Cap limpede

Iohannis, pentru ce te plătim?

  Începând din ianuarie 2018, președintele încasează lunar 13.338 lei. Asta este suma netă. O sumă din care nu plătește […]

 

Începând din ianuarie 2018, președintele încasează lunar 13.338 lei. Asta este suma netă. O sumă din care nu plătește energia electrică consumată la Cotroceni sau în vila de protocol, a cărei amenajare ne-a costat peste 1.000.000 de euro. Pe noi, nu pe el. Din indemnizația de președinte, în egală măsură, nu cheltuie nimic pe apa consumată, pe cablu TV și internet, pe mâncare, pe abonamentele telefonice, pe chiria sălii de sport a SPP de la Răzoare, când merge la tenis sau la bazinul de înot. Asta, deși are și acasă aceleași dotări. La fel, nu-l costă nimic deplasările săptămânale la Sibiu, nici măcar rovigneta, nu mai zic de combustibil.

Dacă stai să socotești la cât se ridica contravaloarea serviciilor și facilităților de care beneficiază că președinte, începând cu bucătarii și terminând cu sepepiștii, bunăoară, ai să constați că depășește indemnizația lui de câteva ori. Zeci de ori? Problemă este altă, nu asta. Ce face el de banii ăștia?

                                               Bani pe lozinci ieftine

Eu, unul, nu mă simt reprezentat mai bine în străinătate de banii pe care îi plătesc. Când se duce la Bruxelles, spune că a zis. El știe ce. Când se întoarce, dacă are chef de noi, la fel, zice că a zis. Pe același tipic, el știe ce. După un timp, vezi că UE ori nu a auzit nimic din ce a vorbit el, ori, și mai interesant, a fost doar o blatuială între șefii colțului ăsta de lume. Să fie Europa unită. Să fie! Să fim solidari. Să fim! Și tot așa, că deja mă plictisesc lozincile astea ieftine. Cum, și pentru atâta lucru te plătim noi, Iohannis? Să se respecte demnitatea umană și drepturile omului, stabilesc acolo stăpânii Europei. Să! Să ne dezvoltăm. Să! Numai că România e tot mai colonie de la o zi la altă. Arată de parcă Iohannis nu a vorbit nimic pe acolo și s-a dus doar la shopping. Spusele lui nu au efect la Bruxelles. Poate nici nu rostește ce ne așteptăm noi să ceară Europei. Și, în fond, de ce ar face-o? Își urmărește interesul propriu, de a ajunge președintele Consiliului European. Foarte bine, dar noi pentru ce te plătim? Ca să crești tu în scaun, Iohannis?

                                                 Cât costă nimicul?

Acasă, voie bună și distracție. Deschizi agenda președintelui și te lămurești imediat. Ultima consemnare e pe 3 aprilie, întâlnirea cu premierul Dăncilă. Cât putea dura? Să zic două ore? Cred că e mult. În rest, nimic. Sigur până marți, 10 aprilie, nu se va întâmplă nimic. Înainte de 3 aprilie, abia pe 28 martie mai apare ceva. Zi grea. Președintele a muncit de s-a spetit. Vizită la Salonul Auto și cuvântare acolo. Ce efort! Mai înainte, între 28 și 26 martie, nimic. Pe 26, primirea ministrului de Externe al Lituaniei. Și deja e prea mult. Iar înainte de 26, vreme de trei zile, nimic. Nimicul absolut. Nu scrie ceva, iar dacă nu scrie înseamnă că iar a fost la Sibiu pe banii noștri. Sau cine știe, chiar era programat un nimic. 23 și 22, la Bruxelles. Extenuant! Tot înapoi mergând, între 20 și 22 nimic, iar din 20, în jos, spre 15, încă un nimic. Un nimic mai mare. Tot pe banii noștri. Cum s-o socoti nimicul ăsta, în kilometri sau în ore degeaba?

                                                    Fără patimă

De vizitat, nu ne vizitează decât vreunul care face escală aici sau ne transmite mesaje din SUA. De invitat în țările care cu adevărat ar reprezintă interes pentru România, văd că nu se îmbulzește niciunul să-l invite măcar la masă. Iohannis mai are foarte puțin și o să ajungă mai izolat decât Băsescu. Așa o fi politica altfel, naiba știe. Dar, dacă tot îl plătesc, eu și restul de milioane de români, vreau să știu încotro mă îndrept. Vreau adevărul, nu vorbele pe care le sucește la reuniunile europene. Poate nu ai înțeles, dragă președinte al celor care te-au votat. La patron, dacă nu dai randament, zbori în stradă. Nu sunt pătimaș când spun asta, m-am descărcat înainte. Nu e greu de ghicit cum. Dă-mi, totuși, banii înapoi. Partea mea.

                                                                                                                                        Valentin BOERU

Sursa: enational.ro

1 Comment

  1. alex

    Cred ca alegerea lui kwj in functia de presedinte, a insemnat cea mai mare cacealma din istoria electorala a Romaniei!Nu ai ce sa-i ceri; din nimic tot nimic!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.