Lobby etnic german în Europa de est

Traducerea articolului „Cohesive Force for Europe” („Forţă de coeziune pentru Europa”) de la GERMAN-FOREIGN-POLICY.COM.

2013/03/13  BERLIN / BUDAPESTA / SIBIU – Prin prezenţa sa de ieri de la recepția anuală a Ligii Germane a Expulzaţilor (BdV – Bund der Vertriebenen), cancelarul german și-a demonstrat din nou aprecierea sa privind semnificația acesteia pentru politica externă a Berlinului. Deja în ultimii ani, la recepția anuală a BdV, cancelarul a declarat că germanii deportaţi servesc drept o „legătură” cu regiunile lor de origine din Europa de Est și Europa de Sud-Est și, împreună cu minoritățile locale vorbitoare de limba germană, drept „o forță de coeziune extraordinară”, într-o UE în ce mai integrată. Ungaria este exemplul curent. Această țară şi-a îmbunătățit relațiile sale bilaterale prin declararea unei zile de comemorare a expulzării germanilor. Luni, Norbert Lammert, președintele Bundestagului german, a participat la ceremoniile de comemorare pentru germanii deportaţi, care au avut loc în Parlamentul Ungariei. În mod neașteptat, un proeminent funcţionar Germandom [Klaus Iohannis] a fost recent numit vicepreședinte al unuia dintre partidele aflate la guvernare în România – într-un efort de a îmbunătăți relațiile cu Germania, potrivit observatorilor. În același timp, forțele de extremă dreapta rămân active în asociațiile „expulzaţilor”. La sfârșitul lui 2012, una dintre cele mai mari asociații din Germania a acordat „Premiul Cultural pentru Știință” unui publicist proeminent, care neagă faptul că Germania poartă responsabilitatea exclusivă pentru cel de-al doilea război mondial.

                                            O bună tradiţie

Apariţia cancelarului german de ieri de la recepția anuală a Ligii Germane a Expulzaţilor (BdV) are o tradiție îndelungată. În timp ce era încă un membru al opoziției şi-a manifestat consideraţia prin participarea la eveniment, în 2005. Anul trecut, Merkel făcea referire la participarea sa la recepția anuală a expulzaţilor ca fiind „o bună tradiție”. Numai un conflict de agendă – „ceva neaşteptat” – ar putea împiedica participarea sa. [1] Nu numai Merkel, ci de asemenea şi ministrul de interne german a participat la recepția de ieri.

                                           Integrare etnică

În discursul său de la recepția de anul trecut de la BdV, cancelarul a subliniat rolul deportaţilor în politica externă a Berlinului, un motiv principal pentru atenția mare acordată de către guvernul german asociaţiilor „expulzaţilor”. Germanii deportaţi servesc drept „legătură” cu regiunile lor de origine, din Europa de est și sud-est, unde mai există încă minorități vorbitoare de limbă germană. Aceste minorități, deşi înrădăcinate în țările lor, au din nou legături apropiate cu Germania, cu ajutorul activ al ministerului de interne german și al diverselor organizații private. (relatare german-foreign-policy.com [2]) Ele sunt predestinate a servi ca „mediatori (…) între popoare”, spune Merkel [3]. Minorităţile vorbitoare de limbă germană din Europa de est și de sud-est și „bogatul lor patrimoniu cultural” sunt „o parte a identității noastre germane” și s-ar putea dezvolta, pe termen lung, ca „o extraordinară forță de coeziune în Europa”. Cu relațiile lor, aproape de centrul de putere de pe continent, ei „contribuie la integrarea europeană”.

                                         Punţi spre Germania

Reuniunea unei comisii guvernamentale germano-române de la Sibiu, România, săptămâna trecută, este un exemplu curent al acestei „forțe de coeziune” din Germandom-ul sud-est european. Secretarul de stat pentru afaceri parlamentare din ministerul de interne german, Christoph Bergner, s-a întâlnit cu secretarul de stat din ministerul român de externe, George Ciamba. Comisia se întrunește în mod regulat. Reprezentanții minorității vorbitoare de limbă germană participă, de asemenea. Începând cu anul 2008, chiar și asociațiile de germani deportaţi – asociații din Germania cu rădăcini „româno-germane” – au fost, de asemenea implicate. „Părțile germană și română” sunt conștiente că „este de primă importanță pentru interesul general european” să se „consolideze identitatea şi viabilitatea” minorităţii vorbitoare de limbă germană din România. Numai atunci „ar putea fi capabilă să construiasca punţi transfrontaliere”, a explicat Bergner. [4] „Punţile” construite de minoritatea vorbitoare de limbă germană sunt, de asemenea, compuse din investițiile companiilor germane, care profită de un dublu avantaj, salariile mici ale românilor și intermedierea vorbitorilor de germană din Sibiu. (relatare german-foreign-policy.com [5]).

                                       Mai mult decât pensia minimă

Conform unui recensământ recent, minoritatea de peste 40.000 de oameni a primit mereu asistență substanţială de la guvernul german. În 2013, acesta va aloca 1.720.000 de euro prin ministerul de interne german și 440.000 de euro prin ministerul de externe. Chiar guvernul României cuprinse de sărăcie va sprijini „constructorii de punţi” vorbitori de limba germană cu circa 1.450.000 de euro în 2013. Sprijinul primit de cetățenii români vorbitori de limbă germană, în medie, depăşeşte în mod clar pensia minimă a celor circa 6 milioane de pensionari nevorbitori ai limbii germane.

                                        Poziţii la vârf în guvern

Sprijinul financiar fără precedent, precum și rolul important jucat de companiile germane în și în jurul Sibiului, casa unei părţi din minoritatea vorbitoare de limba germană, au contribuit în mod semnificativ la succesul lui Klaus Iohannis. Iohannis, președinte de multă vreme al organizației minorităţii, „Forumul Democrat al Germanilor din România” (DFDR), a fost primar al fostului Hermannstadt din anul 2000 și a fost confirmat în funcție anul trecut cu o majoritate clară. El are relații excelente cu organismele oficiale și private din Germania, și, la sfârșitul anului 2009, el a fost deja luat în considerare pentru a fi  prim-ministrul interimar al României. [6] La sfârșitul lunii februarie 2013, el s-a alăturat în mod neașteptat partidului de guvernământ PNL și a fost ales prim vicepreşedinte al partidului în aceeaşi lună. Observatorii presupun că președintele PNL, Crin Antonescu, care încearcă să îşi cosmetizeze imaginea „pe scena europeană”, a inițiat această mișcare. Imaginea lui a fost grav afectată în urma manipulărilor [sale] antidemocratice. Antonescu curtează Berlinul, anunțând că el ar putea să prevadă pentru Iohannis, care a cooperat îndeaproape de decenii cu guvernul german, poziții guvernamentale de top, cum ar fi cele de prim-ministru sau chiar de președinte al României [7].

                                    Zi de comemorare pentru germani

Un alt exemplu al „forței de coeziune” a minorităților vorbitoare de limbă germană și a germanilor deportaţi a putut fi observat lunea trecută la Budapesta. La un serviciu memorial în Parlamentul maghiar, la care au participat numeroşi parlamentari și membri ai guvernului, a fost comemorată deportarea unui număr semnificativ de persoane din rândul minorităţii vorbitoare de limbă germană din Ungaria, în urma celui de-al doilea război mondial. Președinții parlamentelor celor două țări, împreună cu președintele BdV Erika Steinbach au fost printre cei care au rostit discursuri și mesaje. Ungaria este prima țară din Europa de est și de sud-est care a stabilit o zi de comemorare a deportărilor, pe 19 ianuarie 2013. [8] Potrivit BdV, asociaţia sa a lucrat „multă vreme” şi „foarte strâns” cu „nivelul politic superior” al establishmentului ungar. În 1995, Budapesta și-a exprimat „scuze pentru izgonire”; din 2006, s-a pus problema „creării unui memorial național și a unui monument la Budapesta”. Apoi în 2007, „o conferință comemorativă” a avut loc „în Parlamentul maghiar, privind alungarea germanilor”. [9] Cooperarea cu minoritatea vorbitoare de limbă germană și cu germanii deportaţi este cu siguranță benefică pentru Ungaria. Această țară întreține relații strânse cu minoritățile de limbă maghiară din Slovacia și mai ales din România, pentru care există un sprijin identic, și, prin urmare, cere posibilități de influență identice cu cele pentru minoritatea vorbitoare de limba germană. [10]

                           Reevaluarea fără prejudecăţi a istoriei

În interiorul asociațiilor de germani deportaţi, folosite de Berlin pentru a crea, în cooperare cu minoritățile locale, o „forță de coeziune” pentru Europa viitorului, există, de asemenea, alte forțe care acționează. Acestea utilizează politica Germandom pentru a revendica proprietăţi sau chiar pentru a pune în mod deschis în discuție vinovăția germană pentru al Doilea Război Mondial. De exemplu, Rudi Pawelka, membru al Comitetului Național al BdV, a cărei recepție anuală a onorat-o ieri cancelarul Merkel. Pawelka este, de asemenea, președintele Asociației Etnice Silezia, în care au fost tolerate activități stridente de extrema dreaptă. (relatare german-foreign-policy.com [11])  Hans-Günther Parplies, președintele asociației regionale BDV din Renania de Nord-Westfalia, este, de asemenea, un membru al Comitetului Național BDV. El, împreună cu Pawelka, este un membru al Consiliului de Supraveghere al „Fondului Fiduciar Prusac”, care a inițiat procese pentru recuperarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor care au aparţinut cândva germanilor deportaţi, dar care au devenit proprietăţi poloneze după al doilea război mondial. [12 ] Stephan Grigat este vicepreședinte al BdV și președinte al Asociației Etnice Prusia Orientală, care i-a acordat „Premiul cultural pentru știință” gen. mr. (ret.) Gerd Schultze-Rhonhof. El a primit premiul pentru „contribuția sa spre o reevaluare deschisă și veridică a istoriei, a precedentelor și a cauzelor care au dus la al doilea război mondial”. Lucrarea sa cea mai faimoasă – evaluînd în special rolului Poloniei înainte de 1 septembrie 1939 – poartă titlul programatic „Războiul a avut mai mulţi taţi”.

                                                                   (va urma)

Sursa: http://riddickro.blogspot.ro/2013/03/lobby-etnic-german-in-europa-de-est.html

[1] Rede von Bundeskanzlerin Angela Merkel beim Jahresempfang des Bundes der Vertriebenen am 20. März 2012 in Berlin
[2] see also Cultivating Relationships, Wertvolle Stützpunkte and Hintergrundbericht: Die Föderalistische Union Europäischer Volksgruppen
[3] Rede von Bundeskanzlerin Angela Merkel beim Jahresempfang des Bundes der Vertriebenen am 20. März 2012 in Berlin
[4] 16. Sitzung der deutsch-rumänischen Regierungskommission in Sibiu/Hermannstadt; www.bmi.bund.de 06.03.2013
[5] see also Übernahme and The Germandom Prize
[6] see also The Impact of Germans in the East
[7] Ethnischer Deutscher erhält Spitzenamt in Regierungspartei; www.spiegel.de 23.02.2013
[8] see also Ansichten eines Mitteleuropäers
[9] Jährlicher Gedenktag im ungarischen Parlament für die vertriebenen Deutschen; www.bund-der-vertriebenen.de 07.03.2013. See also A Special Relationship and Tragsäulen der Zukunft (II)
[10] see also Pillars of the Future and Tragsäulen der Zukunft (IV)
[11] see also Ostfahrten
[12] see also „Geklautes Land” and Proprietors in Waiting

Citiți articolele anterioare:

Klaus Werner Iohannis, marioneta instalată de Germania  în fruntea României (I)

Klaus Werner Iohannis, marioneta instalată de Germania  în fruntea României (II)

Klaus Werner Iohannis, marioneta instalată de Germania  în fruntea României (III)

Citiți și:

Merkel îi apără în gura mare pe succesorii organizației naziste Deutsche Volksgruppe in Rumänien!

Merkel, semnal către justiția română: Nu vă atingeți de FDGR și retrocedările frauduloase către acesta!

Uneltirile Germaniei din 1989 și 1990 pentru dezmembrarea României