Adolf Hitler a interzis SPD (Sozialdemokratische Partei Deutschlands), Partidul Social Democrat din Germania, în iunie 1933! Deci PSD-ul german. Prin acțiunile sale pentru demolarea PSD-ului românesc, Klaus Iohannis nu face altceva decât să legitimeze afirmațiile celor care-l compară cu Hitler. „La 22 iunie 1933, SPD a fost complet interzis în Germania.” („Istoria democraţiei sociale ”, Friedrich Ebert Stiftung, autori Michael Reschke, Christian Krell, Jochen Dahm și alții, capitolul 5 „Persecuții, interzicere și exil (1933-1945)”, pag. 70)

          Klaus Werner Iohannis și Grupul Bildeberg

La întrunirea Bilderberg din 2014 (an în care Iohannis a devenit președintele României) au participat din Germania susținătorii înfocați ai lui Klaus Iohannis de la Deutsche Bank.

Reprezentanţii Deutsche Bank participă permanent la întrunirile Grupului Bilderberg, iar în 2005 (an în care Germandom-ul l-a propulsat în politica românească pe Klaus Iohannis: https://www.german-foreign-policy.com/en/news/detail/4698/) misiunea de a discuta posibilitatea ca Iohannis să fie propulsat în fruntea României i-a revenit, la acea întrunire Bilderberg, lui Josef Ackermann, CEO la Deutsche Bank, ca şi fostului ministru german Otto Schily.

La întrunirea Bilderberg din 2014, însă, de la Copenhaga, acest rol i-a revenit lui Paul M. Achleitner, noul preşedinte al Deutsche Bank, deşi era prezent şi Josef Ackermann. De fapt, prezenţa delegaţilor germani şi austrieci a fost foarte mare în Danemarca (2014), iar între subiectele principale de discuţie erau modul cum să se deturneze trezirea politică naţională globală, ce ameninţă să împiedice agenda pe termen lung a Bilderberg pentru centralizarea puterii globale într-o lume politică federativă.

În acest context, germanii de la întrunirea Bilderberg şi-au lămurit partenerii (nu?) că, în interesul trans-atlantic, cel mai indicat şef de stat în România, nu ar putea fi decât Klaus Iohannis, singurul care ar garanta interesul lumii unipolare occidentale la marginea imperiului acesteia, într-o zonă în care războiul NATO-Rusia poate izbucni oricând. De aceea toate forţele, inclusiv cele americane, ale „societăţii civile“ de comandă politică, ar trebui să lupte să îl aducă în funcţie. Iar fundaţiile politice germane sau ong-urile soroşiste, în frunte cu GDS-ul, chiar au acţionat.

Asta nu exclude intervenția/participarea SRI asupra articolelor din ziarele din Romania, în interesul celor care patroneaza Grupul Bilderberg. Acesta are ca braț operativ organizația Le Cercle Pinay, alcatuită din foști operativi ai serviciilor secrete, care își subordonează sigur (știm de la Ioan Mircea Pașcu, unul din fondatorii Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative – fabrica de plitruci globaliști neomarxiști, recrutat de ei din 1995) componentelele slabe din serviciile secrete ale mai multor state, inclusiv România.

Legăturile Le Cercle cu, clasa politică românească sunt vaste, iar secretarul de stat de la Apărare, Ioan Mircea Paşcu, care în 1995 a participat la întrunirea Le Cercle de la Bucureşti, este în general cotat ca un recrut al CIA, precum atunci când istorica franceză Catherine Durandin a afirmat în 2003 (la postul tv France 3) că „puterea politică de la Bucureşti este manipulată de CIA” şi că printre miniştrii români ce „păstrează şi acum relaţii privilegiate cu Washingtonul” este şi ministrul (de atunci) al Apărării, Ioan Mircea Paşcu, care în 1988-1989 avusese o bursă la Institute for East-West Studies, în SUA.

Într-adevăr, înainte de a fi un simplu membru al grupului de la Trocadero, alături de Mugur Isărescu & comp, Paşcu, cu acordul Securităţii, fusese „cercetător-asociat” la Institutul Est-Vest din New-York, sau EWI (East-West Institute), o organizaţie „particulară” ce se autodeclară şi „think-tank“, în spatele căreia pare a sta, însă, CIA-ul. Paşcu povesteşte că, fiind acolo, înţelesese „direcţia în care se îndreptau inexorabil lucrurile… estul pierduse competiţia cu vestul… Mai rămânea doar să vedem cum urma estul să-şi recunoască înfrângerea, iar vestul să-şi fructifice victoria…”. Aşa că, în mai 1989 Paşcu se întoarce la Bucureşti şi devine unul din cei mai activi membri ai grupului de la Trocadero.

                                                                                              Cornel-Dan NICULAE

  Klaus Werner Iohannis sprijinit de Clubul Economic German din România

Intenţia primarului sibian de a candida la preşedinţia României nu a fost din anul 2014 și nici din 2013 când l-a adus Crin Antonescu –  la ordin!  –  în PNL, ea este mai veche, fiind lansată din vara anului 2007, la întâlnirea Clubului Economic German (Deutschen Wirtschaftsclub – DW), alcătuit din oameni de afaceri germani, austrieci, luxemburghezi și olandezi din România, toți masoni, care a avut loc în comuna Biertan din judeţul Sibiu. Atunci s-a stabilit ca primarul sibian să participe ca independent la alegerile din 2009 cu sloganul electoral: „Pentru ca România să arate ca Sibiul!”. Însă Traian Băsescu, informat fiind de SRI-ul care juca la două capete, le-a tăiat nemţilor entuziasmul, fluturând cele două dosare penale ale lui Iohannis de la DNA, unul cu cele două case furate de familia Iohannis prin uz de fals și celălalt cu mafia retrocedărilor imobiliare de la Sibiu, condusă de primarul Iohannis! Amenințat cu pușcăria, primarul sibian a cedat șantajului și a renunțat la depunerea candidaturii. Băsescu s-a ținut de cuvânt, ca între „penali” și, după ce s-a închis lista candidaturilor la alegerile prezidențiale din anul 2009, hopa și procurorul Doru Țuluș și amanta lui de atunci, procuror Claudia Roșu (subalterna devenită ulterior soție), cu NUP-urile lor salvatoare din data de 24 octombrie 2009!

Așa cum scrie chiar în adresă, scoaterea de sub urmărirea penală s-a dispus prin Ordonanța nr. 270/P/2009 din 24.09.2009. Faptul că cei doi procurori, Țuluș și Roșu, cuplați – atât la serviciu, cât și în dormitor – au comunicat această soluție abia în data de 12 mai 2010, după o jumătate de an de la data emiterii, denotă lipsa de seriozitate și profesionalism a acestora, dacă nu chiar aceleași tendințe de tergiversare și mușamalizare, dovedite și în cercetarea penală a mafiei imobiliare de la Sibiu, condusă de Klaus Werner Iohannis, pe care au lungit-o timp de trei ani (!!!), din anul 2006 până în 2009, special ca pedepsele pentru unele dintre fapte să se prescrie datorită trecerii timpului!

Unul dintre clienții principali ai mafiei retrocedărilor din Sibiu a fost agentul de influență german Braune Stephan Max Johannes, membru și el în Clubul Economic German Transilvania – Deutschen Wirtschaftsclub Siebenbürgen (DWS), personaj pe care-l regăsiți în adresa DNA-ului fiind și el cercetat în dosarul 270/P/2006, după cum se poate constata în cele două facsimile de mai sus, pe pagina doi, chiar la finalul frazei de încheiere. Acest rechin imobiliar este un agent german sosit în România imediat după evenimentele din decembrie 1989, în anul 1990 sub acoperirea de „om de afaceri” pârlit, îmbarcat într-un „Trabant” și cu sandale în picioare. A devenit unul dintre cei mai bogați oameni din Sibiu, și-a luat cetățenie română, a intrat în politică și a ajuns vicepreședinte la PNL Sibiu. Detalii aici: Stephan Max Johannes Braune – agent secret, mason și șacal imobiliar

                                                                                                  Marius Albin MARINESCU

                                                               – Va urma –