Atitudini

Învierea-n România muribundă

  Învierea-n România muribundă în Calea osândirii, El și crucea sub care puterile îl lasă aleg să-i fie omului răscrucea […]

 

Învierea-n România muribundă

în Calea osândirii, El și crucea
sub care puterile îl lasă
aleg să-i fie omului răscrucea
unde Mântuirea-și face casă

grădina Ghetsimani e toată goală,
soldații nu-s, dar bicele-L snopesc,
pare un semn – tăcuta rânduială
și prevestiri ce vin Îl potopesc

îndură calvarul smerit, suveran,
unde-i gloata smintită de ură?
se-aude-ntr-o casă-un suspin de pian
din clapa-năbușită în arsură

același chin, mereu aceleași patimi,
lumina-ncoronată strâmt de spini
abia de-și mai găsește printre lacrimi
drum înspre Cerul smuls din rădăcini

chiar, intrarea biruindă-n Cetate,
triumful primirii, când au trecut?
alaiul n-a fost, dar ramuri uscate
ce umbre nevăzute le-au pierdut?

trăiește cruzimea torturii în van,
e doar începutul Lumii d`Apoi,
Mîntuirea-L cheamă în fiece an
să domolească spurcarea din noi

suflarea lumească plânge, e-n vaier,
Îl regăsește-n brânci pe Creator,
Tu-asculți doar ruga celor făr` de aer
și gândul frânt până-n ventilator

sătul de-atâta necredință-n fire,
vrei, un timp, Biserica curată,
să nu Îți fim nici rod, nici amintire,
poate, doar, o ultimă erată

Te-ai săturat de legăminte oarbe,
de necredința ascunsă-n rugăciuni,
alienarea noastră-n timp resoarbe
o cale-mbălsămată cu minciuni

când ceasul dă în ultima secundă,
treci peste toate și fă-ne un dar ,
lasă, Doamne, în Casă să-ți pătrundă,
cu ce mai are-n suflet și-n hotar,
biata Românie muribundă,
ca să se roage singură-n Altar!

                     Costinel Petrache

              12 aprilie, anul COVID-19

4 Comments

  1. IQ100

    Stiti ca nu sunt credincios.
    Intr-un repoprtja TV m-au impresionat niste batranei de la tara singurei PRIVATI de suportul afectiv si psihologic al mersului la biserica,ASTA ii omoara.
    Noi, necredinciosii,sau credinciosii altfel, putem sta acasa.Ei nu.

    • Mi-as face griji in primul rând pentru batranii de la oras. Cei de la tara ies la soare si chiar isi muncesc pamantul. Daca nu sunt prea bolnavi…
      Eu sunt credinciosa. Tocmai de aceea nu sufar absolut deloc ca nu pot merge la biserica. Pentru ca: biserica a tacut atunci cand presa semnala ca retelele de prostitutie se inmultesc prin Romania ca spinii si ciulinii pe pamanturile noastre. Sau nu s-a dat peste cap cand copiii unei familii romanesti au fost luati si dati unui cuplu gay. Sau cand dna Smicala plangea dupa copiii ei.
      Stiu ca au facut si preotii romani cateva demersuri pentru a fi salvati copiii si redati familiilor. Dar prea putin. Cand vrei sa rezolvi ceva faci zarva! Faci tamtam! Nu taci! Te bati! Te zbati! Scoti oamenii in strada, in fata ambasadelor! Te iei de piept cu politicienii care vand copii! Pentru ca a fi preot inseamna a fi intru Hristos. Iar Hristos inseamna in primul rand copiii…Iar Hristos nu inseamna ierarhii si elite cu damf de masonerie.
      Asa ca…nu am de gand sa joc in telenovela românească ” Tacerea mieilor” sau filmul romanesc ” Suntem atat de crestini, ca nu vrem sa vedem realitatea”. Cu polei si sclipici, tamaie si busuioc date peste multiplele probleme nu atragem spre noi ” mai bine”. Dimpotriva!
      Asa ca…si daca as putea n-as merge la biserica. In semn de protest față de indiferenta romanilor fata de problemele copiilor, ale batranilor, padurile rase, gunoaiele de pe ape si gunoaiele din BOR care au calcat pe șarpe si au intrat in masonerie.
      Am si busuioc acasa la mine, am si tamaie. Am si lumanari, dar nu simt nevoia sa aprind. Pentru ca Lumina ar trebui sa fie in noi. Daca nu am fi tradat ca popor Adevarul. Umblam cu ciori vopsite si ne minunam ca avem o Catedrala.

  2. Ionela Ionescu

    Asta am spus și eu și mi-a sărit lumea în cap.
    Așa numitele măsuri de protejare au un efect contrar celui declarat.
    Cum te simți ca om când știi că prin lege nu ai voie să ieși pe stradă ?
    Cum te simți după o iarnă , cu organismul epuizat , să ți se legifereze lipsa de acces la soare, la vitamine, la ștevie, la ceapă verde ?
    Cum te simți când fiind singur pe lume să trebuiască să te milogești de altul să-ți aducă ceva ?
    Cum te simți de panicat când știi că aceeași masă de cetățeni care își rezolva aceleași treburi în opt ore se vor înghesuie să își rezolve (exact tot aceleași treburi) în doar două ore, conform legiferării, ți-e frică să nu te infectezi , ți-e frică să nu faci față vitezei, înghesuielii, te gândești că nici mâine nu vei reuși să rezolvi ceea ce n-ai rezolvat nici ieri, nici alaltăieri, sau te simți dirijat că o vită ?
    Dar mai ales, cum te simți când nimeni din restul societății nu se pune în papucii tăi , nimeni nu îți vede nici micile dileme existențiale și nici sentimentele ?
    Invizibil, renegat, persecutat, umilit , disperat ?
    Singur, când până și accesul la gardul Bisericii îți este legiferat că interzis ?
    Pentru instaurarea noii ordini mondiale dispariția unui bătrân nu înseamnă o economisire a pensiei. Dispariția unui bătrân este dispariția unei părticele din memoria colectivă a istoriei trăite, a istoriei nescrise în cărți, dispariția datinilor, a limbii cu adevărat materne, a rețetelor străvechi și a leacurilor băbești, toate transmise oral de secole.
    Înseamnă înlocuirea tradiției cu tehnologia.
    Nefericirea , științific vorbind, reduce masiv imunitatea organismului, adică nefericirea ucide, la propriu.

    • Maria

      La tara avem si soare, si urzici, stevie, ceapa si usturoi verde. Avem si plante medicinale, in curand înflorește si socul…Nu ne opreste nimeni sa ne muncim pamantul.
      De batranii de la oras, Slava Domnului, au inceput sa se ocupe voluntarii si chiar si preotii ,acesti melci care nu se prea grabesc spre Dumnezeu. Pasamite le place domnia lui anticrist

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *