erau familia, școala și biserica, acestea au fost plasate sub tirul propagandei și demonizate.

Vina de a fi alb

Marea descoperire a venit de la jurnalistul Christopher Rufo. El a aflat anul acesta că Laboratoarele Naționale Sandia – care proiectează armele nucleare americane – au găzduit o tabără de reeducare de 3 zile pentru „bărbații albi”, cu scopul de a-și denunța „privilegiul de a fi alb” și de a deconstrui „cultura masculină albă”.

Anul trecut, Sandia și-a trimis directorii albi de sex bărbătesc la stațiunea de lux La Posada pentru a urma o instruire obligatorie „privind eliminarea rasismului, sexismului și homofobiei din organizații”.

Foto: Twitter

În sesiunea de deschidere, formatorii au cerut bărbaților să facă o listă de asocieri de termeni din cultura masculină albă. Formatorii au oferit termenii „supremațiști albi”, „KKK”, „națiunea ariană”, „șapca MAGA”, „privilegiat” și „ucidere în masă”.

Formatorii au insistat asupra faptului că bărbații albi trebuie să-și înțeleagă „privilegiul de a fi alb”, „privilegiul masculin” și „privilegiul heterosexual”.

Apoi, angajații albi, bărbați, trebuie să denunțe „rădăcinile culturii masculine albe”, care constă în „individualism brutal”, o atitudine de „se poate face”, „muncă susținută” și „strădania pentru a avea succes” – care deși teoretic sună bine, sunt de fapt „devastatoare” pentru femei și persoanele de culoare.

Foto: Twitter

Formatorii au susținut și că această „cultură masculină albă” duce la „scăderea calității vieții la locul de muncă și acasă, speranță de viață redusă, relații neproductive și stres ridicat”. De asemenea, forțează acest „standard masculin alb” asupra femeilor și minorităților.

Într-o sesiune ulterioară, bărbații albi au trebuit să declame public o serie de „declarații ale privilegiului de a fi alb” și „declarații de privilegiu masculin”. Să recunoască și complicitatea lor în sistemul masculin alb și rolul lor în crearea opresiunilor.

În cele din urmă, reeducarea se încheie când bărbații albi trebuie să scrie scrisori „adresate femeilor albe, oamenilor de culoare și altor grupuri” prin care își cer scuze pentru „privilegiul” lor și se angajează să devină „mai buni”.

Cine realizează aceste reeducări? O companie numită „White Men As Full Diversity Partners”, care în mod surprinzător funcționează și în Europa, Asia, Africa și în America de Sud! Printre clienți: Bechtel, AT&T, BAE Systems, Boeing, Exxon Mobil, GlaxoSmithKline, Chevron, Coca-Cola, Dell, Intel, NASA, giganți financiari, universități, firme de asigurări, de brokeraj, municipalități, fonduri de investiții, bănci, birouri de avocatură, birouri de consultanță, companii din energie, din comunicații, echipamente, transport, presă etc.

Curs de reeducare obligatoriu pentru angajații albi / Foto: Facebook

Trezoreria a organizat o sesiune de instruire în care le-a spus angajaților că „practic toți oamenii albi contribuie la rasism” și au cerut ca albii „să se lupte cu rasismul lor” și să accepte că se fac vinovați de „părtinire inconștientă, de privilegiul de a fi albi”. Factura pentru guvernul federal a fost de peste 5 milioane de dolari pentru formare în diversitate în ultimii 15 ani.

Administrația Națională a Cooperativelor de Credit a ținut o sesiune pentru 8.900 de angajați, susținînd că America a fost „întemeiată pe rasism” și „construită pe spinarea sclavilor de culoare”.

Laboratoarele Naționale Argonne găzduiesc cursuri de instruire care solicită angajaților albi să admită că „beneficiază de pe urma propriului rasism” dar că împărtășesc „durerea și angoasa cauzată oamenilor negri”.

Departamentul de Securitate Națională a găzduit un curs de instruire cu privire la „microagresiuni și micro-inechități” în care angajaților albi li s-a spus că au fost „socializați ca să fie opresori”.

Biroul de diversitate și incluziune al FBI găzduiește săptămînal „Ateliere de intersecționalitate”. La fel se întâmplă și în Poliție.

Luna trecută, o organizație finanțată de Departamentul pentru Educație a găzduit o conferință care a susținut abolirea Statelor UniteDr. Bettina Love, care conducea conferința, a susținut că „reforma nu este suficientă” și că profesorii din școlile publice trebuie să promoveze „abolirea închisorilor”, desființarea școlilor și înlocuirea lor cu hip-hop, distrugerea structurilor care împiedică educație anti-rasistă, iar albii trebuie obligați să renunțe la avuțiile lor.

Secretarul pentru Educație al SUA, Betsy DeVos, a lansat o investigație privind conferințele și subvențiile federale care susțin teoria raselor critice și anti-americanismul. DeVos consemnează că  vorbitorul principal, Bettina Love, a deschis conferința spunînd că America a „asuprit oamenii de culoare timp de 400 de ani” și că profesorii trebuie „să dărîme în mod conștient un sistem care îi asuprește pe oameni”.

Organizația care a găzduit conferința a primit finanțare de peste 16 milioane de dolari. De banii aceștia, vorbitorul a susținut că Statele Unite au un „contract rasial” care „spune că este în regulă ca oamenii albi să îi omoare pe negrii și să aibă imunitate” și că președintele Trump a permis în mod deliberat coronavirusului să omoare oameni de culoare.

Bettina Love a mai susținut că legile existente privind drepturile civile sunt „toate rasiste” și că profesorii albi trebuie să fie „co-conspiratori” în revoluție. Contribuabilii americani, fără știrea lor, finanțează acum revoluționarii care vor să destrame țara în care trăiesc. Expresia „abolire” este o prescurtare pentru „desființarea Statelor Unite”.

Aceasta este o infracțiune gravă care se pedepsește cu amenzi și până la 20 de ani de închisoare fiind vorba despre o activitate de incitare la revoltă sau violență împotriva unei autorități legale cu scopul distrugerii sau răsturnării acesteia.

Cum a izbucnit scandalul?

Un angajat al Sandia, Casey Peterson,  a realizat un videoclip postat pe YouTube prin care denunța „reeducarea” și ceea ce se întâmplă în taberele de reeducare unde angajații sînt obligați să se ducă pentru a primi îndreptare în privința „rasismul sistemic și privilegiul de care se bucură albii”. Videoclipul a atins rapid 10.000 de vizualizări în laboratoare și zeci de angajați Sandia l-au contactat pe Peterson pentru a-și exprima sprijinul.

În câteva ore, directorii Sandia au trimis o echipă de contraspionaj pentru a-l bloca pe Peterson și a-i șterge comunicațiile de pe serverele interne – ceea ce a făcut videoclipul și mai viral și a stîrnit tulburări pe scară largă împotriva directorilor Sandia.

Directorii au intrat în panică și au încercat să stăvilească „rebeliunea”, deci l-au trimis pe Peterson în concediu administrativ plătit și au înființat un „comitet de revizuire a securității” pentru „a evalua dacă acțiunile sale au reprezentat sau nu o amenințare pentru sistemele de calcul și securitate Sandia.

Peterson – care a luat o poziție cu grad mare de risc pentru cariera sa – spune că vorbește în numele tuturor angajaților Sandia care sunt „prea speriați ca să vorbească” din cauza culturii represive de la Sandia. „Dacă voi fi concediat din această cauză”, spune Peterson pe YouTube, „lupta nu se termină, ci doar se intensifică”.

Aceasta a fost prima rebeliune explicită împotriva teoriei critice a rasei în sfera federală. Conducerea de la Sandia a spus clar: vor să impună angajaților lor teoria critică a rasei și tabere de reeducare a bărbaților albi – iar toate disidențele vor fi aspru pedepsite. Angajații progresivi vor fi recompensați; angajații conservatori vor fi înlăturați.

Doi senatori au lansat o anchetă, dar problemele de la Sandia au intrat în atenția Casei Albe în urma sesizărilor făcute de ziariști pe Twitter. Donald Trump a luat decizia de a aboli, nu Statele Unite, ci programul de reeducare a albilor, printr-o ordonanță executivă.

Structurile federale se opun deciziei prezidențiale!

Centrul pentru Controlul Bolilor (tot în subordine federală) a declarat că va continua instruirea angajaților și a anunțat program de „formare” bazat pe TRC – încălcînd acțiunea executivă a președintelui.

Programul anunțat ar fi durat 13 săptămîni și a fost intitulat „Denumirea, măsurarea și abordarea impactului rasismului asupra sănătății și bunăstării națiunii și a lumii”.

Primele trei sesiuni de instruire ar fi urmat să fie axate pe „rasism, sexism și alte sisteme de inegalitate structurată”, învățîndu-i apoi pe angajații CCB că trebuie „să denunțe rasismul instituționalizat”.

În săptămânile 6 – 9, CCB ar fi urmat să-și învețe angajații că „rasismul reprezintă o criză de sănătate publică” și că „rasismul sistemic” duce la „uciderea de către polițiști a bărbaților și femeilor de culoare neînarmați” și duce la „impactul disproporționat al COVID-19 asupra comunități de culoare. ”

În sesiunile din săptămânile 10 și 11, formatorii urmau să îi învețe angajații CCB cum să distrugă valorile „concentrării asupra individului”, „mitul meritocrației”, „mitul excepționalismului american” și „ideologia supremațistă albă”.

Sesiunea finală i-ar fi învățat pe angajați cum să devină activiști și să îi încurajeze să se alăture unei „colaborări anti-rasiste cu opt echipe de acțiune colectivă”, axată pe „comunicări”, scriind publicații științifice „anti-rasiste” influențînd „politica și legislația”.

Casa Albă a anunțat însă că a anulat de îndată programul de pregătire în teoria raselor inițiat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

La îndrumarea președintelui Donald Trump, Biroul de Management și Buget a ordonat tuturor agențiilor federale să „înceteze și să renunțe” la orice programe guvernamentale de formare care includ orice referire la „teoria critică a rasei” sau „privilegiului alb”.

Nu putem accepta ca angajații noștri să urmeze cursuri de formare în urma cărora să încerce să submineze valorile noastre de bază și să producă diviziune în rîndul forței de muncă”, se arată în nota către agențiile federale.

Nota președinției numește programul „propagandă anti-americană divizivă” și mai spune că milioane de dolari din banii contribuabililor au finanțat astfel de „formări” ce încurajează resentimentele de ordin rasial. Trump a spus anterior că nu crede că rasismul sistemic este o problemă în SUA.

Marea Britanie și Uniunea Europeană merg înainte cu proiectul

În timp ce Casa Albă se chinuie să oprească proiectul de „reeducare”, UE nu pare deloc să își fi schimbat direcția în privința proiectului care se derulează deja în mai multe țări europene. Dacă în sfera privată companiile multinaționale îi obligă de mai mult timp pe angajați să participe la „instruiri” pe criterii rasiale, după cum am văzut, se așteaptă ca și sfera publică să ajungă din urmă „reeducarea” promovată de corporații.

În Marea Britanie, zeci de parlamentari conservatori s-au hotărît să refuze cursurile privind „discriminarea inconștientă”.

Potrivit teoriei,  „obiceiurile, gesturile, postura” sînt parte constitutivă a sinelui și toate determină discriminări inconștiente ale negrilor sau a celor de altă rasă. Apoi, genul, sexualitatea și clasa socială îl determină pe individul alb să acționeze ca un opresor, chiar și inconștient. Rasismul albilor apare de la născare, nou-născutul învață că aparține propriei rase (albe) prin felul în care se comportă ceilalți cu el, din perspectiva oportunităților pe care le are în viață etc.

Cca. 40 de deputați conservatori au decis să spună nu formării pe tema discriminării inconștiente destinată combaterii rasismului. The Times a dezvăluit luna trecută că instruirea, care există pentru personalul parlamentar, din 2016 (de dinainte de Brexit!), se concentrează pe denunțarea prejudecăților rasiale pe care oamenii le-ar fi putut dobîndi fără să știe.

Sub umbrela dogmei teoriei critice a raselor, stînga neomarxistă tratează acum membrii grupurilor de „opresori” (albi, bărbați, creștini, evrei, conservatori) ca vinovați inerent în virtutea apartenenței lor la grup.

În luna iunie, un grup de parlamentari italieni au executat un ritual prin care se scuzau pentru că sînt albi, chiar în Parlament! Ei s-au așezat în genunchi în fața camerelor de luat vederi și și-au exprimat regretul pentru că sînt opresori ai celor de culoare.

Parlamentarii italieni – 9 iunie 2020 – își cer iertare în genunchi pt că sînt albi / Foto: Facebook

O privire mai atentă pe conținutul siteurilor UE (Parlamentului, Consiliului etc.) demonstrează că TRC figurează aici încă din 2011! Că există o constantă preocupare pentru modificarea legilor naționale ca să existe o concordanță cu TRC în „relația problematică dintre rasă și drept”. Preocupări evidente există în Italia, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Suedia etc.

În ciuda ideii generale că rasa și etnia au jucat doar un rol marginal și excepțional în sistemele juridice europene continentale, spun textele asumate de UE, dreptul este la fel de profund implicat în construirea și discriminarea minorităților rasiale, într-un fel sau altul. În special, această afirmație este justificată prin problematizarea reticenței condiționate istoric din statele continentale europene de a vorbi și de a cerceta în termeni de „rasă”.

În domeniul juridic, această poziție se traduce prin propuneri de eliminare a rasei din dispozițiile constituționale și legislative și prin definiții și percepții juridice foarte restrînse despre ceea ce este rasismul și cine este considerat rasist. Ajunge doar să ne gândim la așa-zisul „discurs al urii” ori la „islamofobie”, la cenzura aferentă, la legile care pedepsesc aceste așa-zise crime, ca să înțelegem cît de imens este atacul împotriva libertăților individuale care sînt în deplină coliziune cu această pseudo-știință de sorginte marxistă.

Democrații americani vor să „reeduce” 75 de milioane de suporteri ai lui Trump în lagăre

David Atkins, nou ales membru din partea Californiei în Comitetul Național Democrat, a declarat recent că democrații și liberalii în general ar trebui „să înceapă să se gîndească în termenii în care au făcut-o Germania sau Japonia după al doilea război mondial” pentru a „deprograma 75 de milioane de oameni”. Adică susținătorii lui Donald Trump.

David Atkins / Foto: Twitter

Potrivit lui David Atkins, Donald Trump a furat „mintea și conștiința” milioanelor de americani, în special republicani, care se comportă ca o sectă religioasă, refuzînd realitatea! Astfel, ei preferă chiar să se sinucidă, referirea vizează evenimentele comune la care aceștia participă, deși există un anume risc să se îmbolnăvească și să moară din cauza coronavirusului. Mai mult, „albii nu sînt suficient de recunoscători” pentru ceea ce li se dă de către democrați!

Stîngiștii sugerează, ca și răspuns, o serie de idei pentru a readuce societatea la normalul democraților, anume „tabere de reeducare”, „plutoane de execuție”, interzicerea programelor de talk-show la radio și „deprogramarea” psihiatrică a celor 75 de milioane de susținători Trump, adepți ai „cultului beligerant al morții împotriva realității și a decenței de bază”.

Atkins nu este singur în susținerile sale! Dincolo de propagandiștii de partid, presa își aduce contribuția prin zeci și zeci de materiale similare. Merită menționat New York Times, care vorbește despre „creierul în putrefacție” al republicanilor albi, „detașați de realitate” și care trebuiesc reeeducați.

 ”White Space

Ca o contra-mișcare, asistăm la primele măsuri luate de „albi”, împinși să se constituie într-un grup ce îmbrățișează identitatea rasială. Albii încep să se apere și să militeze deschis pentru propriile drepturi. WhiteSpace este un loc în care se vorbește despre migrația în masă, despre acțiunile premeditate și coordonate împotriva albilor, despre incitările la ură și violență împotriva albilor, despre îndoctrinare și traininguri împotriva albilor, despre ideologia și limbajul care se utilizează împotriva albilor, nu în ultimul rînd despre victimele din rîndurile albilor.

Foto: Twitter

Majoritatea francezilor (47%) cred că rasismul îndreptat împotriva albilor reprezintă o problemă în Franța. Sigur, 36% sînt mai optimiști. Ceea ce nu înseamnă că lucrurile se modifică în vreun fel. Cea mai bună dovadă vine dintr-o altă țară care a beneficiat de un influx masiv de migranți și, ca atare, unde a apărut problema rasismului împotriva albilor și creștinilor, Suedia. Tupeul „noilor” suedezi merge însă pînă extrem de departe: celor care nu le convine situația, le transmite Partidul Arabiska, să-și predea cetățenia suedeză și să plece. Suedia pe care o vor băștinașii nu mai există!

 

Sursa: samizdatul.wordpress.com

12 Comments

  1. Iulian

    Autorii Teoriei Critice, sunt 2 persoane din Scoala de la Frankfurt, Teodor Adorno și Walter Benjamin. Adorno vorbește despre Personalitatea Autoritară, împlinind redefinirea viziunii tradiționale americane, numind prejudecăți tot ce era tradițional, identificindu- le cu tradiții ce au dus la apariția …fascismului. De aici, tot ce e tradițional, e fascist.
    Herbert Marcuse, in Eros și Civilizație, spune că civilizația vestică, este intrinsec represivă. El fabrică termenul de toleranță eliberatoare. Mai sunt multe, dar , avind in vedere că sunt publicate în anii 1950 aprox , lucrarea e măiastră, rea, dar perversă și veche. Mulțumesc, scuze pentru eventualul deranj.

  2. Partizanu

    Un articol mult așteptat cu toate că nu am avut timp să-l citesc doar l-am frunzarit urmând să-l aprofundez mai tîrziu. Felicitari. O întrebare vom avea și torționari? Eu unul l-am creionat pe SIMINICA de la hAUR.

    • gigimutu

      in orice caz, se va incepe lupta,

      deja se ascut sabiile, se simte miros de praf de pusca.
      Doamne, da-ne minte si apara-ne de dusmanii de orice fel, vazuti si nevazuti!

  3. Dan

    Iuliane e veche si republicata chiar.
    Comentarii scrise de Diaconu, Arhire mai publicati sau devenitera au’ greata, ma rog, pt. afabeti non-grata.

  4. maxtor

    “aflăm că 60 la sută din populația planetei trăiește în Asia și nu e nici albă și nici neagră.”

    1’500’000’000 de chinezi :
    -NU AU FRATI SAU SURORI, “1 familie 1 copil, avorturi fortate;
    -niciunul nu te lasa sa crezi in D-zeu,asa au fost fabricati, ei nu cred in nimic.

    CHINA TREBUIE DISTRUSA,
    china trebuie distrusa ACUM!

  5. junker alien

    experimentul e acelasi de la inceputul lumii, satana vicleanul te reprogrameaza, facandu-te sa nu mai ai incredere in constiinta ta.

  6. gogu

    trebuie sa facem un schimb de populatie cu americanii, sa le dam negrii ‘care conteaza’ de la noi si ei sa ne dea albii superiori care aduc valoare adaugata si nu fac copii handicapati.
    SA REFACEM TRACIA PE PROIECTUL CORECTITUDINII POLITICE.

  7. anonim

    Albii ,vorbesc de romani,stau mai mult pe la job si prin marketuri,vin seara acasa obositi si nu mai sunt in stare sa se ocupe de neveste,cei care le mai au.Duminica pana in pranz in loc sa fie la biserica sa se roage merg sa isi spele masinile si discuta la un pahar de laturi de la automatele de cafea cat de hoti sunt popii si cea mai zis Ardiles in Las Fierbinti.Cam asta e cruda realitate.Luati orasele Romaniei la pas si veti observa lucrurile astea ,acest mod de viata al pierzaniei spirituale,importat de la altii.Fiecare pasare pe limba ei piere.

  8. Dan

    Ca sa faci vreun schimb, Gogule, ar trebui sa ai si tu Servicii in slujba tarii nu in slujba stomacului.
    E normal totusi sa fie asa atata timp cat Servici are posibilitatea legala de a face afaceri !
    Vezi cu propunerile astea ca astia-s alergici la idei exemplare ! Subscriu, dau tiganii pe cei prajiti mai bine de soare, pe negri, reprezentanti ai celei mai urate culori din lume !

  9. IQ100

    ” că președintele Trump a permis în mod deliberat coronavirusului să omoare oameni de culoare.”
    si Dragnea a fortat justitia…
    2+2=5, curat murdar!!

  10. IQ100

    In opinia mea, acesta este rasism anti alb.
    Deci nu albii (caucazienii) il initiaza/finanteaza.Aprop, albii au o vorba “follow the money”.Si alt relativ la sinuciderea celor care nu renunta la convingeri .Nu am ce au avut Hemingway sau Jack London, ce coi(!)ncidenta , albi, dar deja nu imi doresc sa mai traiesc mult.Comunismul din Rusia -URSS a durat 80 de ani.
    Asta din USA va dura si el destul

  11. IQ100

    Alta.
    Cum de le convine marilor companii sa incurajeze nemunca, si non valoarea, pt a nu discrimina?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.